MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
LUNI 17 DECEMBRIE 2018
Bună dimineața, prieteni!
Am intrat în ultima săptămână dinaintea Nașterii Domnului! Succes în rezolvarea tuturor problemelor!
Sunt în continuare restricționat și nu pot posta decât în grupurile pe care le administrez pentru că așa vrea un cip de la Facebook!
Căutați-mă la adresa mea: dicuoctavian.blogspot.com
Câteva colinde:
LUNI 17 DECEMBRIE 2018
Bună dimineața, prieteni!
Am intrat în ultima săptămână dinaintea Nașterii Domnului! Succes în rezolvarea tuturor problemelor!
Sunt în continuare restricționat și nu pot posta decât în grupurile pe care le administrez pentru că așa vrea un cip de la Facebook!
Căutați-mă la adresa mea: dicuoctavian.blogspot.com
Câteva colinde:
Intr-un sat din Galileea - Colinde magice de Craciun NOU 2019
RELIGIE ORTODOXĂ 17 Decembrie
Sf Proroc Daniel și Sfinții trei tineri Anania, Azaria și Misail
Sfântul Proroc Daniel și cei trei tineri: Anania, Azaria și Misail
Când orașul sfânt a fost cucerit de împăratul Nabucodonosor, Daniel a fost dus în robia Babilonului în anul 597 împreună cu regele Ioachim al iudeilor și cu alți tineri iudei, între care și trei prieteni buni ai lui Daniel: Anania, Azaria și Misail. Ca să poată lega poporul robit de năzuințele statului babilonian, împăratul Nabucodonosor a poruncit lui Aspenaz, mai marele palatului său, să-i dea la școală să-i învețe carte și limba haldaică. Împăratul vroia să facă din ei slujitori credincioși tronului.
Pentru aceasta le-a schimbat și numele: Daniel a fost numit Baltazar, Anania – Sedrah, Azaria – Abdenago, iar Misail – Misah. Daniel și prietenii săi au învățat limbile acadiană, asiriană și haldaică, istoria, geografia, religia cu zeii cei numeroși, precum și alte multe științe. Sfânta Scriptură arată că Daniel și prietenii lui țineau foarte mult la legea părintească și că nu uitaseră nici o clipă Ierusalimul. Deși aveau dreptul să mănânce și să bea din masa împăratului, ei s-au hrănit cu semințe ca să nu se spurce. Dumnezeu le-a răsplătit curăția cu înțelepciune și frumusețe.
Acest lucru este amintit de Biserica Ortodoxă în rugăciunea de binecuvântare a colivei unde citim: Doamne, Cel ce ai plinit toate cu cuvântul Tău și ai poruncit pământului să scoată multe feluri de roade spre îndulcirea și hrana noastră; Care pe cei trei tineri și pe Daniel care erau în Babilon , fiind hrăniți cu semințe i-ai arătat mai frumoși decât cei ce erau hrăniți cu multe desfătări… Daniel a fost învrednicit în chip deosebit cu darul de a explica viziuni și visuri și de a prezice viitorul. Astfel, Daniel a tâlcuit mai multe vise ale împăratului (Daniel II, 44; IV, 24).
Datorită intrigilor slujitorilor babilonieni care i-au spus împăratului Nabucodonosor că cei trei prieteni ai lui Daniel au refuzat să se închine unei statui a împăratului, aceștia au fost aruncați într-un cuptor încins, însă Dumnezeu i-a ocrotit și focul s-a prefăcut în rouă (Daniel III, 17). Tot Daniel a explicat și împăratului Belșațar cuvintele Mene, mene, tekel, ufarsin (Daniel V, 25-26), care îi prevesteau sfârșitul datorită nelegiuirilor sale. În aceeași noapte împăratul a fost ucis, iar Babilonul a fost cucerit de regele Darius I al perșilor (anul 518 î.Hr.).
Dregătorii persani îl urau pe Daniel, pentru că și noul cuceritor îl cinstea pentru înțelepciunea lui. De aceea, l-au rugat pe regele Darius să dea poruncă scrisă ca timp de 30 de zile nimeni să nu se închine altui Dumnezeu decât numai regelui, iar cine nu se supune să fie aruncat într-o groapă cu lei. Daniel s-a rugat în continuare lui Dumnezeu așa cum făcea și mai înainte (Daniel VI, 11). Regele s-a văzut nevoit să își respecte porunca și l-a aruncat pe Daniel în groapa cu lei, însă Bunul Dumnezeu a avut grijă de robul său și leii nu s-au apropiat de el (Daniel VI, 17-29).
Deosebit de importantă este proorocia lui Daniel asupra timpului care va trece până la venirea Mântuitorului și dărâmarea templului (Daniel IX, 24-27). Sfântul Prooroc Daniel a trăit aproape 90 de ani și a fost ales de Dumnezeu să susțină poporul evreu pe lângă stăpânitorii țării sale. Scopul misiunii sale profetice a fost nu numai de a întări nădejdea evreilor în viitorul Mântuitor, ci și de a face cunoscut printre păgâni pe adevăratul Dumnezeu.
Acest fericit prooroc Daniel era din seminţia lui Iuda, dintr-un neam care se găsea în slujba împărătească. S-a născut în Vitora cea de sus. Încă de pe când era copil a fost dus rob din Iudeea în ţara haldeilor şi a proorocit 70 de ani. A trăit cu 460 de ani înainte de întruparea lui Hristos. Era bărbat tare înţelept, iar iudeii socoteau că este eunuc. A plâns mult pentru popor şi pentru cetatea Ierusalimului. Prin post se înfrâna de la orice mâncare dorită. Era uscăţiv la faţă, dar foarte frumos, cu harul Celui Preaînalt.
Cei trei Tineri, după cum spune istoria, erau din sfânta cetate a Ierusalimului. Tatăl lor se numea Iezechia, iar mama lor Caligona. Iezechia, când era bolnav, a cutezat să ceară lui Dumnezeu să nu-l dea morţii, căci a păzit cele plăcute înaintea Lui; iar Dumnezeu i-a mai adăugat 15 ani la anii vieţii lui. Când Ierusalimul a fost înconjurat şi robit de Nabucodonosor, împăratul babilonienilor, au fost luaţi şi ei robi împreună cu Proorocul Daniel şi duşi în Babilon. Pentru virtutea lor, au fost puşi mai-mari peste treburile împăratului.
Mai târziu, pentru că au batjocorit chipul pe care-l făcuse şi-l ridicase împăratul şi pentru că nu s-au închinat lui, au fost aruncaţi într-un cuptor ars de şapte ori. Acolo ei cântau psalmi lui Dumnezeu. Împăratul văzând minunea, a mărturisit că mare este Dumnezeul preaslăvit de cei trei Tineri. Căci văpaia se prefăcuse în rouă, iar ei rămăseseră nevătămaţi.
Daniel n-a fost aruncat în cuptor, deşi trăia, locuia şi petrecea împreună cu cei trei Tineri, şi din pricina lui fuseseră aceia cinstiţi. Pricina n-o putem afla din Sfânta Scriptură, pentru că Scriptura a trecut-o sub tăcere. Dar după cum mi se pare mie şi după cum este şi adevărat, pricina pentru care n-a fost aruncat Daniel în cuptor a fost aceea că lui i se pusese numele Baltazar, iar la babilonieni numele acesta era nume de covârşitoare cinste, nume de dumnezeu. Deci pentru ca să nu creadă babilonienii, care fără judecată îndumnezeiau focul, că minunea din cuptor a făcut-o Baltazar, a rânduit Dumnezeu ca Daniel, care purta numele dumnezeului lor, să nu intre în cuptor şi nici să nu se vorbească deloc de Daniel în istorisirea minunii din cuptor.
Sfinţii trei Tineri, după izbăvirea lor, mai presus de cuget, din foc, după ce dobândiseră iarăşi cinstea de mai înainte şi după ce au trăit cu cinste toată viaţa lor, s-au săvârşit cu pace împreună cu Daniel.
Spun unii că după moartea lui Nabucodonosor şi a celorlalţi împăraţi de după el, care cinsteau pe Daniel şi pe cei trei Tineri, s-a ridicat un alt împărat cu numele Atic. Acesta a făcut cercetare sfinţilor. Înfruntat de ei, a poruncit să li se taie capetele. Când a fost tăiat capul lui Misail, Azaria şi-a întins haina şi i-a prins capul; la fel şi Anania a prins capul tăiat al lui Azaria, iar Daniel a întins haina lui şi a prins capul lui Anania. În urmă i s-a tăiat şi lui capul. Se spune că după tăiere, capetele lor s-au lipit de trupuri, iar îngerul Domnului i-a luat şi i-a dus în muntele Gheval, unde i-a pus sub o stâncă. După 400 de ani, la Învierea Domnului nostru Iisus Hristos, au înviat şi ei şi iarăşi au adormit.
Hramul lor se săvârşeşte în biserica cea mare. Am primit de la părinţi să prăznuim pomenirea lor cu şapte zile înainte de arătarea Stăpânului şi de venirea dumnezeiască în trup a Domnului Dumnezeului şi Mântuitorului nostru Iisus Hristos, pentru că după părerea mea şi ei sunt din seminţia lui Iuda, din care se pogoară, în ce priveşte neamul, şi Mântuitorul tuturor Hristos.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 17 Decembrie
A. PLĂCINTE
Spanac
în foi de plăcintă
· 1 kg spanac
· 2 linguri margarină
· ½ kg foi de plăcintă
· Sare piper măcinat
Spanacul
fiert, scurs şi tocat se înăbuşe în margarină cu sarea şi piperul.
Foile de plăcintă se ung cu ulei şi se împart în patru părţi,
la fel şi spanacul.
Se pune la marginea fiecărui grup de foi de plăcintă spanac
sub formă de sul şi apoi se rulează foile, obţinând patru rulouri care se aşază
în tava unsă cu margarină sau cu ulei şi se dau la cuptor la foc potrivit să se
rumenească.
B. SALATE
Salată
de andive
· 500 g andive
· 40 g ulei
· 75 g lămâie
· Sare
Andivele
se spală, se îndepărtează frunzele veştede, se desfac frunzele sănătoase şi se taie
fâşii.
Din ulei, zeamă de lămâie şi sare se prepară un sos ce se
toarnă peste andive, într-o salatieră.
Atenţie, salata de andive se va consuma imediat ce a fost
pregătită.
C. SOSURI
Sos
vinegret
Într-un
castron se pun 3 linguri ulei, 1 lingură oţet, sare şi piper după gust şi se
amestecă cu furculiţa sau cu telul până se emulsionează şi devine lăptos.
Se poate adăuga şi pătrunjel verde.
Se utilizează la salate de legume crude sau
fierte.
D. BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME
Ciorbă
oltenească de praz cu zeamă de varză
· 1,5 kg praz
· 300 g roşii
· 100 g morcovi
· 100 g albitură
· 100 g fidea de post (fără ou)
· 2 legături verdeaţă
· 50 g făină
· 200 g ulei
· 1,5 l zeamă de varză
· Sare
Prazul
se toacă mărunt şi se căleşte în ulei.
Se
adaugă zarzavatul tăiat julien şi se mai călesc împreună câteva minute.
Se stinge cu apă şi se pune la fiert.
Făina se rumeneşte într-o cratiţă cu restul de ulei, se
stinge cu roşiile curăţate de coajă şi seminţe şi tăiate cuburi şi se adaugă la
ciorbă.
Când zarzavatul este aproape fiert se pune fideaua şi se mai
fierbe cam 20 minute.
Se adaugă zeama de varză ce a fost strecurată şi fiartă
separat.
Se potriveşte gustul de sare, iar la sfârşit se adaugă
verdeaţa tocată.
E. MÂNCĂRURI
Musaca
de vinete cu cartofi
· 8 – 10 cartofi mari;
· 4 – 5 vinete curăţate de coajă;
· 5 cepe;
· 1 ½ ceaşcă ulei;
· 1 ½ ceaşcă pesmet;
· 1 legătură mărar;
· 1 pahar vin;
· Sare;
· Piper;
· 5 – 6 roşii
Se
curăţă şi se taie cartofii în felii groase, apoi se prăjesc.
Se
căleşte ceapa în ulei şi se adaugă vinetele date pe răzătoarea mare. Se
amestecă în mod continuu compoziţia.
Când
vinetele devin maronii se adaugă roşiile date pe răzătoare, sarea, piperul,
vinul şi mărarul.
Se
lasă să scadă bine pe foc, având grijă să nu se lipească.
Se
adaugă o ceaşcă de pesmet care trebuie să înghită tot lichidul. Dacă mai este
lichid se mai pune pesmet, iar dacă amestecul s-a învârtoşat prea mult se mai
diluează cu puţină apă.
În
tava tapetată cu ulei se aşază alternativ: un strat de cartofi prăjiţi, apoi un
strat de vinete.
Se pun
atâtea straturi cât cuprinde tava.
Se
acoperă totul cu sos beşamel.
Iată
cum se face sosul beşamel:
Se
dizolvă în 7 linguri de margarină, 7 linguri de făină amestecând cu mare grijă.
Când
făina capătă culoarea gălbuie se adaugă treptat 3 ceşti de apă, sare şi piper.
Se răstoarnă
sosul deasupra musacalei şi se presară ½ ceaşcă pesmet.
Se
pune tava la cuptor la foc potrivit aproximativ o jumătate de oră.
Când
se rumeneşte frumos se scoate din cuptor.
Se
taie şi se aşază pe platou după ce se răceşte.
F. DULCIURI
Chec
cu mere
· 6 mere curăţate şi tăiate felii subţiri;
· 1 ½ ceaşcă zahăr;
· 1 ceaşcă ulei;
· 3 ceşti făină;
· 1 linguriţă praf de copt;
· 1 linguriţă bicarbonat;
· 1 linguriţă sare;
· 1 linguriţă scorţişoară;
· ½ ceaşcă nucă pisată;
· ½ ceaşcă stafide;
· 1 vanilie;
· Zahăr pentru pudrat
Se pun
merele cu zahărul într-o cratiţă mare la foc mic până ce zahărul se topeşte.
Merele nu trebuie să se coacă, doar să se înmoaie.
Se ia
cratiţa de pe foc şi se adaugă pe rând o parte din făină, mirodeniile, sarea,
nuca şi stafidele.
Se
amestecă cu grijă şi se adaugă uleiul şi restul de făină. Compoziţia trebuie să
fie groasă.
Se
toarnă în tava tapetată cu ulei şi făină şi se coace la foc potrivit 45 – 50
minute.
Când se răceşte bine se
pudrează cu mult zahăr
ISTORIE PE ZILE 17 Decembrie
Evenimente
· 546: Ostrogotii condusi de regele Totila cuceresc Roma, nimicesc garnizoana bizantina si jefuiesc orasul. Totila (numele sau original era Baduila), a fost penultimul rege al ostrogoților si a domnit din 541 pana la moartea sa (d.la 1 iulie 552), reusind sa recupereze in aproape toate teritoriile din Italia pe care Imperiului Roman de Răsărit le recucerise în 540. El a fost ales rege de nobilimea ostrogotă în toamna anului 541, după ce regele Witigis ajunsese prizonier la Constantinopol si a câștigat sprijinul claselor de jos dupa eliberarea sclavilor și distribuirea de pamant țăranilor. După ce generalul bizantin Belisarius s-a retras la Constantinopol, Totila a recucerit Roma. Italia a fost atât de devastata de război, incat întoarcerea rapida la o viață normală s-a dovedit a fi imposibila, și la numai trei ani de la moartea sa, cea mai mare parte a țării a fost cucerit de lombarzii condusi de Alboin, care au absorbit populația ostrogotă rămasă. Cele mai multe dintre datele istorice referitoare la Totila au ramas in cronicile istoricului bizantin Procopius, care l-a însoțit pe generalul bizantin Belizarie în timpul campaniei in asa numitul Război gotic.
· 1398: Armata sultanului indian Nasir-u Din Mehmud este infranta, iar sultanatul de Delhi (India) este cotropit de oastea turco-mongola a lui Timur Lenk (Tamerlan).
· 1577: Corsarul englez Francis Drake paraseste portul Plymouth (Anglia), într-o misiune secretă de explorare a Coastei americane a Pacificului, trimis de regina Eliabeta a I-a a Angliei.
· 1600: Căsătoria dintre Henric al IV-lea al Franței și Maria de Medici. Henri de Bourbon (denumit și Henric cel Mare (Henri le Grand) iar în regiunea lui de baștină, Gasconia, unde era iubit, era numit și „regele nostru Henric” (13 decembrie 1553 – 14 mai 1610), rege al Navarei (1572-1610) și rege al Franței (1589-1610), primul rege din familia de Bourbon. Maria de Medici (n. 26 aprilie 1575 – d. 3 iulie 1642), regină a Franței sub numele de Marie de Médicis, a doua soție a regelui Henric al IV-lea al Franței. După asasinarea soțului său în 1610, a fost regentă pentru fiul său, Ludovic al XIII-lea.
· 1777: Franta recunoaste Statele Unite.
· 1790: Este descoperita Piatra Soarelui, de multe ori impropriu numita si Calendarul Aztec, una dintre cele mai faimoase și emblematice opere de arta aztece. A fost gasita accidental, in ziua de 17 decembrie de 1790, in Mexico City, in timpul lucrarilor de pavare din piața principală a capitalei coloniei Noua Spanie (Mexic). Este în prezent păstrata la Muzeul Național de Antropologie din Ciudad de Mexico. Acest disc a făcut dintr-un bloc monolit de lava olivina bazalt, cu o greutate de 24 de tone, 3,6 m în diametru și 1,22 m lungime. A fost, probabil, un altar de sacrificiu, care a fost sculptat în timpul domniei lui Axayácatl.
· 1851: Înființarea Conservatorului de muzică din București (reînființat în 1864), din inițiativa lui Andrei Wachmann și a lui Ludovic Wiest.
· 1863: Domnitorul Alexandru Ioan Cuza promulgă "Legea secularizării averilor mânăstirești"; în urma aplicarii ei, 25% din teritoriul țării devenea patrimoniul statului. La 17 / 29 decembrie 1863, în Principatele Unite ale Moldovei şi Valahiei a fost votată „Legea secularizării averilor mănăstireşti” care prevedea că: „Toate averile mănăstireşti închinate şi neînchinate precum şi alte legate publice sau daruri făcute de diferiţi testatori şi donatori din Principatele Unite la Sfîntul Mormînt, Muntele Athos, Sinai precum şi la mitropolii, episcopii şi la metoacele (n.r. mănăstiri mici, subordonate unor mănăstiri mai mari, termen din limba greacă) lor de aici din ţară şi la alte mănăstiri şi biserici din oraşe sau la aşezăminte de binefacere şi de utilitate publică, se proclamă domeniuri ale Statului Român, iar veniturile acestor aşezăminte vor fi cuprinse în bugetul general al statului ”. Măsura adoptată în 1863, la 4 ani de la Unirea Principatelor era fundamentală pentru formarea noului stat român, întrucît 1/4 din suprafaţa arabilă a ţării aparţinea mănăstirilor româneşti aflate sub influenţă preponderent greacă. Aceste proprietăţi generau anual venituri de circa 7 milioane de franci, bani care luau calea străinilor. Istoricul secularizării În total au fost trecute în proprietatea statului 75 de mănăstiri închinate bisericii greceşti, dintre care 44 din Valahia şi 31 din Moldova, care deţineau la rîndul lor mai multe metocuri şi moşii. Numărul moşiilor închinate era de 560 (366 în Valahia şi 194 din Moldova). Ele totalizau circa un sfert din teritoriul arabil al ţării, plus numeroase păduri. Legea secularizării prevedea o compensaţie de 82 milioane lei (din care aveau să se scadă 31 milioane datoare statului de aşezămintele religioase), o sumă mare pentru bugetul ţării, bani pe care călugării greci i-au refuzat nemulţumiţi. Conducerea Bisericii Ortodoxe a hotărît să refuze oferta făcută de statul român, în speranţa că Puterile garante vor interveni. În final călugărilor nu li s-a mai plătit nimic. Pentru a nu avea aparenţa unei legi xenofobe, au fost secularizate deopotrivă şi averile mănăstirilor româneşti care nu ţineau de greci. Măsura a suscitat protestele vehemente ale Turciei, dar în ciuda acestora Cuza a mers înainte cu aplicarea ei. Moşiile recuperate au format Domeniile Statului. O bună parte dintre ele au fost divizate în loturi şi atribuite ţăranilor împroprietăriţi în reforma agrară care a urmat în 1864. Peste cîţiva ani, în timpul domniei lui Carol I, Parlamentul a declarat definitiv închisă problema mănăstirilor închinate.
· 1890: Este înființată, la București, "Liga pentru unitatea culturală a tuturor românilor", care va duce o bogată activitate culturală și politică pentru întărirea unității românilor din România și Transilvania. La începutul secolului al XX–lea activau în Liga: Take Ionescu, Octavian Goga, V.A.Urechia. În 1914 își schimbă titulatura în "Liga pentru unitatea politică a tuturor românilor". Take Ionescu (n. 13 octombrie 1858, Ploiești – d. 22 iunie1922, Roma) om politic, avocat și ziarist român, care a deținut funcția de prim-ministru al României în perioada 1921-1922. Octavian Goga (n. 1 aprilie 1881, Rășinari — d. 7 mai 1938, Ciucea) poet român, ardelean, politician de extremă dreaptă pro-nazist, antisemit și mason, prim-ministrul României de la 28 decembrie 1937 până la 11 februarie 1938 și Membru al Academiei Române din anul 1920.
· 1903: A avut loc în Kitty Hawk, statul american Carolina de Nord, primul zbor cu un aparat mai greu decât aerul, realizat după planurile fraților Orville și Wilbur Wright. Durata zborului a fost de 12 secunde, timp în care a parcurs 37 de metri, la o înălțime de circa 10 metri.
· 1909: Este adoptată de către Camera Deputaților "Legea privind sindicatele funcționarilor statului", care interzicea dreptul de asociere și de grevă tuturor salariaților statului, ai județelor și comunelor.
· 1917: La Tiraspol se desfășoară Primul Congres al Moldovenilor din stînga Nistrului. La 17-18 decembrie 1917 la Tiraspol se desfășoară Primul Congres al Moldovenilor din stînga Nistrului,o consecință directă a Congresului Ostașilor Moldoveni din 20-27 octombrie 1917 de la Chișinău, la care a fost proclamată autonomia fostei Basarabii țariste. La Congesul de la Tiraspol au participat delegați reprezentanți a circa 20 de localități din județele Tiraspol și Balta, 47 ostași din garnizoana locală și alte orașe din regiune și o delegație oficială a Sfatului Țării din care făceau parte și Pantelimon Halippa, Anton Crihan, Gheorghe Mare și Vasile Gafencu. De asemenea prezent la reuniune, în calitate de ziarist, a fost și Onisifor Ghibu, pe atunci redactor al gazetei Ardealul. Congresul Moldovenilor din stînga Nistrului a pus în discuție mai multe probleme de larg interes pentru populație, la fiecare capitol fiind adoptată cîte o rezoluție. Privind chestiunea școlară (Voprosul despre școli) se stipula introducerea generalizată a limbii moldovenești și a alfabetului latin; În chestiunea bisericească (Voprosul despre biserici) s-a decis ca slujbele din satele moldovenești să se facă în limba moldovenească; În chestiunea militară (Voprosul militar) s-a hotărît înființarea de polcuri moldovenești comandate de ofițeri moldoveni; în chestiunea spitalelor și judecătorilor s-a stabilit ca în toate activitățile să fie utilizată limba norodului moldovenesc, iar actele și legile să fie traduse în limba moldovenească. Dezbaterea principală s-a axat în jurul deciziei privind viitorul moldovenilor din stînga Nistrului și anume rămînerea în componența Ucrainei sau unirea cu Moldova. Decizia a fost amînată, convenindu-se la convocarea unei Adunări Naționale la care să participe toți împuterniciții satelor moldovenești din stînga Nistrului din guberniile Hersonului și Podoliei.
· 1938: Premiera piesei "Jocul de–a vacanța" de Mihail Sebastian, la Teatrul de Comedie din București, în regia lui Sică Alexandrescu; din distribuție au făcut parte V. Maximilian și George Vraca.
· 1942: Al Doilea Război Mondial: Guvernele britanic, american și sovietic au somat Germania să pună capăt măsurilor de exterminare a evreilor, sub amenințarea cu represalii; în acel moment, în urma aplicării „soluției finale” (adoptată la Conferința de la Wannsee din 20 ian. 1942), fuseseră ucise deja aproape două milioane de persoane .
· 1957: Statele Unite ale Americii a lansat cu succes de la Cape Canveral, Florida, prima racheta balistica intercontinentala Atlas.
· 1963: Guvernele român şi francez au decis să ridice legaţiile lor, de la Paris şi Bucureşti, la rangul de ambasadă. Relaţiile diplomatice la nivel de legaţie fuseseră stabilite între cele două ţări în 8/20 februarie 1880, când Aubert Ducros a fost primul trimis extraordinar şi plenipotenţiar al Franţei la Bucureşti, iar Mihail Kogălniceanu a fost acreditat la Paris, în aceeaşi calitate. La 29 noiembrie 1938 relaţiile au fost ridicate la nivel de ambasadă, dar după începerea celui de-Al Doilea Război Mondial, la 12 septembrie 1940 ambasadele au fost transformate în legaţii şi din 9 august 1940 relaţiile diplomatice au fost întrerupte. În septembrie 1944, Guvernul român a recunoscut Guvernul provizoriu al generalului Charles de Gaulle şi la 1 martie 1945, relaţiile la nivel de reprezentanţă politică au fost restabilite. Ulterior, la 13 aprilie 1946 reprezentanţele politice au fost transformate în legaţii, iar de la 17 decembrie 1963, s-au stabilit relaţii la nivel de ambasadă.
· 1970: In Polonia comunista, in portul Gdynia, trupele deschid focul impotriva muncitorilor grevisti, ucigand zeci de persoane.
· 1971: Marea Adunare Națională adoptă Legea nr. 24, a cetățeniei române, care prevedea pierderea cetățeniei române de către cei care pleacă din țară în mod clandestin sau fraudulos și de către cei care, aflându–se în străinătate, se fac vinovați de "fapte ostile".
· 1981: Teroristii din organizatia de extrema stanga italiana Brigazile Rosii il rapesc la Verona pe generalul de brigadă american James L.Dozier. A fost eliberat pe 28 ianuarie 1982, de un comando al trupelor speciale italiene. Sechestrarea lui Dozier este considerata episodul care indica inceputul declinului Brigazilor Rosii, dupa cativa ani de actiuni teroriste care au inspaimantat Italia.
· 1989: În Timișoara, la ordinele lui Ceaușescu, se trage în manifestanți, din Piața Libertății până la Operă, în zona Podului Decebal, pe Calea Lipovei. Tab–urile blochează intrările în oraș, elicopterele efectuează zboruri de supraveghere. In noaptea de 16 spre 17 decembrie a fost executat ordinul de evacuare din Timisoara al pastorului Tokes. Pe parcursul intregii zile au avut loc ciocniri intre fortele de ordine si manifestanti. Militarii au fost huiduiti si loviti cu pietre, protestatarii atacand sediul PCR. La Bucuresti, Ceausescu a hotarat, in cadrul unei sedinte a CPEx, folosirea fortei armate la Timisoara. Ion Coman, secretar CC al PCR, a fost numit comandant unic pentru Timisoara, membri din conducerea partidului, armatei si securitatii fiind trimisi in acest oras. In urma unei teleconferinte organizata de Ceausescu cu activul de partid si de stat din toate judetele tarii, factorii de raspundere au ordonat fortelor de ordine sa traga in manifestantii de la Timisoara. Au inceput lupte de strada soldate cu morti si raniti, peste 60 de oameni pierzandu-si viata. Timisoara a fost izolata, caile de acces in oras fiind blocate.
· 1997: A început să emită postul privat de televiziune „Prima TV”. Începând cu 17 decembrie 1997, Canal 38 (care îşi începuse activitatea în primăvara anului 1994, ca post local, cu acoperire în Bucureşti,) s-a transformat luând numele de Prima TV, post cu acoperire naţională care a încercat încă de la înfiinţare, să aducă un suflu nou în audiovizualul românesc, cu programe de divertisment, concepute după modelul reţetelor de succes occidentale.
· 1998 - Fondul Proprietăţii de Stat şi compania franceză Renault au semnat un memorandum privind condiţiile de negociere a pachetului de 51% din acţiunile societăţii Automobile Dacia Piteşti.
· 2000: A avut loc reinaugurarea "Coloanei fără sfârșit", operă a sculptorului Constantin Brâncuși aflată din 16 septembrie 1996 în lucrări de restaurare.
· 2001 - Preşedintele Ion Iliescu a fost primit, într-o audienţă privată, la Papa Ioan Paul al ll-lea
· 2007: A început demolarea fostului Stadion Național. Noul stadion numit Arena Națională a fost inaugurat la 6 septembrie 2011. Stadionul Național „Lia Manoliu” a fost un stadion multi-funcțional din București, România. Stadionul a fost construit în 1953 și a purtat denumirea de Stadionul 23 August până în 1990, când a fost redenumit în Stadionul Național „Lia Manoliu”, în cinstea sportivei de performanță Lia Manoliu. Înaintea demolării sale în anul 2007, capacitatea stadionului era de 60.120 de locuri, fiind folosit pentru a găzdui meciuri de fotbal sau rugby, concursuri de atletism sau concerte de muzică pop sau rock. Acesta a fost situat în ”complexul sportiv Lia Manoliu”. Arena Națională, cunoscută printre localnici și ca Stadionul Național, este un stadion de fotbal din București, România, pe care se dispută meciurile echipei naționale de fotbal,meciurile echipei Steaua,finala Cupei României și meciul din Supercupa României. Cu o capacitate de 55.600 de spectatori, este cel mai mare stadion din țară[8] și primul stadion de elită UEFA din România, succedat de Cluj Arena. Construcția arenei al cărei proprietar este Primăria Municipiului București a fost finalizată în 2011, având un cost total de aproximativ 234 mil. €.
Nașteri
· 1749 - S-a născut compozitorul italian Domenico Cimarosa (m.11.01.1801).
· 1778: S-a născut in Anglia chimistul Humphry Davy; (d. la Geneva la 29 mai 1829). A fost un inventator și chimist englez. Cea mai importantă contribuție a sa a fost descoperirea metalelor calciu, natriu, bariu și bor. De asemena, a folosit și a studiat electroliza, iar în 1815 a inventat o lampă pentru mineri. A ajutat și la descoperirea clorului și a iodului. Savantul Berzelius a numit lucrarea lui Davy din 1806 „On Some Chemical Agencies of Electricity”, drept una din cele mai bune lucrari apărute vreodată în teoria chimică. I-a influențat pe Michael Faraday și pe William Thomson.
· 1827: Baronul Alexandru Wassilko de Serecki (germană Freiherr Alexander Wassilko von Serecki) (n. 17 decembrie 1827, Berhomet pe Siret - d. 20 august 1893, Lăpușna), din Familia Wassilko de Serecki, a fost pe timpul Imperiului Austro-Ungar un politician și patriot român, membru al Camerei Superioare al Imperiului Austriac cu titlul „excelență”, adevărat consilier secret imperial și căpitan (mareșal) al Ducatului Bucovinei și pe mulți ani deputat în Dieta Bucovinei, care s-a angajat pentru drepturile românilor din Imperiul Habsburgic.
· 1830 - S-a născut Jules Huot de Goncourt, scriitor şi istoric; împreună cu fratele lui, Edmond de Goncourt, a redat atmosfera vieţii culturale a vremii în "Jurnalul" publicat în 1896; tot el a împlinit dorinţa testamentară a fratelui lui de a întemeia Academia Goncourt care acordă în fiecare an Premiul Goncourt pentru cel mai bun roman apărut în Franţa (m. 20 iunie 1870)
· 1843 - S-a născut Elisabeta (Paula-Ottilia-Elisa), prinţesă de Wied, regină a României. S-a afirmat şi ca scriitoare, publicând, sub pseudonimul Carmen Sylva, povestiri, legende, piese de teatru: "Poveştile Peleşului", "Prinţul codrului". Membră de onoare a Academiei Române (n. 17/29.12) (m. 1 februarie 1916). A fost membră de onoare a Academiei Române din 1881. NOTĂ: Volumul „Versuri alese” (Editura Eminescu,1998), semnat Carmen Sylva, menţionează ca dată a naşterii 29 decembrie 1843 (stilul nou).
· 1863 - S-a născut Ion Vidu, compozitor, dirijor şi folclorist, autor de piese corale ("Ana Lugojana"), muzică vocal-simfonică religioasă şi culegeri folclorice (m. 7 februarie 1931).
· 1870: S-a născut prozatorul român Ioan A. Bassarabescu (volume: “Vulturii”, “Un om în toata firea”); (d.29 martie 1952). A făcut parte din primul comitet al Societăţii Scriitorilor Români şi a fost membru corespondent al Academiei Române din 1909; (m. 1952).
· 1873: S-a născut la Făgăraș, Ovid Densusianu, filolog, lingvist, folclorist şi istoric literar, profesor la Universitatea Bucureşti. Este întemeietorul şcolii lingvistice de la Bucureşti, creator de şcoală şi în alte domenii (filologie, folcloristică). La Paris, în 1896, obţine diploma şcolii de „Hautes études” cu teza: „La prise de Cordoue et de Seville, Chanson de geste du XII-e siècle”. Devine, totodată, membru al Societăţii de texte vechi franceze. Întors în ţară, în 1897, este numit profesor suplinitor la catedra de română a Universităţii din Bucureşti. Din 1901 este titularul catedrei de filologie romanică, fondată din iniţiativa sa. Întemeiază Societatea filologică şi Institutul de filologie şi folclor, cu pulicaţiile respective: „Grai şi suflet” şi „Buletinul societăţii de filologie”. Adevărata sa glorie ştiinţifică este asigurată de monumentala „Histoire de la langue roumaine” (Paris, Leroux, 1901-1938, tr. rom., 1961). Importante sunt şi studiile sale de folclor, printre care binecunoscuta „Viaţa păstorească în poezia noastră populară”, Buc., 1922-1923, şi, mai ales, prima noastră sinteză de istorie literară bazată pe principii estetice, „Literatura română modernă” (3 vol., 1920, 1921, 1933). Întemeiează şi conduce revista Viaţa nouă (1905-1925), unde publică poezii simboliste sub pseudonimul Ervin, numeroase articole teoretice, polemici, portrete şi studii de scriiori simbolişti contemporani. A fost fondatorul Institutului de Filologie şi Folclor din Bucureşti, cunoscut pentru studiile sale de la istoria limbii române, dar şi pentru poeziile simboliste. Provenea dintr‑o familie de intelectuali, tatăl şi unchiul său fiind membri ai Academiei Române. A fost la rândul său membru titular al Academiei Române din 1918. Ovid Densusianu moare la 9 iunie 1938, în Bucureşti, lăsând un nume plin de prestigiu. NOTĂ: Unele surse dau ca dată a naşterii exclusiv stilul nou (29 decembrie 1873).
· 1892 - S-a născut George Magheru, poet şi dramaturg (volum de poezie postum "Cântece la marginea nopţii") (n. 17/30 decembrie 1892) (m. 17 august 1952). Nepot al generalului paşoptist Gheorghe Magheru, a fost fiul Anei, fiica lui Ion Ghica, şi al lui Romulus Magheru, colonel. Rămas orfan, si-a petrecut copilăria la moşia părintească de la Ghergani, unde a primit de la rudele sale materne o educaţie artistică – muzicală, literară, plastică – de excepţie.
· 1893: S-a născut medicul Dimitrie Bagdasar, medic neurochirurg român, profesor la Facultatea de Medicină din București, a pus bazele școlii românești de Neurochirurgie din România, membru post–mortem al Academiei Române; (d. 15.07.1946).
· 1893 - S-a născut Erwin Piscator, regizor de teatru. Odată cu venirea nazismului emigrează în SUA, unde înfiinţează "The Dramatic Workshop", una dintre cele mai bune şcoli de teatru; i-a avut ca elevi pe Marlon Brando şi Tennessee Williams (m. 30 martie 1966)
· 1893: S-a născut matematicianul român Petre Sergescu, stabilit, din 1946, în Franţa, autorul unor importante lucrări de algebră şi teoria numerelor. O atenţie aparte a acordat istoriografiei matematicii, fiind primul din România care a iniţiat cercetări de istoria şi filosofia matematicii; membru corespondent al Academiei Române din 1937; (m. 1954).
· 1897 - S-a născut prozatorul Vasile Lişman (m.23.03.1996).
· 1905 - S–a născut Dionisie M. Pippidi, epigrafist, arheolog, istoric, membru al Academiei Române; a realizat prima sinteză a istoriei oraşelor greceşti din Dobrogea, Histria, Callatis şi Tomis şi a raporturilor acestora cu geţii (17/30 decembrie 1905) (m. 19 iulie 1993)
· 1905: S-a născut la Fălticeni, eseistul, criticul literar, dramaturgul şi filosoful esoteric Vasile Lovinescu, autorul unor lucrări de hermeneutică a gândirii simbolice şi analogice de referinţă, considerat cel mai de seamă reprezentant al ezoterismului românesc, frate cu Horia Lovinescu şi nepotul lui Eugen Lovinescu; (m.14 august 1984). Cele mai cunoscute două studii ale sale, ”Al patrulea hagialâc”, despre universul romanului lui Mateiu Caragiale, ‘”Craii de Curtea-Veche”, şi ”Creangă şi Creanga de Aur”, o interpretare ezoterică a basmelor lui Ion Creangă. Cărţile sunt unice în felul lor, ele decriptând istorisirile, legate de ştiinţa simbolurilor. Lucrările îi rămân multă vreme în manuscris. ”Al patrulea hagialâc”, cu subtitlul: ”Exegeză nocturnă a Crailor de Curtea-Veche”, va apare abia în 1981, urmat, după moartea sa, de ”Creangă şi Creanga de aur ”(1989), ”Monarhul ascuns” (1992), ”Incantaţia sângelui”(1993), ”Mitul sfâşiat” (1993) etc. După jumătatea anilor ‘70, începe, în existenţa lui Vasile Lovinescu, nu numai o detaşare de lume, care va culmina cu retragerea sa definitivă la Fălticeni, împreună cu soţia, din 1980 până la moarte (1984), în casa părintească de pe Strada Sucevei, (devenită, în 1972, Galeria Oamenilor de Seamă, prin grija şi donaţia doamnei Stella), ci şi o renunţare tot mai evidentă la scris, cu excepţia câtorva eseuri şi a unor ”amintiri” publicate în ultimii ani în ”Convorbiri literare”. Opera postumă a lui Vasile Lovinescu s-a dovedit covârşitoare, şi a făcut senzaţie.
· 1908 - S-a născut chimistul Willard Frank Libby, laureat al premiului Nobel pentru Chimie în anul 1960
· 1925: S-a născut regizorul de teatru şi film Horea Popescu, director artistic al Teatrului Naţional Bucureşti timp de peste două decenii; (m. 2010).
* 1926: Victor Roșca (n. 17 decembrie 1926, Râușor, județul Făgăraș, azi în județul Brașov) este un inginer, memorialist, fost luptător anticomunist și deținut politic român. Victor Roșca a fost deținut politic între anii 1948 - 1951 și 1959 - 1963.
* 1926: Victor Roșca (n. 17 decembrie 1926, Râușor, județul Făgăraș, azi în județul Brașov) este un inginer, memorialist, fost luptător anticomunist și deținut politic român. Victor Roșca a fost deținut politic între anii 1948 - 1951 și 1959 - 1963.
Prima oară a fost arestat în timpul examenului de bacalaureat, la 28 iunie 1948, fiind condamnat la 2 ani de închisoare corecțională. A executat pedeapsa la Penitenciarul Târgșor. La 28 iunie 1950, i s-a prelungit detenția, fiind eliberat în 1951, din Penitenciarul din Ploiești.
După eliberarea din penitenciar, a avut domiciliu obligatoriu, în satul natal, Râușor, în perioada 1951 - 1952.
În anul 1958, Victor Roșca, fiind student în anul al V-lea, a fost exmatriculat din facultate pe motiv că fusese deținut politic.
În anul 1959, a fost arestat, pentru a doua oară, întrucât participase la mișcările de sprijinire a Revoluției anticomuniste din Ungaria. A fost condamnat la 4 ani de închisoare corecțională. A executat pedeapsa în lagărele de muncă din Balta Brăilei. A fost eliberat în anul 1963, de la Formațiunea Ostrov, ca urmare a unui decret de grațiere.
Șicanele din partea autorităților comuniste române ale vremii au continuat și după eliberare. În anul 1988, Victor Roșca, împreună cu soția sa, a reușit să plece în Canada, în vizită la una din fiicele lor. Acolo ei decid să ceară azil politic, pe care l-au primit. S-au stabilit definitiv la Montreal.
· 1934 - S-a născut Karl Denver, cântăreţ britanic.
· 1936: S-a născut Papa Francisc. Papa Francisc, născut Jorge Mario Bergoglio, (n. 17 decembrie 1936, Buenos Aires) Este al 266-lea episcop al Romei și papă al Bisericii Catolice, ales la 13 martie 2013 de către conclavul cardinalilor. Din 1998 a fost arhiepiscop de Buenos Aires. Este primul papă neeuropean după papa Grigore al III-lea (731-741). De asemenea, este primul papă originar de pe continentul american și primul papă iezuit.
· 1936 - S-a născut Tommy Steele (Thomas Hicks), cântăreţ şi compozitor britanic.
· 1937 - S-a născut Art (Arthur Lanon) Neville, vovalist, pianist şi compozitor american (Neville Brothers).
· 1939 - S-a născut Eddie Kendricks, vocalist american (The Temptations).
· 1940: S-a nascut Nicolae Lupescu, fost fotbalist român; a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din Mexic, 1970. Este tatăl cunoscutului fotbalist, Ionuț Lupescu.
· 1942 - S-a născut Paul Butterfield, vocalist, muzicuţist şi compozitor american (Paul Butterfield Blues Band).
· 1942: S-a născut Toni Iordache, virtuoz instrumentist, interpret român (d.1987). Toni Iordache (n. 17 decembrie 1942, Bâldana, județul Ilfov – d. februarie 1987 București) a fost un virtuoz instrumentist, interpret român, etnic rom de muzică populară și lăutărească. I s-a spus regele țambalului și zeul țambalului. S-a născut la data de 17 decembrie 1942 în satul Bâldana, județul Ilfov, urmând tradiția muzicală a familiei sale (tatăl său cânta la țambal și ambii unchi cântau la vioara). Începe să învețe țambalul de la vârsta de 4 an, ulterior devenind ucenicul lui Mitică Ciuciu, un cunosc țambalist al vremii. În 1958 câștigă medalia de aur la „Welt Jugend Feier” în Viena, iar în 1960 este solicitat și ulterior angajat de Orchestra ansamblului de muzică populară „Ciocârlia”. Între anii 1960-1969, împreuna cu Ansamblul „Ciocârlia” are concerte în toată țara, dar și un turneu în Londra și unul la Moscova. În 1968 câștigă medalia de aur la „Festivalul Tinerilor Muzicieni” la Sofia. În 1969 participă la un turneu la Paris împreună cu Gheorghe Zamfir și formația sa, renunță la contractul său cu Ansamblul „Ciocârlia”. Din 1970 colaborează numai cu taraful condus de naistul Gheorghe Zamfir, cu care ajunge în Berlin și în Budapesta, până la sfârșitul vieții. În 1973 colaborează cu Orchestra de muzica simfonica NHK Orchestra din Tokyo și interpretează, ca invitat, suita „Hary Janos” pentru țambal a lui Zoltan Kodaly. Din 1975 se alătură orchestrei lui Ion Onoriu cântând cu instrumentiști importanți precum Costel Vasilescu sau Mieluță Bibescu. După 1970 cântă împreună cu fiul său, Leonard Iordache. În 1985 se îmbolnăvește de diabet zaharat și, ulterior, îi este amputat un picior. Moare în februarie 1987 la București.
· 1943 - S-a născut Dee Dave (David Harman), vocalist britanic (Dave Dee, Dozy, Beaky, Mick & Tich).
· 1947 - S–a născut Crişan Muşeţeanu, arheolog, director al Muzeului Naţional de Istorie a României, din 1997.
* 1947: Vasile Romanciuc (n. 17 decembrie 1947, Bădragii Noi, Edineț - fostul județ Hotin) este un poet[1][2] român din Republica Moldova.
* 1947: Vasile Romanciuc (n. 17 decembrie 1947, Bădragii Noi, Edineț - fostul județ Hotin) este un poet[1][2] român din Republica Moldova.
· 1948 - S-a născut Jim Bonfanti, baterist american (Raspberries).
· 1948 - S-a născut Darryl Way, violonist, pianist şi compozitor britanic (Curved Air, Wolf).
· 1949 - S-a născut Paul Rodgers, vocalist şi compozitor britanic (Free, Bad Company, The Firm).
* 1951: Rozina (Rosina) Cambos (în ebraică: רוזינה קמבוס, n. 17 decembrie1951, Bacău - d. 4 decembrie 2012 Beit Dagan) a fost o actriță românăși din 1983, actriță israeliană, de teatru, de cinematograf și televiziune. A jucat în limbile ebraică si română. S-a distins ca „actriță de caractere”, atât în roluri comice cât și dramatice.[2]
* 1951: Rozina (Rosina) Cambos (în ebraică: רוזינה קמבוס, n. 17 decembrie1951, Bacău - d. 4 decembrie 2012 Beit Dagan) a fost o actriță românăși din 1983, actriță israeliană, de teatru, de cinematograf și televiziune. A jucat în limbile ebraică si română. S-a distins ca „actriță de caractere”, atât în roluri comice cât și dramatice.[2]
· 1952 - S-a născut Micky Johns, basist şi vocalist american (Angel).
· 1953 - S-a născut Mark Gaine, chitarist, clăpar şi compozitor canadian (Martha & The Muffins).
* 1956: Constantin Galan (n. 17 decembrie 1956) este un deputat român, ales în 2012 din partea Partidului Național Liberal.
* 1956: Constantin Galan (n. 17 decembrie 1956) este un deputat român, ales în 2012 din partea Partidului Național Liberal.
În timpului mandatului a trecut la grupul parlamentar Liberal Conservator (PC-PLR).
· 1961 - S-a născut Sarah Dallin, cântăreaţă britanică (Bananarama).
* 1969: Igor Corman (n. 17 decembrie 1969, Ciulucani, Telenești, RSS Moldovenească) este un politician și diplomat din Republica Moldova, deputat al Parlamentului Republicii Moldova din partea PDM din 2009 până în 2015 și președinte al Parlamentului Republicii Moldova din 30 mai 2013[1] până în 29 decembrie 2014.
* 1970: Igor Ivanovici Strelkov[1][2] (în rusă: Игорь Иванович Стрелков, numele real Igor Vsevolodovici Ghirkin; în rusă: Игорь Всеволодович Гиркин,[3] n. 17 decembrie 1970, Moscova) și al milițiilor din Republica Populară Donețk. Este o figură-cheie în cadrul tulburărilor civile pro-ruse din Ucraina din 2014.
* 1969: Igor Corman (n. 17 decembrie 1969, Ciulucani, Telenești, RSS Moldovenească) este un politician și diplomat din Republica Moldova, deputat al Parlamentului Republicii Moldova din partea PDM din 2009 până în 2015 și președinte al Parlamentului Republicii Moldova din 30 mai 2013[1] până în 29 decembrie 2014.
* 1970: Igor Ivanovici Strelkov[1][2] (în rusă: Игорь Иванович Стрелков, numele real Igor Vsevolodovici Ghirkin; în rusă: Игорь Всеволодович Гиркин,[3] n. 17 decembrie 1970, Moscova) și al milițiilor din Republica Populară Donețk. Este o figură-cheie în cadrul tulburărilor civile pro-ruse din Ucraina din 2014.
Potrivit autorităților europene și ucrainiene, Ghirkin este un colonel rus în cadrul serviciului rus de informații militare GRU.[4] Apare pe lista de sancțiuni a Uniunii Europene pentru rolul său în insurgența pro-rusă din estul Ucrainei.
Igor Ghirkin a mai participat la Războiul din Transnistria, Războiul din Bosnia, Primul Război Cecen, Al Doilea Război Cecen sau la evenimentele care au dus la anexarea Crimeei de către Rusia.[5] Porecla sa Strelkov se datorează faptului că poate trage cu diferite tipuri de arme.
Rusia a negat implicarea trupelor sale în Ucraina, în afara peninsulei Crimeea; cu toate acestea interceptări telefonice dezvăluie legăturile acestuia cu conducerea de la Moscova.
* 1972: Anamaria Prodan-Reghecampf (n. 17 decembrie 1972) este un agent FIFA, realizator TV și fotomodel român. A activat ca președinte de club la CS Buftea în liga a 2-a, președinte de club la FC Snagov în liga a 2-a, președinte executiv la FC Universitatea Cluj, manager general în Liga 1la FC Gloria Bistrița și Concordia Chiajna. Anamaria Prodan este fiica Ionelei Prodan și a lui Traian Tănase. Are o soră pe nume Anca.[9][10][11] Tatăl său a murit pe când Anamaria avea 19 ani.[12] Între 1998 și 2007, Anamaria Prodan a fost căsătorită cu baschetbalistul român Tiberiu Dumitrescu,[13] cu care are două fete Rebecca (n. 1999) și Sarah (n. 2000), pe care le-a născut în New Jersey, Statele Unite. Pe data de 14 iunie 2008 s-a căsătorit în Las Vegas cu fotbalistul Laurențiu Reghecampf, care în prezent este antrenor de fotbal. Pe 31 august 2008 s-a născut băiatul lor, Laurențiu Junior (în Germania).[14][15] Împreună cu Laurențiu mai crește un copil, Luca, băiatul din prima căsătorie a lui Laurențiu, născut în 2001.
· 1975: S-a născut in Ucraina, top-modelul şi actriţa americana Milla Jovovitch (filmul “Al cincilea element”, “Ioana din Orleans”).
* 1979: Nicoleta Esinencu (n. 17 decembrie 1978, Chișinău) este un dramaturg de limbă română din Republica Moldova. Este parte a familiei de intelectuali români basarabeni Esinencu.
* 1979: Epaminonda Nicu (n. 17 decembrie, 1979 în București) este un fotbalistromân care în prezent evoluează la echipa ACS Berceni. A fost cel mai vechi jucător al echipei Unirea Urziceni, promovând din Divizia C în Divizia B[2] și până în Liga I[3], cu care a și luat titlul în sezonul 2008-09 și pentru care a jucat în Champions League și Europa League. A apărut în peste 200 de meciuri pentru ialomițeni.[4] Deține un Seat Leon Cupra.[5]
* 1992: Sanda Belgyan (n. 17 decembrie 1992, Cluj-Napoca) este o alergătoare română specializată pe proba de 400 metri și 400 metri garduri.
* 1992: Roman Burlaca (n. 17 decembrie 1992, Chișinău) este un regizorbasarabean. În doar doi ani a devenit unul dintre cei mai cotați regizori de videoclipuri din România și cel mai cotat din Republica Moldova, având în portofoliu peste 40 de videoclipuri, dar și spoturi publicitare pentru câteva agenții de publicitate de la Chișinău.
* 1996: Hermina Elena Stoicănescu (n. 17 decembrie 1996, Râmnicu Vâlcea) este o handbalistă română, care activează pentru echipa de club HCM Râmnicu Vâlcea, dar și pentru echipa națională de handbal a României de junioare. Ea evoluează pe postul de extremă stânga și este originară din Râmnicu Vâlcea.
* 1979: Nicoleta Esinencu (n. 17 decembrie 1978, Chișinău) este un dramaturg de limbă română din Republica Moldova. Este parte a familiei de intelectuali români basarabeni Esinencu.
* 1979: Epaminonda Nicu (n. 17 decembrie, 1979 în București) este un fotbalistromân care în prezent evoluează la echipa ACS Berceni. A fost cel mai vechi jucător al echipei Unirea Urziceni, promovând din Divizia C în Divizia B[2] și până în Liga I[3], cu care a și luat titlul în sezonul 2008-09 și pentru care a jucat în Champions League și Europa League. A apărut în peste 200 de meciuri pentru ialomițeni.[4] Deține un Seat Leon Cupra.[5]
* 1992: Sanda Belgyan (n. 17 decembrie 1992, Cluj-Napoca) este o alergătoare română specializată pe proba de 400 metri și 400 metri garduri.
* 1992: Roman Burlaca (n. 17 decembrie 1992, Chișinău) este un regizorbasarabean. În doar doi ani a devenit unul dintre cei mai cotați regizori de videoclipuri din România și cel mai cotat din Republica Moldova, având în portofoliu peste 40 de videoclipuri, dar și spoturi publicitare pentru câteva agenții de publicitate de la Chișinău.
* 1996: Hermina Elena Stoicănescu (n. 17 decembrie 1996, Râmnicu Vâlcea) este o handbalistă română, care activează pentru echipa de club HCM Râmnicu Vâlcea, dar și pentru echipa națională de handbal a României de junioare. Ea evoluează pe postul de extremă stânga și este originară din Râmnicu Vâlcea.
Decese
· 908: A decedat la Bagdad prințul arab Abdullah ibn al–Mu’tazz (n.1noiembrie 861 în Samarra), cunoscut critic literar și poet arab, autorul lucrarii al-Badi Kitab, un studiu timpuriu privitor la formele de poezie arabă din punct de vedere al teoriei si criticii literare. În politică a jucat un rol episodic, ajungand calif în perioada dinastiei Abbassizilor, dar numai pentru o zi, fiind nevoit să se refugieze de teama adversarilor sai. A scris o poezie in stilul „diwan”, erotică, elegiacă, bahică, ce se remarca prin stilul sau simplu, dar bogat în imagini alese, colorate, care se adresau sensibilității vizuale. Lucrarile sale teoretice (Tabaqāt ash-shu`araʼal-muhdatīn – „Clasele poeziei noi” și Kitāb al-Badī` – „Cartea stilului nou”), constituie unele dintre cele mai vechi scrieri din domeniul criticii literare și teoriei literaturii.
· 1187: A decedat Papa Grigore al VIII-lea (Alberto di Morra);(n. cca. 1100). A fost ales papa al Romei la 25 Octombrie 1187 și a deținut această funcție până la moartea sa. Este cel care a inițiat cea de a III-a Cruciadă.
· 1273: A decedat la Konya, astazi in Turcia, poetul persan Jalal ad-Din Muhammad Rumi;(n. 30 septembrie 1207 la Balch, in vechea Persie). A fost unul din cei mai cunoscuți mistici persani și islamici sufisti, întemeietor al ordinului dervișilor mevleviți. Sufismul este un curent religios apărut în secolul VIII și răspândit mai ales în Persia. În centrul vieții religioase a acestei doctrine se află iubirea reciprocă dintre Dumnezeu și oameni, respingând, prin urmare, ideea inaccesibilității lui Dumnezeu. Doctrina sa este influențată de mai multe religii:budism,zoroastrism,hinduism și are la bază apropierea față de Dumnezeu prin cunoaștere mistică,iubire și asceză. Limba maternă a lui Rumi a fost persana. Tatăl său a fost teolog, jurist, mistic, supranumitsultanul savanților. Când mongolii au invadat Asia Centrala (1215-1220), familia sa, împreună cu un grup de discipoli de-ai tatălui, a fost nevoită să se retragă spre vest. În drum spre Anatolia , aceștia îl întâlnesc pe Attar, celebru poet persan, întâlnire care va avea un puternic impact asupra lui Rumi. Mathanawî – titlul monumentalei sale opere – înseamnă distih (vers dublu), ea fiind compusă din aproximativ 25.000 de mii de distihuri. Aceasta capodoperă a literaturii persane este chintesența intregii gandiri sufite de până atunci, ea cuprinde povestiri și parabole cu caracter etic, ilustrate cu pilde din Coran, Evanghelie si Tora, din culegerea de fabule Kalila și Dimna, a lui Ibn al Mouqaffa , precum și din folclorul oriental, cu referiri la filosofia greacă și indiană. În limba română, fragmente din Mathnawi au fost traduse și publicate în:Jalaluddin Rumi. 2003. Metafore și parabole. Traducere din limba persana: Otto Starck. București, Editura Kriterion. O poezie a lui George Cosbuc se numește “Puntea lui Rumi”.
· 1830: Simón Bolívar, unul dintre conducătorii luptei de eliberare a popoarelor din America Latină de sub dominația spaniolă
· 1847: A murit Arhiducesa Marie Louise a Austriei (Marie Louise (Maria Ludovica Leopoldina Franziska Therese Josepha Lucia); (n. 12.12.1791). Ea a fost a doua soție a lui Napoleon și, împărăteasa a francezilor intre 1810-1814. A domnit ca Ducesa de Parma din 1814, până la moartea ei.
· 1860: Désirée Clary, regină a Suediei (n. 1777). Bernardine-Eugénie-Désirée Clary s-a căsătorit în 1798 cu generalul J.B. Bernadotte, devenit ulterior regele Carol al XIV-lea al Suediei, după eșecul logodnei sale cu Napoleon Bonaparte.
· 1891 - A încetat din viaţă Ion Ionescu de la Brad, agronom, economist, statistician (m. 17/31 decembrie 1891) (n. 24 iunie 1818). Ion Ionescu de la Brad (n. 24 iunie 1818, Roman – d. 17/31 decembrie 1891, Brad (Filipeni)) a fost un revoluționar pașoptist român, membru de onoare al Academiei Române. În cursul vieții a activat ca agronom, economist și scriitor numarandu-se printre personalitățile secolului al XIX-lea care au militat cu energie și devotament patriotic pentru propășirea poporului român. A studiat în țară la Academia Mihăileană din Iași, apoi a urmat în Franța agronomia, științele naturii și științele economice. A fost întemeietorul şcolii româneşti de agronomie şi membru de onoare al Academiei Române din 1884.
· 1906: Ignác Acsády (Ignác Adler), scriitor, publicist și istoric maghiar de origine evreiască (n. 1845)
· 1907: A murit lordul Kelvin (Sir William Thomson), fizician britanic; (n. 26.06.1824). Pe lânga teoria temperaturii absolute pentru care a devenit faimos, Kelvin a formulat și alte idei precum calcularea vechimii Pământului, care la mijlocul anilor 1800 era o problemă foarte dezbătută și controversată.
· 1912: A decedat Spiru Haret, savant și omul politic liberal român, vicepreședinte al Academiei Române (n. 1851). Spiru C. Haret, matematician, astronom și pedagog român de origine armenească, renumit pentru organizarea învățământului modern românesc din funcția de ministru al educației, pe care a deținut-o de trei ori. A fost membru titular al Academiei Române.
· 1944: A murit la Bucureşti, Ioan Andrieşescu, arheolog, specialist în istoria Comunei Primitive, membru corespondent al Academiei Române din 1928. A absolvit Facultatea de Litere și Filosofie din Iaşi,iar după susținerea tezei de doctorat pleacă la Berlin, unde studiază istoria antică și preistoria. Împreună cu marele savant Vasile Pârvan, este considerat creatorul şcolii arheologice româneşti. A pus bazele unei noi specialităţi în istoriografia română – preistoria; (n. 2 mai 1888, Iaşi). Împreună cu alți mari specialiști afondat Muzeul Național de Antichități, bazat pe săpăturile de la Histria și din ale zone ale Dobrogei (Scythia Minor) și Institutul de Istoria Artei.
* 1962: Aurelia Cionca (n. 16 mai 1888, București - d. 17 decembrie 1962, București), a fost o pianistă și profesoară de pian din România, care, printre alții, i-a avut ca studenți pe Dinu Lipatti, Dan Mizrahi și Eugen Ciceu.[1]
* 1962: Aurelia Cionca (n. 16 mai 1888, București - d. 17 decembrie 1962, București), a fost o pianistă și profesoară de pian din România, care, printre alții, i-a avut ca studenți pe Dinu Lipatti, Dan Mizrahi și Eugen Ciceu.[1]
În 1895 a avut loc la București prima întâlnire a reginei Elisabeta(Carmen Sylva) cu Aurelia Cionca, un copil-minune pe care regina a sprijinit-o apoi să devină pianistă.[2] Mulțumită reginei, Aurelia Cionca a cântat din copilărie în fața unor muzicieni renumiți, ca Bronisław Huberman, Kubelik, Grunfeld și Pablo Sarasate.
A debutat în cariera concertistică la vârsta de 9 ani, când s-a afirmat ca un talent remarcabil. De pildă, la adunarea generală anuală a societății ASTRA ținută la Beiuș în august 1898, în cadrul obișnuitei «producțiuni literar-artistice» ce a urmat adunării propriu-zise s-a produs mica pianistă Aurelia Cionca, venită tocmai de la București.[3]
Studiile începute în țară le-a completat la Conservatorul Regal de Muzică din Leipzig (1903-1906)[4], unde a fost eleva favorită a profesorului Alfred Reisenauer, un pedagog renumit, elev al lui Franz Liszt.[5][6]
A dat numeroase concerte în diferite orașe europene (Viena ori Leipzig, Varșovia, Berlin, Oranienburg sau Budapesta[4]), bucurându-se pretutindeni de o deosebită prețuire. Concomitent a desfășurat o rodnică activitate pedagogică la Conservatorul din București.[6]
Aurelia Cionca a fost și compozitoare. Între compozițiile sale se numără și „Patru balade galbene pe versuri de Lorca”.[7]
A fost recompensată cu titlul de Artist Emerit.[6]
Nina Cionca este nepoata sa de frate.
· 1964: Victor Franz Hess, fizician american de origine austriacă, laureat al Premiului Nobel pentru fizică pe anul 1936 (n. 1883)
· 1967: Primul ministru australian Harold Holt a disparut pe o plaja din Portsea, statul Victoria. Se presupune ca a murit inecat.
· 1987: Marguerite Yourcenar, scriitoare franceză, prima femeie membru al Academiei Franceze (n. 1903)
* 1997: Ioan Șereș (n. 16 decembrie 1920, Sântandrei, județul Bihor, d. 17 decembrie 1997, Oradea). Opera picturală a lui Ioan Șereș a fost creată într-o perioadă de peste 50 ani de activitate, 1944-1996.
* 1997: Ioan Șereș (n. 16 decembrie 1920, Sântandrei, județul Bihor, d. 17 decembrie 1997, Oradea). Opera picturală a lui Ioan Șereș a fost creată într-o perioadă de peste 50 ani de activitate, 1944-1996.
Personalitate complexă, Ioan Șereș, a avut un bun început în pictură sub îndrumarea unor profesori remarcabili la București. Viața și activitatea sa, în afara influențelor curentelor din pictură, a determinat un stil singular în opera sa.
Practicând meseria de medic veterinar a cunoscut viața oamenilor de la țară și peisajele diferitelor regiuni unde a activat în profesiunea de bază. A practicat tehnici diferite: schițe în creion, tuș și cărbune, pictura în acuarele, pictura în ulei și fresca. A abordat tematici diverse: portretul, peisajul, compoziția. Pictura sa tratează viața tăranilor în diferite ipostaze: la muncă, la odihnă, în sărbători, etc. A pictat și compoziții cu subiect religios.
* 2001: Ion Ghelu Destelnica (pseudonim al lui Ion Ghel; n. 5 mai 1922, Stelnica [1] — d. 17 decembrie 2001, Bacău) a fost actor, regizor , dramaturg și poet, profesor [2] de teatru la Școala Populară de Artă din Bacău. Născut din părinți agricultori (tatăl său, Johan Ghel, fiind etnic neamț), Ion Ghelu Destelnica a absolvit în 1949 Institutul de Artă din Iași, facultatea de teatru, clasa de actori; iar în 1950 a absolvit Institutul de Artă Cinematografică din București - secția scenaristică.
Între 1951-1956 a fost actor la Teatrul de Stat Bacău și Metodist Principal în cadrul Secției de Învățământ și Cultură a Regiunii Bacău. Între anii 1961 - 1982 a fost încadrat ca profesor de teatru la Școala Populară de Artă Bacău. În 1971 este atestat ca și “regizor artistic”. [3]
La 60 de ani, după pensionarea la cerere a continuat predarea cursurilor de “Artă a actorului” și Regie teatru până în 1993, atât la Bacău cât și în Municipiul Onești, înființând în acest municipiu o “Secție de Teatru” a Școlii Populare de Artă Bacău.
A depus în paralel o activitate literară intensă, a publicat poezii, proza sau piese de teatru. Multe dintre acestea au fost puse în scenă de teatre profesioniste și de amatori din țară sau străinătate: Comoara, Dragostea Nevestelor, Fata tatii cea Frumoasă, Cearta în familie, Depărtarea, sau o piesă în versuri despre Păcala: Fata, Lacrima și Râsul. La împlinirea vârstei de 75 ani autorul este relansat în atenția publicului spectator cu una dintre comediile în versuri “Când ai o soacră avară stă ca dracu pe comoară”- prima din ciclul Păcăliada.
· 2010: A murit Dan Ştefănică, compozitor, instrumentist, orchestrator şi dirijor; (n. 8 ianuarie 1944). A absolvit Academia de Muzică din București, secția Compoziție. Încă din anii studenției a fost pasionat de muzica de jazz. A compus coloana sonoră a filmelor: ”Drum în penumbră” (1972), ”Orașul văzut de sus” (1975), ”Jachetele galbene” (1979), ”Fapt divers” (1984), ”Domnișoara Aurica” (1985), ”Nelu” (1987), ”Cenușa păsării din vis” (1989), ”Lacrima cerului” (1989), ”Cei care plătesc cu viața” (1991), ”Vulpe-vânător” (1993), ”Crucea de piatră — Ultimul bordel” (1993), ”Cel mai iubit dintre pământeni” (1993), ”Terente — regele bălților” (1995), ”Dulcea saună a morții” (2003). I-au fost decernate mai multe premii de creație în România și în străinătate, precum și Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România. Pentru muzica de film a primit un premiu din partea Uniunii Cineaștilor din România, precum și la Festivalul de Film de la Costinești. La 5 martie 2010, cu ocazia decernării premiilor Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România pe anul 2009, Dan Ștefănică a primit în Aula Palatului Cantacuzino, Premiul pentru muzică de jazz („Cântec de leagăn”, „Pădure tropicală”, „Madeira”).
· 2011: Cesária Évora, cântăreață din Republica Capului Verde (n. 1941). Cesaria Evora s-a născut pe 27 august 1941, în Cabo Verde. Primul album „Distino di belta”, l-a lansat abia în 1987. când avea 45 de ani. Celebrea cântăreaţă era cunoscută în toată lumea. Majoritatea pieselor erau intepretate în dialectul creol al limbii portugheze. Cesaria Evora, ieşea pe scenă desculţă, această obişnuinţă devenind o carte de vizita a sa. Cesaria Evora întreţinea pe banii ei întreg sistemul de învăţământ în mica Republică a Capului Verde (Cabo Verde) si datorită devotiunii sale, mii dintre concetatenii sai au învăţat să scrie şi să citească. A fost distinsa cu mai multe premii Grammy, premiul francez Vitoire de la Musique, a fost cavaler al Legiunii de Onoare (Franţa) etc.
· 2011 - A murit Kim Jong-Il, cel care a condus Coreea de Nord cu o mână de fier din 1994, puterea fiind preluată imediat de către fiul său cel mic, Kim Jong-un
* 2015: Gheorghe Tegleațov (în rusă Георгий Александрович Тегляцов, transliterat: Gheorghi Aleksandrovici Tegleațov; n. 27 februarie 1954, Harkov[1][2] – d. 17 decembrie 2015, Chișinău)[3] a fost un fotbalistucraineano-moldovean și sovietic, care a jucat pe postul de fundaș. După încheierea carierei de fotbalist a devenit antrenor de fotbal.
* 2015: Gheorghe Tegleațov (în rusă Георгий Александрович Тегляцов, transliterat: Gheorghi Aleksandrovici Tegleațov; n. 27 februarie 1954, Harkov[1][2] – d. 17 decembrie 2015, Chișinău)[3] a fost un fotbalistucraineano-moldovean și sovietic, care a jucat pe postul de fundaș. După încheierea carierei de fotbalist a devenit antrenor de fotbal.
Ca jucător, întreaga sa carieră și-a petrecut-o la clubul Nistru Chișinău (în prezent „Zimbru”), pentru care în perioada anilor 1973-1985 a jucat într-un număr record de meciuri, 453, în care a marcat 9 goluri. Este considerat unul din cei mai buni fotbaliști moldoveni ai anilor 1970-1980[1] și a fost supranumit ”Fundașul de fier”.[4]
Între anii 1974 și 1983, alături de Anatol Rîbac, Vladimir Gosperschi, Pavel Cebanu, Ion Caras, Igor Nadein, Nicolae Tabaciuc, Alexandru Mațiura, Valeriu Pavlov, Veaceslav Catcov, Nicolae Cebotari, Serghei Dubrovin ș.a. a apărat culorile echipei în Liga Superioară a Campionatului URSS.[5] Per total, a jucat 57 de meciuri în Liga Superioară Sovietică.[6]
În anul 1981 a fost desemnat cel mai bun jucător al echipei Nistru.
Ca antrenor, Gheorghe Tegleațov a activat la Liceul Internat Sportiv, Constructorul-93 Chișinău (1993-2000). și selecționata de juniori a Moldovei, iar în ultimii ani a activat în cadrul forului fotbalistic național din Moldova.[4]
A fost înmormântat la Cimitirul Sfântul Lazăr din Chișinău.[5]
Sărbători
- Sf. Proroc Daniel si Sfintii trei tineri: Anania, Azaria si Misail (calendar creștin-ortodox)
· Sf. Lazar din Betania; Olimpia R. (calendar romano-catolic)
· Ss Daniel, Anania, Azaria si Misael (calendar greco-catolic)
ARTE 17 Decembrie
INVITAȚIE LA OPERĂ 17 Decembrie
Domenico Cimarosa
MUZICĂ 17 Decembrie
Compozitorul italian Domenico Cimarosa
Biografie (traducere automată de pe Wikipedia)
Domenico Cimarosa (italiană: [domeːniko tʃimarɔːza] ; 17 decembrie 1749, Aversa, Regatul Napoli, acum Provincia Caserta- 11 ianuarie 1801, Veneția ) a fost un italian de operă compozitor al școlii napolitane . El a scris mai mult de optzeci de opere în timpul vieții sale, inclusiv capodopera sa, Il matrimonio Segreto (1792). Cimarosa a scris, de asemenea, numeroase lucrări instrumentale, atât laice și religioase în natură.
Părinții lui erau săraci, dar, nerăbdători să dea fiului lor o educație bună, l-au trimis la o școală liberă legată de una dintre mănăstirile din Napoli după ce s-a mutat în acest oraș. Organistul mănăstirii, Padre Polcano , a fost lovit de intelectul băiatului și l -au instruit în elementele de muzică și , de asemenea , în literatura veche și modernă a țării sale. Din cauza influenței sale, Cimarosa a obținut o bursă la institutul muzical din Santa Maria di Loreto din Napoli, unde a rămas timp de unsprezece ani, mai ales studiind cu mari maeștri ai școlii italiene vechi; Niccolò Piccinni , Antonio Sacchini , și alți muzicieni de renume sunt menționate printre profesorii săi
La vârsta de douăzeci și trei, Cimarosa a început cariera ca un compozitor cu o bufă operă numită Le stravaganze del Conte, în primul rând efectuat la Teatro del Fiorentini la Napoli în 1772. Lucrarea sa întâlnit cu aprobarea, și a fost urmat în același an Le pazzie di Stelladaura e di Zoroastro, o farsă plină de umor și de excentricitate. Această lucrare a fost, de asemenea, cu succes, iar faima tânărului compozitor a început să se răspândească în toată Italia. În 1774, el a fost invitat la Roma să scrie o operă pentru stagione acelui an; și acolo a produs o altă operă comică numită L'în Londra italiana
De-a lungul următorii treisprezece ani, Cimarosa a scris o serie de opere pentru diferite teatre din Italia, care trăiesc temporar în Roma, în Napoli, sau oriunde altundeva vocația sa ca dirijor al opera sa întâmplat să-l ia. De la 1784-1787, el a trăit în Florența , scriind în mod exclusiv pentru teatrul acelui oraș. Producțiile din această perioadă a vieții sale sunt foarte numeroase, constând din opere (atât de benzi desenate și grave), cantată , și diverse compoziții sacre. Următoarele lucrări pot fi menționate, printre multe altele: Cajo Mario; cele trei biblice opere, Assalone, La Giuditta și Il sacrificio d'Abramo; Il convito di Pietra; și La balerina Amante, o operă comică realizată pentru prima dată la Veneția , cu un succes enorm. [2] [3]
În 1787, Cimarosa sa dus la Sankt Petersburg , la invitația împărăteasa Ecaterina a II . El a rămas la curtea ei timp de patru ani și a scris un număr enorm de compoziții, cea mai mare parte a naturii bucăților d'occasion; de cele mai multe dintre acestea, nici măcar numele sunt pe înregistrare. O excepție importantă a fost un recviem , intitulat da Requiem în Messa G minor. Piesa, compusă în 1787, a fost comandat pentru a marca moartea soției ambasadorului Franței la Sankt - Petersburg. În 1792, Cimarosa a părăsit St. Petersburg și a plecat la Viena , la invitația împăratului Leopold al II - lea . Aici, el a produs capodopera sa, Il matrimonio Segreto , care se clasează printre cele mai mari exemple de operă bufă (Verdi este modelul de operă bufă luate în considerare). În 1793, Cimarosa a revenit la Napoli, unde Il matrimonio Segreto și alte lucrări au fost primite cu mare succes. Printre lucrările care fac parte ultimul său sejur în Napoli , care poate fi menționat este opera fermecător, Le astuzie femminili. [2]
Se spune această perioadă a vieții sale să fi fost amărât de uneltirile persoanelor invidios și ostile, inclusiv vechiul său rival, Giovanni Paisiello . În timpul ocupației de Napoli de către trupele Republicii Franceze , Cimarosa sa alăturat partidului liberal, ci întoarcerea Bourbonilor a fost închis , împreună cu mulți dintre prietenii săi politici (unii spun chiar condamnați la moarte). Condamnarea sa a fost comutată în exil atunci când admiratorii influenți mijlocit, iar el a plecat din Napoli, cu intenția de a se întoarce la Sankt-Petersburg, dar starea lui de sănătate a fost rupt și după multă suferință a murit în Veneția, la 11 ianuarie anul 1801 a unei inflamații intestinale. Natura bolii sale au dus la zvonul său a fost otrăvit de dușmanii săi; cu toate acestea, un oficial ancheta sa dovedit ca acest lucru să fie nefondate. El a lucrat până în ultimul moment al vieții sale, iar una dintre operele sale, Artemizia, a rămas neterminat de la moartea sa. [2] Locul morții sale este marcată de un memorial în Campo San Angelo în apropiere de calle de Caffetier.
Studioul Lirico, un program de vară pentru cântăreți de operă patronate de Universitatea din Carolina de Sud, produse din 1992 până în 1995 o mulțime de opere Cimarosa lui (cândva în prima producție în timp modernă) de către direcția artistică a Talmage Fauntleroy, regizor de teatru, și Nick Rossi, muzicolog. În Italia, din anul 2005 toscan Opera Academia "Domenico Cimarosa" a realizat un program de vară dedicat operelor lui Cimarosa prin direcția artistică și muzicală a lui Simone Perugini, compozitor, dirijor, muzicolog și savant italian de Cimarosa. Toscan Opera Academia "Domenico Cimarosa" realizează două proiecte despre compozitorul: primul, numit Centro cimarosiano di Studi pentru publicarea omnia de operă a compozitorului în ediție critică (scor completă, scor vocal si piese orchestrale cu comentarii Cuvânt înainte), al doilea numit Atelierul de Opera pentru producția și set-up al operelor compozitorului în ediții critice de cântăreți de operă și instrumentiști de experți privind filologic practica muzicii italiene din secolul 18.
Operele
· Le stravaganze del Conte (carnaval 1772 Napoli Teatro San Giovanni dei Fiorentini) [Le di Merlina e Magie Zoroastro; Le pazzie di Stelladaura e Zoroastro]
· I sdegni per amore (1.1776 Napoli Teatro Nuovo)
· I matrimoni în Ballo (carnaval 1776 Napoli Teatro Nuovo)
· La frascatana Nobile (iarna 1776 Napoli Teatro Nuovo) [La finta frascatana]
· Il fanatico per gli Antichi Romani (primăvara 1777 Napoli Teatro San Giovanni dei Fiorentini)
· Gli Amanti comici, o La Famiglia în luzia scompiglio (1778 Napoli Teatro (San Giovanni) , dei Fiorentini;? Carnaval 1796 Crema) [Il matrimonio în Commedia; La Famiglia Stravagante, ovvero Gli Amanti comici]
· Le stravaganze d'amore (1778 Napoli Teatro San Giovanni dei Fiorentini)
· Il matrimonio pe industria (1778? Napoli?) [?]
· La Contessina (vara 1778 Bologna) [?] [+ G. Astaritta, FL Gassmann]
· Il matrimonio pe raggiro (1778/9? Roma ?; carnaval Roma 1802 Teatro Valle) [La donna bizzarra]
· Caio Mario (carnaval 1780 Teatro delle Dame)
· I Finti Nobili (carnaval 1780 Napoli Teatro San Giovanni dei Fiorentini)
· Il Falegname (1780 Napoli F) [L'Artista]
· L'avviso ai maritati (1780? Napoli Teatro San Giovanni dei Fiorentini) [?]
· Il Capriccio drammatico (1781? Torino ?; 1794 Londra)
· Il pittor parigino (carnaval 1781 Roma Teatro Valle) [Le Brame deluse]
· Alessandro nell'Indie (carnaval 1781 Roma A)
· L'Amante combattuto dalle Donne di Punto (1781 Napoli Teatro San Giovanni dei Fiorentini) [La biondolina; La giardiniera Fortunata]
· Giunio Bruto (aut.1781 Verona) G
· Il convito (carnaval Veneția 1782 SS) [Der Schmaus]
· L'Costante amor (carnaval 1782 Roma Teatro Valle) [e Giulietta Armidoro]
· L'eroe cinese (13.8.1782 Napoli SC)
· La Amante balerină (1782 Napoli Teatro San Giovanni dei Fiorentini) [L'Amante ridicolo]
· La Circe (carnaval 1783 Milano S)
· I din cauza di Rocca Baroni Azzurra (carnaval 1783 Roma Teatro Valle) [Dve nevesty; I Baroni din cauza; La SPOSA în Contrasto; Il Barone deluso]
· La riconosciuta Villana (1783 Napoli Teatro del Fondo) [La villanella Rapita]
· Oreste (13.8.1783 Napoli SC)
· Chi dell'altrui si Presto si veste spoglia (1783 Napoli F) [Nina e Martuffo]
· Il vecchio burlato (1783 Veneția) [?]
· I matrimoni impensati (carnaval 1784 Roma Teatro Valle) [La bella Greca]
· L'apparenza inganna, o La villeggiatura luzia (primăvara 1784 Napoli F)
· La vanità delusa (primăvara 1784 Florence P) [Il Mercato di Malmantile]
· L'Olimpiade (10.7.1784 Vicenza)
· I conti supposti din cauza, ossia Lo sposo Senza Moglie(aut.1784 Milano S) [Lo sposo ridicolo]
· Artaserse (26.12.1784 Torino TR)
· Il burlato Barone (1784 Napoli Teatro Nuovo) [rev. Il pittor parigino] [+ F. Cipolla]
· Li Finti conti (primăvara 1785 Torino, Gallo-Ughetti) [?]
· I fratelli papamosche (primăvara 1785 Torino, Gallo-Ughetti) [?]
· Le statuie parlanti (1785 Correggio) [?]
· Il disperato Marito (1785 Napoli F) [Il Marito geloso; Die bestrafte Eifersucht]
· La donna sempre al suo peggior s'appiglia (1785 Napoli Teatro Nuovo)
· Il credulo (carnaval 1786 Napoli Teatro Nuovo) [La Baronessa Stramba; Il credulo deluso]
· Le Trame deluse (1786 Napoli Teatro Nuovo) [L'contrastato Amor; Li raggiri scoperti]
· La Stramba Baronessa (1786 Napoli Teatro Nuovo) [rev. I matrimoni în ballo] [Il credulo]
· Gli Amanti alla prova (1786 Napoli) [?]
· L'impostore punito (1786/7 Torino C) [?]
· Volodimiro (carnaval 1787 Turin TR)
· Il fanatico burlato (1787 Napoli Teatro del Fondo) [felice Burla La; Der adelsüchtige Bürger]
· Da Requiem în Messa G minor (1787 St Petersburg E)
· La Felicita inaspettata (3.1788 St Petersburg E)
· La Vergine del unic (1788 St Petersburg E;? 6.11.1789 St Petersburg BK)
· La scuffiara (1788) [?]
· Sophie et Dorval () [rev. Il matrimonio Segreto]
· Il matrimonio per susurro () [?]
· La calamità dei cuori (1792/3 Viena B) [?]
· Contrattempi (1793 Bonn) [?]
· Amor sagace Rende (1.4.1793 Vienna B)
· I Traci Amanti (19.6.1793 Napoli Teatro Nuovo) [Il padre alla moda, ossia Lo Sbarco di Mustanzir Bassa; Amanti Turchi gli;Les Amants Turcs]
· La astuta pupilla (1794 Napoli Teatro del Fondo) [?]
· La Innamorata Serva (1794 Napoli F) [?]
· Penelope (carnaval 1795 Napoli Teatro del Fondo)
· Le Nozze în garbuglio (1795 Messina)
· L'impegno superato (1795 Napoli Teatro del Fondo)
· La ammalata Finta (1796 Lisabona)
· I nemici generosi (carnaval 1796 Roma Teatro Valle) [Il duello pe complimento]
· La morte di Assalonne (? Florence, Oratoriul) [rev. Gli Orazi ed i Curiazi]
· Achille all'assedio di Troja (carnaval 1797 Roma A)
· L'imprudente Fortunato (carnaval 1797 Roma Teatro Valle)
· Artemisia di Caria regina (vara 1797 Napoli SC)
· Attilio Regolo (carnaval 1797 Reggio) [?]
· Le Nozze di Lauretta (1797? Torino) [?]
· L'raggirato apprensivo (1798 Napoli Teatro San Giovanni dei Fiorentini)
· Il Secreto (aut.1798 Torino C)
· Semiramide (1799 Napoli F) [?]
· Il di bell'amore Conte () [?]
· L'contro l'arte arte (carnaval 1800 Alexandria) [?]
· Artemisia (carnaval 1801 Veneția F)
· Il Nuovo Podestà (primăvara 1802 Bologna) [?]
· Tito Vespasian (1821 Lisabona) [?]
· La Fortunata Discordia () [?]
· L'Ajo nell'imbarazzo () [?]
· Le donne vendicate () [?]
· Il Cavalier del dente () [?]
· La Molinara (incomplet) [?]
Muzică instrumentală
· 88 Sonate pentru clavecin sau fortepiano
· Uvertură din opera "The Secret Căsătoria" transcriere timpurie pentru clavecin (organo sau pian), Wien, Cappi [XIX sec.], Capua, Esarmonia 2010
· Concertul pentru clavecin sau fortepiano in si bemolle maggiore
· Concertul pentru oboi și orchestră de coarde
· Concertul pe 2 e orchestra flauti în maggiore sol (1793)
· Sestetto în G major pentru fortepiano, Fagotto, 2 violini, viola e violoncelul
· Sestetto în F major pentru organizzato fortepiano, ARPA, Fagotto, violino, viola da gamba e violoncelul
· 6 cvartete (re maggiore, sol maggiore, do maggiore, fa maggiore, do maggiore, la Minore) pe Flauto, violino, viola e violoncelul
· Recviem (1787) Sol Mineur (vezi versiunea rev.by Victorio Negri- Sept.1968 CD Philips 422 489-2)
Ion Vidu, compozitor, dirijor şi folclorist
Karl Denver, cântăreţ britanic
Tommy Steele (Thomas Hicks), cântăreţ şi compozitor britanic
Art (Arthur Lanon) Neville, vovalist, pianist şi compozitor american (Neville Brothers)
Eddie Kendricks, vocalist american (The Temptations)
Paul Butterfield, vocalist, muzicuţist şi compozitor american (Paul Butterfield Blues Band)
Dee Dave (David Harman), vocalist britanic (Dave Dee, Dozy, Beaky, Mick & Tich)
Jim Bonfanti, baterist american (Raspberries)
Darryl Way, violonist, pianist şi compozitor britanic (Curved Air, Wolf)
Paul Rodgers, vocalist şi compozitor britanic (Free, Bad Company, The Firm)
Micky Johns, basist şi vocalist american (Angel)
Mark Gaine, chitarist, clăpar şi compozitor canadian (Martha & The Muffins)
Cesaria Evora
Sarah Dallin, cântăreaţă britanică (Bananarama)
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Classical Music for Christmas Dinner
Medieval chants
3 Hour Saxophone Romantic Songs - Slow Soft Sax Instrumental Music- Relaxing Music Emotion
Night Christmas JAZZ - Smooth Christmas JAZZ & Songs Instrumental Mix
POEZIE 17 Decembrie
Poetul persan Jalal ad-Din Muhammad Rumi
Biografie
Jalal ad-Din Muhammad Rumi, pe numele său complet Mawlānā Jalāl ad-Dīn Muhammad Rūmī (persană مولانا جلال الدین محمد رومی, turcă Mevlânâ Celâleddin Mehmed Rumi), cunoscut și ca Mawlānā Jalāl-ad-Dīn Muhammad Balkhī(Mawlānā Jalāl ad-Dīn Muhammad Balkhī; persană محمد بلخى; n. 30 septembrie 1207, Balch, astăzi în Afghanistan; d. 17 decembrie 1273, Konya, astăzi în Turcia) a fost unul din cei mai cunoscuți mistici persani și islamici, întemeietor al Ordinului Mevlevi.
Limba maternă a lui Rumi a fost persana.
Rumi, denumit „prințul poeților sufi”, a fost un mistic care a amalgamat în sine gânditorul și artistul. În întreaga lui creație el a proslăvit iubirea divină, ghidul spiritual al biografiei sale. El nu l-a căutat pe Dumnezeu în afară, ci în sine însuși.
S-a născut la Balch (Bactra), Afghanistan. Tatăl său a fost teolog, jurist, mistic, supranumit sultanul savanților. Când mongolii au invadat Asia Centrală (1215 - 1220), familia sa, împreună cu un grup de discipoli de-ai tatălui, a fost nevoită să se retragă spre vest. În drum spre Anatolia, aceștia îl întâlnesc pe Attar, celebru poet persan, întâlnire care va avea un puternic impact asupra lui Rumi.
Rumi, ca și alți sufiți, precum Rabi’a, al-Hallaj, Bayazid Bistami, Sana’i, Suhrawardi al-Maqtul, Fariduddin Attar, al-Ghazali, Ibn Arabi și încă mulți alții, descrie în opera sa treptele pe care le urcă îndrăgostitul sufit în căutarea lui Dumnezeu și, în final, contopirea cu El.
Dervişi mevleviţi sau rotitori
Din opera sa:
· Mathnawî (Distihuri).
· Diwan-e Shams-e Tabrizi(Divanul lui Shams din Tabriz).
· Rub'ayyat (Catrene).
· Fihi-ma-fihi(Lăuntrul lăuntrului), principala creație în proză a lui Rumi.
Mathanawî - titlul monumentalei sale opere - înseamnă distih (vers dublu), ea fiind compusă din aproximativ 25.000 de mii de distihuri. Aceasta capodoperă a literaturii persane este chintesența intregii gandiri sufite de până atunci, ea cuprinde povestiri și parabole cu caracter etic, ilustrate cu pilde din Coran, Evanghelie, Tora, din culegerea de fabule Kalila și Dimna, datorată lui Ibn al-Muqaffa', precum și din folclorul oriental, cu referiri la filosofia greacă și indiană.
Pe lângă lucrările în versuri, Rumi a lăsat și câteva opere în proză, cum ar fi Maktubat (Epistole) si Fi-hi ma fi-hi (Cuprinde ceea ce cuprinde; o altă posibilă traducere ar fi: Lăuntrul lăuntrului). Fihi ma fihi, principala sa operă în proză, pornește de la o spusă a profetului Muhammed și se constituie într-o pledoarie pentru neangajarea învățatului față de puterea politică.
Rumi a murit în noaptea de 17 decembrie 1273 la Konya, noapte ce este cunoscută sub numele de șeb-e arus(noaptea miresei ; noaptea nunții), deoarece, în sufism, moartea este considerată drept marea sărbătoare a reîntoarcerii spiritului la Dumnezeu și a contopirii cu El.
Murind pentru iubire
Mori, mori, mori în această Iubire!
Dacă mori în această iubire,
Sufletul tău va renaşte!
Dacă mori în această iubire,
Sufletul tău va renaşte!
Mori, mori, nu te speria
de moartea a ceea ce este cunoscut!
Dacă vei muri faţă de tot ceea ce este trecător,
vei deveni etern!
de moartea a ceea ce este cunoscut!
Dacă vei muri faţă de tot ceea ce este trecător,
vei deveni etern!
Mori, mori, mori faţă de
ceea ce are moarte
şi vei deveni etern!
ceea ce are moarte
şi vei deveni etern!
Mori, mori, evadează din aceşti nori!
Când vei ieşi dintre nori
vei fi (precum) Luna strălucitoare!
Când vei ieşi dintre nori
vei fi (precum) Luna strălucitoare!
Mori, mori, mori faţă de
zgomotul grijilor lumeşti!
zgomotul grijilor lumeşti!
Şi în tăcerea Iubirii,
vei găsi scânteia vieţii!
vei găsi scânteia vieţii!
Evoluţii
Din materie pierit-am, să-ncolţesc în firul ierbii,
şi-am pierit din firul ierbii, să răsar în erbivoră,
şi-am pierit din erbivoră, să mă schimb în om anume.
Pot să spun că după moarte mă voi spulbera-n nimica?
Voi zbura şi eu odată mai presus de lumea asta
şi mă voi schimba în ceea ce mi-i teamă să-mi închipui.
*
Mai întâi şi-ntâi descinse în materie, şi apoi
din materie căzut-a într-o plantă. Ani de zile
în materie trăit-a şi nu şi-a adus aminte
nici de-o luptă cu uscatul. Când căzu din plantă-n vită,
nu şi-a mai adus aminte de cum a trăit în plantă.
Iar aceste contradicţii, pe care le ştii prea bine,
l-au atras, ca dintr-o vită către om să năzuiască.
Apoi omul pribegit-a din meleaguri în meleaguri,
până-a căpătat în capu-i minte şi înţelepciune,
dar din minţile-i trecute nu şi-a mai adus aminte,
şi din minţile-i de astăzi încă va sui pe trepte.
şi-am pierit din firul ierbii, să răsar în erbivoră,
şi-am pierit din erbivoră, să mă schimb în om anume.
Pot să spun că după moarte mă voi spulbera-n nimica?
Voi zbura şi eu odată mai presus de lumea asta
şi mă voi schimba în ceea ce mi-i teamă să-mi închipui.
*
Mai întâi şi-ntâi descinse în materie, şi apoi
din materie căzut-a într-o plantă. Ani de zile
în materie trăit-a şi nu şi-a adus aminte
nici de-o luptă cu uscatul. Când căzu din plantă-n vită,
nu şi-a mai adus aminte de cum a trăit în plantă.
Iar aceste contradicţii, pe care le ştii prea bine,
l-au atras, ca dintr-o vită către om să năzuiască.
Apoi omul pribegit-a din meleaguri în meleaguri,
până-a căpătat în capu-i minte şi înţelepciune,
dar din minţile-i trecute nu şi-a mai adus aminte,
şi din minţile-i de astăzi încă va sui pe trepte.
Ascultă trestia ce plânge
Ascultă trestia ce plânge,
de despărţiri ea ne vorbeşte.
"De când m-au secerat din stuf,
suspinul meu pe oameni îi mâhneşte.
Caut un suflet de surghiun lovit,
să-i povestesc a dorului năpastă.
Toţi cei ce de obârşie-au fost rupţi,
a întâlnirii clipă o adastă.
În cin ales suspinul mi-am purtat,
şi-ntre sărmani aflai tovărăşie.
Prieten fiecare îşi zicea,
dar nimeni taina n-a vrut să mi-o ştie.
Nu e departe taina de suspin;
luminile-i privirii sunt ascunse,
ca sufletul de nimenea văzut,
dar trup şi suflet sunt întrepătrunse.
Nu vânt, ci foc este al trestiei zvon.
Cine de foc nu-i stăpânit, să piară!
În trestii-s ale dragostei văpăi,
tot dragoste şi-n vinul ce dogoară.
La trestii zvonitoare taina-şi spun
iubiţii, când surghiunul îi dezbină.
Venin e-n cânt şi leac adormitor,
pe cel nebun din dragoste-l alină."
de despărţiri ea ne vorbeşte.
"De când m-au secerat din stuf,
suspinul meu pe oameni îi mâhneşte.
Caut un suflet de surghiun lovit,
să-i povestesc a dorului năpastă.
Toţi cei ce de obârşie-au fost rupţi,
a întâlnirii clipă o adastă.
În cin ales suspinul mi-am purtat,
şi-ntre sărmani aflai tovărăşie.
Prieten fiecare îşi zicea,
dar nimeni taina n-a vrut să mi-o ştie.
Nu e departe taina de suspin;
luminile-i privirii sunt ascunse,
ca sufletul de nimenea văzut,
dar trup şi suflet sunt întrepătrunse.
Nu vânt, ci foc este al trestiei zvon.
Cine de foc nu-i stăpânit, să piară!
În trestii-s ale dragostei văpăi,
tot dragoste şi-n vinul ce dogoară.
La trestii zvonitoare taina-şi spun
iubiţii, când surghiunul îi dezbină.
Venin e-n cânt şi leac adormitor,
pe cel nebun din dragoste-l alină."
Carmen Sylva
Biografie Carmen Sylva
Majestatea Sa Elisabeta, Regina a României, Principesă de Wied - pe numele său complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied - (n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - d. 18 februarie 1916, Curtea de Argeş) este numele sub care a mai fost cunoscută Regina Elisabeta a României, întâia regină a României, soţia lui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege român al dinastei Hohenzollern, a fost o patroană a artelor, fondatoare a unor instituţii caritabile, poet, eseist, scriitor. Este, de asemenea, cunoscută sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, ca patroană a artelor purta pseudonimul Carmen Sylva, iar ca fondatoare de instituţii caritabile a fost supranumită de oamenii din popor Mama răniţilor.
S-a născut pe 29 decembrie 1843 în castelul Monrepos din Neuwied (astăzi în unul din cele 16 state federale ale Germaniei, Rheinland-Pfalz) pe Rin şi a murit pe data de 2 martie 1916 în Bucureşti. Mormântul său se găseşte la Mănăstirea Curtea de Argeş, unde sunt îngropaţi toţi Regii României.
Elisabeta era fiica lui Hermann, prinţ de Wied. În 1869 Principesa Elisabeta de Wied se căsătoreşte cu Domnitorul Carol I al României, devenind astfel prima regină a României.
Prinţesa Elisabeta von Wied a venit în România în 1869, la vârsta de 26 de ani, pentru a se căsători cu Karl von Hohenzollern, care a guverant sub numele regal de Carol I de România. În acea vreme Principalitatea era sub tutela Imperiului Otoman. După Războiul de Independenţă din 1877 şi Tratatul de la Berlin (1878), România a fost recunoscută ca regat în 1881 şi Elisabeta a devenit prima Regină de România.
În timpul războiului din 1877, Elisabeta a înfiinţat spitale, servicii de ambulanţă şi îngrijire şi a procurat medicamente pentru răniţi. Regina Elisabeta s-a implicat energic în sprijinirea artelor şi a societăţii filantropice, prin intermediul cărora a încurajat doamnele din înalta societate să aibă un rol activ în strângerea de fonduri şi în gestionarea actelor caritabile. În absenţa unui sistem de caritate, Societatea Regina Elisabeta a reginei, fondată în 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienţi pe an, a distribuit medicamente gratuite şi a monitorizat starea familiilor nevoiaşe.
Regina a avut şi iniţiativa de a identifica potenţialul meşteşugurilor româneşti. Ea însăşi se înveşmânta adesea în portul naţional românesc, socotit până atunci strai al ţăranilor, şi a încurajat doamnele din suita ei să facă la fel, dându-i astfel o valoare socială deosebită. Regina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de meşteşuguri naţionale.
A făcut o datorie din a încuraja tinerii talentaţi să studieze prin intermediul unui program de burse. Regina şi-a făcut un anturaj de artişti în devenire cum ar fi George Enescu sau Elena Văcărescu şi a sprijinit financiar pictorul Nicolae Grigorescu şi poetul Vasile Alecsandri.
A fost poetă şi prozatoare, o admiratoare sinceră a poetului român Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoţit de o importantă sumă de bani dar cuprins de o furie anti dinastică poetul a refuzat să ridice premiul. Era o pasionată cititoare a poemelor sale, după cum rezultă dintr-o scrisoare trimisă de Titu Maiorescu lui Eminescu.
Relaţiile dintre Mihai Eminescu şi regele Carol I, erau destul de tensionate după ce Mihai Eminescu a folosit, ca să-l caracterizeze pe rege formula cu valoare derogativă Carol îngăduitorul într-un editorial din gazeta conservatoare Timpul.
Mihai Eminescu era adeptul unei monarhii autoritariste, dar Constituţia de la 1866 dădea regelui doar puterile unei monarhii constituţionale, măsură de precauţie care urma să împiedice orice nouă tentativă de dictatură regală după precedentul istoric al domniei prinţului pământean Alexandru Ioan Cuza.
Pseudonimul său literar era Carmen Sylva, ceea ce se traduce din limba latină prin "Cântecul pădurii". Se fotografia în faţa maşinii de scris şi este cunoscut faptul că în prima reclamă publicitară din lume de tip testimonial pentru o companie producătoare de maşini de scris apărea chiar regina României. Casa regală a României, nefiind prea bogată (a se vedea celebra poveste privind Coroana de oţel), îşi completa veniturile din publicitate!
A fost supranumită regina scriitoare, a scris poeme, basme, povestiri, romane, lucrări cu caracter memorialistic. A tradus din opera lui Pierre Loti. Reşedinţa ei preferată era Castelul Peleş, unde îşi ţinea şi biblioteca.
Regina Carmen Sylva şi-a devotat întreaga ei viaţă desăvîrşirii spirituale, şi carierei de scriitor. A scris în mai multe limbi, fiind fluentă şi perfect inteligibilă în germană, franceză, engleză şi română. Cunoştea la perfecţie limba latină şi limba greacă. A colaborat la scrierea mai multor cărţi cu doamna ei de curte, Mite Kremnitz, una dintre iubitele lui Mihai Eminescu. Mite era cumnata lui Titu Maiorescu, şi a devenit eroina principală a unui roman de dragoste scris de Eugen Lovinescu, Mite(1934), despre povestea de dragoste dintre cei doi, la fel de faimoasă ca relaţia cu Veronica Micle. Titu Maiorescu era căsătorit cu Klara Kremnitz, dar după moartea prematură a acesteia, în urma unui cancer la sân îşi notează în Jurnal interesul său pentru Mite. Prin intermediul lui Mite Kremnitz Carmen Sylva l-a cunoscut pe Mihai Eminescu. Într-o scrisoare pe care Titu Maiorescu i-o trimite lui Mihai Eminescu şi care conţinea asigurări că volumul de Poesii îngrijit de Maiorescu şi publicat în 1883 la editura Socec, acesta îi transmite poetului că la curtea de la Castelul Peleş doamnele de curte şi regina însăşi au învăţat deja poeziile sale pe de rost!
Majestatea Sa Elisabeta, Regina a României, Principesă de Wied - pe numele său complet Elisabeth Pauline Ottilie Luise zu Wied - (n. 29 decembrie 1843, Neuwied, Germania - d. 18 februarie 1916, Curtea de Argeş) este numele sub care a mai fost cunoscută Regina Elisabeta a României, întâia regină a României, soţia lui Carol I Hohenzollern-Sigmaringen, primul rege român al dinastei Hohenzollern, a fost o patroană a artelor, fondatoare a unor instituţii caritabile, poet, eseist, scriitor. Este, de asemenea, cunoscută sub numele de Principesa Elisabeth von Wied, ca patroană a artelor purta pseudonimul Carmen Sylva, iar ca fondatoare de instituţii caritabile a fost supranumită de oamenii din popor Mama răniţilor.
S-a născut pe 29 decembrie 1843 în castelul Monrepos din Neuwied (astăzi în unul din cele 16 state federale ale Germaniei, Rheinland-Pfalz) pe Rin şi a murit pe data de 2 martie 1916 în Bucureşti. Mormântul său se găseşte la Mănăstirea Curtea de Argeş, unde sunt îngropaţi toţi Regii României.
Elisabeta era fiica lui Hermann, prinţ de Wied. În 1869 Principesa Elisabeta de Wied se căsătoreşte cu Domnitorul Carol I al României, devenind astfel prima regină a României.
Prinţesa Elisabeta von Wied a venit în România în 1869, la vârsta de 26 de ani, pentru a se căsători cu Karl von Hohenzollern, care a guverant sub numele regal de Carol I de România. În acea vreme Principalitatea era sub tutela Imperiului Otoman. După Războiul de Independenţă din 1877 şi Tratatul de la Berlin (1878), România a fost recunoscută ca regat în 1881 şi Elisabeta a devenit prima Regină de România.
În timpul războiului din 1877, Elisabeta a înfiinţat spitale, servicii de ambulanţă şi îngrijire şi a procurat medicamente pentru răniţi. Regina Elisabeta s-a implicat energic în sprijinirea artelor şi a societăţii filantropice, prin intermediul cărora a încurajat doamnele din înalta societate să aibă un rol activ în strângerea de fonduri şi în gestionarea actelor caritabile. În absenţa unui sistem de caritate, Societatea Regina Elisabeta a reginei, fondată în 1893, a tratat benevol circa 17.000 de pacienţi pe an, a distribuit medicamente gratuite şi a monitorizat starea familiilor nevoiaşe.
Regina a avut şi iniţiativa de a identifica potenţialul meşteşugurilor româneşti. Ea însăşi se înveşmânta adesea în portul naţional românesc, socotit până atunci strai al ţăranilor, şi a încurajat doamnele din suita ei să facă la fel, dându-i astfel o valoare socială deosebită. Regina a organizat la castelul regal de la Sinaia un centru de meşteşuguri naţionale.
A făcut o datorie din a încuraja tinerii talentaţi să studieze prin intermediul unui program de burse. Regina şi-a făcut un anturaj de artişti în devenire cum ar fi George Enescu sau Elena Văcărescu şi a sprijinit financiar pictorul Nicolae Grigorescu şi poetul Vasile Alecsandri.
A fost poetă şi prozatoare, o admiratoare sinceră a poetului român Mihai Eminescu, pe care l-a recompensat cu ordinul Bene Merenti, însoţit de o importantă sumă de bani dar cuprins de o furie anti dinastică poetul a refuzat să ridice premiul. Era o pasionată cititoare a poemelor sale, după cum rezultă dintr-o scrisoare trimisă de Titu Maiorescu lui Eminescu.
Relaţiile dintre Mihai Eminescu şi regele Carol I, erau destul de tensionate după ce Mihai Eminescu a folosit, ca să-l caracterizeze pe rege formula cu valoare derogativă Carol îngăduitorul într-un editorial din gazeta conservatoare Timpul.
Mihai Eminescu era adeptul unei monarhii autoritariste, dar Constituţia de la 1866 dădea regelui doar puterile unei monarhii constituţionale, măsură de precauţie care urma să împiedice orice nouă tentativă de dictatură regală după precedentul istoric al domniei prinţului pământean Alexandru Ioan Cuza.
Pseudonimul său literar era Carmen Sylva, ceea ce se traduce din limba latină prin "Cântecul pădurii". Se fotografia în faţa maşinii de scris şi este cunoscut faptul că în prima reclamă publicitară din lume de tip testimonial pentru o companie producătoare de maşini de scris apărea chiar regina României. Casa regală a României, nefiind prea bogată (a se vedea celebra poveste privind Coroana de oţel), îşi completa veniturile din publicitate!
A fost supranumită regina scriitoare, a scris poeme, basme, povestiri, romane, lucrări cu caracter memorialistic. A tradus din opera lui Pierre Loti. Reşedinţa ei preferată era Castelul Peleş, unde îşi ţinea şi biblioteca.
Regina Carmen Sylva şi-a devotat întreaga ei viaţă desăvîrşirii spirituale, şi carierei de scriitor. A scris în mai multe limbi, fiind fluentă şi perfect inteligibilă în germană, franceză, engleză şi română. Cunoştea la perfecţie limba latină şi limba greacă. A colaborat la scrierea mai multor cărţi cu doamna ei de curte, Mite Kremnitz, una dintre iubitele lui Mihai Eminescu. Mite era cumnata lui Titu Maiorescu, şi a devenit eroina principală a unui roman de dragoste scris de Eugen Lovinescu, Mite(1934), despre povestea de dragoste dintre cei doi, la fel de faimoasă ca relaţia cu Veronica Micle. Titu Maiorescu era căsătorit cu Klara Kremnitz, dar după moartea prematură a acesteia, în urma unui cancer la sân îşi notează în Jurnal interesul său pentru Mite. Prin intermediul lui Mite Kremnitz Carmen Sylva l-a cunoscut pe Mihai Eminescu. Într-o scrisoare pe care Titu Maiorescu i-o trimite lui Mihai Eminescu şi care conţinea asigurări că volumul de Poesii îngrijit de Maiorescu şi publicat în 1883 la editura Socec, acesta îi transmite poetului că la curtea de la Castelul Peleş doamnele de curte şi regina însăşi au învăţat deja poeziile sale pe de rost!
Copacul
Caldul soare-al verii ţese-acum ferice
Fire lungi prin aer, tort de-argint curat;
Bate-o dulce boare câmpu 'nrourat
Legănând prin lanuri aurul din spice.
Fire lungi prin aer, tort de-argint curat;
Bate-o dulce boare câmpu 'nrourat
Legănând prin lanuri aurul din spice.
Frunzele gătite ca de sărbători
Râd, pe spate vesel capul şi-l aruncă –
Un copac, el singur, gol de tot pe luncă
Stă 'ntratâta lume de cântări şi flori.
Râd, pe spate vesel capul şi-l aruncă –
Un copac, el singur, gol de tot pe luncă
Stă 'ntratâta lume de cântări şi flori.
N'are bucurie nici de vânt şi ploae,
Nici de cânt de paseri, nici de cuib cu pui;
Din podoaba 'ntreagă a vieţii lui
Nu-i rămase bietul nici măcar o foae.
Nici de cânt de paseri, nici de cuib cu pui;
Din podoaba 'ntreagă a vieţii lui
Nu-i rămase bietul nici măcar o foae.
Ce ruşine, Doamne! Cât de bucuros
Tu te-ai duce, duce să te-ascunzi departe
Prin pustii cu neguri, printre stânci deşarte,
Ori să vie vântul să te-asvârlă jos.
Tu te-ai duce, duce să te-ascunzi departe
Prin pustii cu neguri, printre stânci deşarte,
Ori să vie vântul să te-asvârlă jos.
Dar el stă, sărmanul, stă 'nrădăcinat –
Iată vie-un fulger şi-o să mori! Nu plânge!
Nu! Veni furtuna vai, numai spre-a frânge
Crengi din el, lăsându-l şi mai ruşinat!
Iată vie-un fulger şi-o să mori! Nu plânge!
Nu! Veni furtuna vai, numai spre-a frânge
Crengi din el, lăsându-l şi mai ruşinat!
Sonet
Precum lumina unui singur soare
Prin lumea 'ntreagă-şi răspândeşte focul,
Chemând la viaţă nouă pe tot locul
Puterea cea'n etern renăscătoare,
Prin lumea 'ntreagă-şi răspândeşte focul,
Chemând la viaţă nouă pe tot locul
Puterea cea'n etern renăscătoare,
Se luptă 'n veci prin nori să se strecoare
Şi' n văi şi munţi şi 'n codrii vezi tu jocul
Lucorii ei ce-aduce iar norocul
Bogatei toamne-a-tot-dăruitoare:
Şi' n văi şi munţi şi 'n codrii vezi tu jocul
Lucorii ei ce-aduce iar norocul
Bogatei toamne-a-tot-dăruitoare:
Un suflet mare tot aşa învie
Cu sfântu-i foc ce 'n juru-i răspândeşte
Pe cei ce stau pierduţi în letargie,
Cu sfântu-i foc ce 'n juru-i răspândeşte
Pe cei ce stau pierduţi în letargie,
Nu vrea să facă robi şi nu orbeşte,
Că el e creator nici el nu ştie,
Dar singur Domn el totul stăpâneşte.
Că el e creator nici el nu ştie,
Dar singur Domn el totul stăpâneşte.
Fluturi sărutându-se
Cu gene 'ncins-a ochii tăi
Cel ce-a creiat din veci iubirea,
Iar ei sclipiri de soare-au prins
Şi-un fulger umed li-e privirea.
Cel ce-a creiat din veci iubirea,
Iar ei sclipiri de soare-au prins
Şi-un fulger umed li-e privirea.
Cu drag eu genele-ţi ating
Cu genele-mi de tremur pline,
Din ochi clipesc aprins şi des –
Şi ast-fel te sărut pe tine.
Cu genele-mi de tremur pline,
Din ochi clipesc aprins şi des –
Şi ast-fel te sărut pe tine.
Bătând din aripi, când ne sunt
Unite-aprinsele pleoape,
E par' că soarele-ar luci
Şi 'ntr 'însul ne-am uita de-aproape.
Unite-aprinsele pleoape,
E par' că soarele-ar luci
Şi 'ntr 'însul ne-am uita de-aproape.
Atunci eu sorb în ochii mei
Privirea ta, şi mă 'mpresoară
Scântei, un râu adânc de foc –
Iar genele mi se scoboară.
Privirea ta, şi mă 'mpresoară
Scântei, un râu adânc de foc –
Iar genele mi se scoboară.
Se face noapte 'n jurul meu!
Eu pier în stângerea clipirii,
Bătând din ostenite-aripi,
Topit de flacăra iubirii.
Eu pier în stângerea clipirii,
Bătând din ostenite-aripi,
Topit de flacăra iubirii.
George Magheru, poet şi dramaturg
Biografie
MAGHERU George, se naste la 17/30 dec. 1892, Craiova - moare in 17 aug. 1952, Bucuresti.
Poet si dramaturg. Fiul colonelului Romulus G. Magheru si al Anei (fiica lui Ion Ghica).
Prin tata, e nepot al generalului de la 1848, G. Magheru.
Ramas orfan de tata la patru ani, e crescut la mosia de la Ghergani a familiei Ghica, unde primeste o bogata educatie artistica (muzicala, literara): bunica, Alexandrina Ghica, stralucita pianista, facuse muzica cu Liszt si Clara Schumann; mama.
Ana Magheru, studiase la Scoala de Belle Arte din Londra. Scoala primara la Bucuresti, la „Sf. Gheorghe", liceul „Gh. Lazar" (bacalaureatul in 1911); in acelasi an se inscrie la Facultatea de Medicina din Bucuresti (absolvita in 1920). Izbucnirea razboiului il prinde in anul VI de facultate; pleaca pe front ca medic sublocotenent, se imbolnaveste de febra recurenta si tifos exantematic, dar refuza sa se reformeze si ramine in Moldova pina la demobilizare. Doctor in medicina (1920), isi incepe activitatea de cercetator la Institutul Cantacuzino, unde va functiona pina la moarte, Autor (in colab. cu sotia sa Alice, medic microbiolog) a numeroase lucrari de specialitate. Desi scrie versuri de la 14 ani, debuteaza tirziu, consacrindu-se creatiei literare dupa 1923, cind, bolnav, se retrage o vreme la Sinaia. Debut editorial cu drama Tudor Ardeleanu (1926), urmata de O legenda (1927), ambele formind ciclul Latinii la Dunare.
Primul volum de poezie Capricii (1929), cuprinde, dupa opinia lui Adrian Maniu, texte „interesante si antipoetice". Sugestia e fructificata polemic in titlul culegerii urmatoare, intitulata Poezii antipoetice (1933). Urmeaza Poeme in limba pasareasca (1936), Coarde vechi si noi (1936), Poeme balcanice (1936), apoi piesele Piele de cerb (1937), Domnul Decan (1939), Egoistul (dramatizare a romanului lui G. Meredith, 1939), Oglinda fermecata sau Divina re-creatiune (1944). George Magheru n-a propus nici unui teatru piesele sale; cu toate ca nu sint lipsite de virtuti scenice, de o viziune moderna in dramaturgie si avind reale calitati in dezbaterea unor probleme moral-filosofice. De altfel, scriitorul a dus o existenta retrasa fara a participa la miscarea literara a epocii interbelice. Izolat intre laborator si un cerc de prieteni din elita artistica a vremii (G. Enescu, pictorii Steriadi, Pallady, H. Catargi, Ghiata, Iser s.a.), el a continuat sa scrie si dupa 1944, fara a mai publica insa nimic. Opera lui postuma ramine inca a fi studiata si editata. Numai o parte din poemele inedite au fost publicate, prin grija lui George Magheru Sorescu, in 1982: Cintece la marginea noptii.
George Magheru a scris o poezie profund originala, moderna prin „bizarerie", rafinament estelic, balcanism si pitoresc verbal; poezia si teatrul lui dovedesc o preocupare permanenta, cu intensa implicare si gravitate filosofica, pentru problematica existentiala si morala a intelectualului - creator si savant. Partea cea mai interesanta a operei sale lirice, cea pentru care a fost considerat - formula lansata de Perpessicius, si care s-a impus - un „fantezist", se remarca prin modernitatea unei atitudini de detasare ironica, cu rol de demitizare si relativizare.
O poezie livresca adopta un ton putin declamator; in ea se intruchipeaza un principiu „balcanic" al proteismului: calamburul, jocul de cuvinte („Sintem Orient. Sa ne dezorientam!"), asociatiile contrastante, acumularile lexicale, alaturarea neologismului, in special termen stiintific, de arhaisme pitoresti, de cuvinte luate din toate straturile limbajului, parafraza - sint forme ale schimbarii permanente, ale experimentului continuu. Ciclul balcanic din Capricii (1929) si volumul Poeme balcanice (1936) contin grupaje de versuri ilustrind nu un pitoresc de suprafata, de culoare, ci o atitudine spirituala. Lungile inventare -enumeratii ingenioase, surprinzatoare prin contraste si afinitati - definesc perfect acest spatiu spiritual - refuzat in numele „ideii latine", dar asumat, implicit, prin voluptatile limbajului. Inventarele de obiecte, de case, de categorii umane („noctambulii, somnambulii, saturninii, cerealistii, realistii"), ca si multiplicarea rolurilor, a vocilor lirice („glasul" savantului, calatorului, tembelului etc), sint utilizate si pentru a defini o „Europa decadenta". Rima rara, formele extrem de variate de aliteratie, jocurile de cuvinte, mecanica exacta a distihului, cu subtilul ei efect de umor circumscriu o poezie a jocului, a inventivitatii si a gratuitatii. George Magheru avea insa obsesia ideilor, si punctul de rezistenta al poeziilor lui sta, de multe ori, in aliajul dintre libertatea limbajului si a tonului - si gravitatea temelor.
Lasind la o parte o mai banala serie de poeme - romante melancolice, limpezi madrigale, alegorii mitologice - merita luate in considerare meditatiile filosofice-cosmologice, romantice, uneori mai greoaie, dar cu momente de mare avint liric, foarte numeroase intre postume. Ele sint sustinute de o retea de obsesii: cunoasterea prin identificare, treptele initierii, creatia, legatura organica dintre ins si univers, corespondentele cosmice ale trupului (motivul repetat al unei harti stelare in forma femeii ideale), relatia spirit-materie, idee-realitate. De aceasta categorie de poeme se apropie cel mai mult teatrul lui George Magheru. Chiar in piesele realiste (Tudor Ardeleanu, 1926; O legenda, 1927), cu atit mai mult in feeriile-parabole, el urmareste ilustrarea unor teorii. Includerea primelor doua piese (Tudor Ardeleanu si O legenda) intr-un ciclu (Latinii la Dunare) lasa sa se vada, ca si organizarea volumelor de poezii, o tendinta de sistematizare si de generalizare. Teoria, prea evidenta uneori, subliniata de personaje simbolice (de pilda de „Un istoric"), urmareste aici fie mecanismul inlocuirii claselor degenerate, fie, mai ales, definirea unui specific etnic - tocmai din perspectiva balcanismului atit de des intilnit in poeme (interferentele dintre teatru si poeme sint, de altfel, multiple, dovedind caracterul acaparator al unor idei fundamentale deplin asumate). Instabilitatea, scepticismul, ironia si blazarea sint condamnate in numele principiului creator.
Domnul Decan (1939) e o bufonerie, o farsa - tratare in registru grotesc a unui aspect al aceluiasi sistem opozitiv: impostura sistematica si oficializata. in ultimele piese, dominanta devine tema creatiei - ca solutie existentiala. Se observa coerenta logica (dictata poate de implicarea personala) a ideilor: creatia, forma de actiune, e solutia depasirii balcanismului fatal. Piele de cerb (1937) si Oglinda fermecata (1944) cuprind motive de basm, personaje si situatii simbolice si sint structurale de repetarea unor situatii schematice ilustrative. Numeroase replici aforistice sau poetice nu au o valoare dramatica, dar prezinta avantajul ca amanuntesc si clarifica scheletul ideatic al poeziei lui George Magheru. in Piele de cerb implinirea destinului uman e aflata - dupa multiple incercari (in cunoastere stiintifica, arta, familie, natura, placere, reculegere filosofica etc.) si dupa oscilatii intre avint si dezgust (Vapaila si Gerila) - in creatie - ca mod de actiune si daruire.
Oglinda fermecata ilustreaza de la inceput dramele creatorului (scriitorul Luciu - dublat mitologic de Lucifer), caracterizat prin pasiunea cunoasterii si jertfa si ajungind la o solutie suprema: recrearea universului si a eului, entitati identificate; piesa contine si un mai concret, etic si estetic, „catehism de scriitor". E destul de evidenta consecventa ideilor si posibilitatea de a integra toate creatiile lui George Magheru intr-un sistem coerent; insusi umorul sau capata astfel valoarea unei atitudini filosofice asumate, in cadrul doritei sinteze dintre materie si spirit.
Poet si dramaturg. Fiul colonelului Romulus G. Magheru si al Anei (fiica lui Ion Ghica).
Prin tata, e nepot al generalului de la 1848, G. Magheru.
Ramas orfan de tata la patru ani, e crescut la mosia de la Ghergani a familiei Ghica, unde primeste o bogata educatie artistica (muzicala, literara): bunica, Alexandrina Ghica, stralucita pianista, facuse muzica cu Liszt si Clara Schumann; mama.
Ana Magheru, studiase la Scoala de Belle Arte din Londra. Scoala primara la Bucuresti, la „Sf. Gheorghe", liceul „Gh. Lazar" (bacalaureatul in 1911); in acelasi an se inscrie la Facultatea de Medicina din Bucuresti (absolvita in 1920). Izbucnirea razboiului il prinde in anul VI de facultate; pleaca pe front ca medic sublocotenent, se imbolnaveste de febra recurenta si tifos exantematic, dar refuza sa se reformeze si ramine in Moldova pina la demobilizare. Doctor in medicina (1920), isi incepe activitatea de cercetator la Institutul Cantacuzino, unde va functiona pina la moarte, Autor (in colab. cu sotia sa Alice, medic microbiolog) a numeroase lucrari de specialitate. Desi scrie versuri de la 14 ani, debuteaza tirziu, consacrindu-se creatiei literare dupa 1923, cind, bolnav, se retrage o vreme la Sinaia. Debut editorial cu drama Tudor Ardeleanu (1926), urmata de O legenda (1927), ambele formind ciclul Latinii la Dunare.
Primul volum de poezie Capricii (1929), cuprinde, dupa opinia lui Adrian Maniu, texte „interesante si antipoetice". Sugestia e fructificata polemic in titlul culegerii urmatoare, intitulata Poezii antipoetice (1933). Urmeaza Poeme in limba pasareasca (1936), Coarde vechi si noi (1936), Poeme balcanice (1936), apoi piesele Piele de cerb (1937), Domnul Decan (1939), Egoistul (dramatizare a romanului lui G. Meredith, 1939), Oglinda fermecata sau Divina re-creatiune (1944). George Magheru n-a propus nici unui teatru piesele sale; cu toate ca nu sint lipsite de virtuti scenice, de o viziune moderna in dramaturgie si avind reale calitati in dezbaterea unor probleme moral-filosofice. De altfel, scriitorul a dus o existenta retrasa fara a participa la miscarea literara a epocii interbelice. Izolat intre laborator si un cerc de prieteni din elita artistica a vremii (G. Enescu, pictorii Steriadi, Pallady, H. Catargi, Ghiata, Iser s.a.), el a continuat sa scrie si dupa 1944, fara a mai publica insa nimic. Opera lui postuma ramine inca a fi studiata si editata. Numai o parte din poemele inedite au fost publicate, prin grija lui George Magheru Sorescu, in 1982: Cintece la marginea noptii.
George Magheru a scris o poezie profund originala, moderna prin „bizarerie", rafinament estelic, balcanism si pitoresc verbal; poezia si teatrul lui dovedesc o preocupare permanenta, cu intensa implicare si gravitate filosofica, pentru problematica existentiala si morala a intelectualului - creator si savant. Partea cea mai interesanta a operei sale lirice, cea pentru care a fost considerat - formula lansata de Perpessicius, si care s-a impus - un „fantezist", se remarca prin modernitatea unei atitudini de detasare ironica, cu rol de demitizare si relativizare.
O poezie livresca adopta un ton putin declamator; in ea se intruchipeaza un principiu „balcanic" al proteismului: calamburul, jocul de cuvinte („Sintem Orient. Sa ne dezorientam!"), asociatiile contrastante, acumularile lexicale, alaturarea neologismului, in special termen stiintific, de arhaisme pitoresti, de cuvinte luate din toate straturile limbajului, parafraza - sint forme ale schimbarii permanente, ale experimentului continuu. Ciclul balcanic din Capricii (1929) si volumul Poeme balcanice (1936) contin grupaje de versuri ilustrind nu un pitoresc de suprafata, de culoare, ci o atitudine spirituala. Lungile inventare -enumeratii ingenioase, surprinzatoare prin contraste si afinitati - definesc perfect acest spatiu spiritual - refuzat in numele „ideii latine", dar asumat, implicit, prin voluptatile limbajului. Inventarele de obiecte, de case, de categorii umane („noctambulii, somnambulii, saturninii, cerealistii, realistii"), ca si multiplicarea rolurilor, a vocilor lirice („glasul" savantului, calatorului, tembelului etc), sint utilizate si pentru a defini o „Europa decadenta". Rima rara, formele extrem de variate de aliteratie, jocurile de cuvinte, mecanica exacta a distihului, cu subtilul ei efect de umor circumscriu o poezie a jocului, a inventivitatii si a gratuitatii. George Magheru avea insa obsesia ideilor, si punctul de rezistenta al poeziilor lui sta, de multe ori, in aliajul dintre libertatea limbajului si a tonului - si gravitatea temelor.
Lasind la o parte o mai banala serie de poeme - romante melancolice, limpezi madrigale, alegorii mitologice - merita luate in considerare meditatiile filosofice-cosmologice, romantice, uneori mai greoaie, dar cu momente de mare avint liric, foarte numeroase intre postume. Ele sint sustinute de o retea de obsesii: cunoasterea prin identificare, treptele initierii, creatia, legatura organica dintre ins si univers, corespondentele cosmice ale trupului (motivul repetat al unei harti stelare in forma femeii ideale), relatia spirit-materie, idee-realitate. De aceasta categorie de poeme se apropie cel mai mult teatrul lui George Magheru. Chiar in piesele realiste (Tudor Ardeleanu, 1926; O legenda, 1927), cu atit mai mult in feeriile-parabole, el urmareste ilustrarea unor teorii. Includerea primelor doua piese (Tudor Ardeleanu si O legenda) intr-un ciclu (Latinii la Dunare) lasa sa se vada, ca si organizarea volumelor de poezii, o tendinta de sistematizare si de generalizare. Teoria, prea evidenta uneori, subliniata de personaje simbolice (de pilda de „Un istoric"), urmareste aici fie mecanismul inlocuirii claselor degenerate, fie, mai ales, definirea unui specific etnic - tocmai din perspectiva balcanismului atit de des intilnit in poeme (interferentele dintre teatru si poeme sint, de altfel, multiple, dovedind caracterul acaparator al unor idei fundamentale deplin asumate). Instabilitatea, scepticismul, ironia si blazarea sint condamnate in numele principiului creator.
Domnul Decan (1939) e o bufonerie, o farsa - tratare in registru grotesc a unui aspect al aceluiasi sistem opozitiv: impostura sistematica si oficializata. in ultimele piese, dominanta devine tema creatiei - ca solutie existentiala. Se observa coerenta logica (dictata poate de implicarea personala) a ideilor: creatia, forma de actiune, e solutia depasirii balcanismului fatal. Piele de cerb (1937) si Oglinda fermecata (1944) cuprind motive de basm, personaje si situatii simbolice si sint structurale de repetarea unor situatii schematice ilustrative. Numeroase replici aforistice sau poetice nu au o valoare dramatica, dar prezinta avantajul ca amanuntesc si clarifica scheletul ideatic al poeziei lui George Magheru. in Piele de cerb implinirea destinului uman e aflata - dupa multiple incercari (in cunoastere stiintifica, arta, familie, natura, placere, reculegere filosofica etc.) si dupa oscilatii intre avint si dezgust (Vapaila si Gerila) - in creatie - ca mod de actiune si daruire.
Oglinda fermecata ilustreaza de la inceput dramele creatorului (scriitorul Luciu - dublat mitologic de Lucifer), caracterizat prin pasiunea cunoasterii si jertfa si ajungind la o solutie suprema: recrearea universului si a eului, entitati identificate; piesa contine si un mai concret, etic si estetic, „catehism de scriitor". E destul de evidenta consecventa ideilor si posibilitatea de a integra toate creatiile lui George Magheru intr-un sistem coerent; insusi umorul sau capata astfel valoarea unei atitudini filosofice asumate, in cadrul doritei sinteze dintre materie si spirit.
OPERA:
Tudor Ardeleana, drama in 4 acte, Bucuresti, 1926; O legenda, drama in 4 acte. Bucuresti, 1927; Capricii, versuri. Bucuresti, 1929; Poezii antipoetice. Bucuresti, 1933; Poeme in limba pasareasca. Bucuresti, 1936; Coarde vechi si noi. Bucuresti, 1936; Poeme balcanice. Bucuresti, 1936; Piele de cerb, pretext dramatic pentru meditatiune. Bucuresti, 1937; Domnul Decan, comedie in 4 acte, Bucuresti, 1939; Egoistul, comedie in 4 acte dupa un roman de G. Meredith, Bucuresti, 1939; Oglinda fermecata sau Divina re-creatiune, tragedie in 3 acte, Craiova, 1944; Poezii antipoetice (antologie), cuvint inainte de Perpessicius, ed. ingrijita de R. Vulpescu, Bucuresti, 1966; Teatru, pref. de B. Elvin. fisa biobibliografica de R. Vulpescu, Bucuresti, 1972; Ctntece la marginea noptii, poeme inedite, ed. ingrijita si prefatata de M. Sorescu, Craiova, 1982. |
REFERINTE CRITICE:
Perpessicius, Mentiuni, III; Al. Piru. Panorama; I. Rotaru, O istorie, II; M. Muthu, in Echinox, nr. 8-9, 1972; idem. Orientari cubice, 1972; Ov.S. Croh-malniceanu. Literatura, II, III; M. Muthu, Literatura romana si spiritul sud-est european, 1976; Al. Piru, Istoria literaturii romane de la inceput pina azi, 1981; S. Foarta, in Orizont, nr. 43, 1982; FI. Miu, in Ramuri, nr. 11, 1982; Dana Dumitriu, in Romania literara, nr. 12, 1983. |
Serenadă dublă
El şi ea îşi leagănă gondola;
Valurile le dansează farandola.
Valurile le dansează farandola.
Un clăcaş loveşte-n Bărăgan cu sapa,
Şi e trist parcă îşi sapă groapa.
Şi e trist parcă îşi sapă groapa.
Pustele au pus sub ei cămile,
Câmpul şi oraşul - campanule, campanile.
Câmpul şi oraşul - campanule, campanile.
El sapă gândind. Cruntul război
Din molari i-a defalcat vreo doi.
Din molari i-a defalcat vreo doi.
Lido moare-ntr-un amurg serafic,
Litografic, crisografic, litocrisografic.
Litografic, crisografic, litocrisografic.
Statuie antică în ruină
Pe voluptatea care rotunji frumosul pântec,
încât e prins în piatra - vecinic cântec -
se reazimă acuma prăfuite tufe de urzici...
Din rănile frumoasei coapse ies furnici...
Iubirea a creat această mică şi subtilă gură
pe care dalta a sculptat-o în căldură...
Acum, în al iubirii cald şi dulce leagăn,
îşi face plasa "cap de mort", păros păiangăn.
A fost creată fruntea într-o lungă meditaţie
din care n-a lipsit o voluptuoasă graţie:
ideea fecundată de eterna frumuseţe...
Din acest gând cuprins în suprafeţe
şi ros de ploi, de geruri şi de gârle,
ies guşteri, scolopendre şi şopârle.
încât e prins în piatra - vecinic cântec -
se reazimă acuma prăfuite tufe de urzici...
Din rănile frumoasei coapse ies furnici...
Iubirea a creat această mică şi subtilă gură
pe care dalta a sculptat-o în căldură...
Acum, în al iubirii cald şi dulce leagăn,
îşi face plasa "cap de mort", păros păiangăn.
A fost creată fruntea într-o lungă meditaţie
din care n-a lipsit o voluptuoasă graţie:
ideea fecundată de eterna frumuseţe...
Din acest gând cuprins în suprafeţe
şi ros de ploi, de geruri şi de gârle,
ies guşteri, scolopendre şi şopârle.
Glasul tembelului
Aveam în vis gospodăria plină.
Furnicile îmi măcinau făină.
Păstram la stână mieii Domnului şi cuci
În staul, pentru lapte şi lăptuci.
Un cal cu şorţ îmi mătura ograda...
Îşi cultiva în straturi drepte coada,
Şi mie-mi semăna o bella-dona.
Acolo cedrii îmi câtau din diblă...
Din arborele-pâine mâncam jimblă...
Din arborele de cafea, cafeaua fină...
Făceam un foc isteţ la rădăcină
Şi boabele ieşeau gata prăjite;
O coropişniţă mi le dădea râşnite...
Şi-ntr-un izvor termal, ca dintr-o ceaşcă,
Turceşte beam cafea turcească.
(Capricii, 1929)
TEATRU/FILM 17 Decembrie
Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 17 Decembrie
Doru Octavian Dumitru stand up comedy
SFATURI UTILE 17 Decembrie
Valoarea energetica a principalelor alimente (KCalorii la 100 gr.)
Pentru a fi sanatosi tineti cont de numarul de calorii pe care il reprezinta mesele dumneavoastra zilnice! Cateva felii de paine pot cantari 50 de grame, iar poate asta inseamna peste 150 de KCal, ceea ce reprezinta aproximativ 5 - 8% din necesarul zilnic de calorii al unei persoane adulte, sedentare.
Intr-un kg de corp gras sunt aproximativ 7000 - 7700 KCal. Teoretic, daca se creeaza un deficit echivalent de calorii se obtine slabirea cu un kg. Acest lucru, bineinteles, trebuie facut in timp, nefiind deloc recomandata slabirea cu mai mult de 1 - 2 kg pe luna. Cel mai indicat mod de a obtine deficitul de calorii este prin combinarea exercitiilor fizice cu asigurarea unui aport mai mic decat necesarul zilnic cu pana la 500 de KCal/zi. Acest aport nu trebuie sacazut, nicidecum, sub 1200 de KCal la femei si 1800 de KCal la barbati. | |||||||||||
Protide
|
Lipide
|
Glucide
|
KCal
|
Protide
|
Lipide
|
Glucide
|
KCal
| ||||
%
|
%
|
%
|
la 100 g
|
%
|
%
|
%
|
la 100 g
| ||||
Carne si derivate
|
Peste si derivate
| ||||||||||
Carnati
|
18,0
|
26,9
|
-
|
324
|
Biban
|
88
| |||||
Creier
|
-
|
-
|
-
|
128
|
Cod
|
19,0
|
1,0
|
-
|
87
| ||
Curca
|
24,5
|
8,5
|
-
|
179
|
Cod in sos tomat
|
14,9
|
1,3
|
2,9
|
85
| ||
Ficat (porc, vita)
|
-
|
-
|
-
|
132
|
Crap
|
18,9
|
2,8
|
-
|
104
| ||
Ficat (pasare)
|
-
|
-
|
-
|
120
|
Crap in ulei
|
10,6
|
6,9
|
4,3
|
125
| ||
Gaina
|
21,0
|
6,0
|
-
|
142
|
Hering
|
18,0
|
10,0
|
-
|
167
| ||
Gasca semigrasa
|
18,4
|
20,0
|
-
|
261
|
Hering in ulei
|
13,7
|
28,9
|
-
|
325
| ||
Inima, rinichi
|
-
|
-
|
-
|
120
|
Hering in sos tomat
|
16,2
|
10,4
|
1,8
|
170
| ||
Jambon
|
-
|
-
|
-
|
271
|
Icre crap
|
25,0
|
3,0
|
-
|
130
| ||
Leberwurst
|
16,8
|
30,1
|
-
|
349
|
Icre stiuca
|
27,0
|
1,5
|
-
|
125
| ||
Miel
|
18,0
|
20,0
|
-
|
260
|
Macrou
|
22,0
|
10,0
|
-
|
183
| ||
Muschi tiganesc
|
21,6
|
26,3
|
-
|
333
|
Macrou in sos tomat
|
14,5
|
10,6
|
1,6
|
164
| ||
Parizer, cremwursti
|
13,0
|
26,0
|
-
|
295
|
Macrou in ulei
|
16,2
|
20,7
|
-
|
259
| ||
Pateu de ficat
|
19,6
|
19,5
|
-
|
261
|
Pastrav
|
-
|
-
|
-
|
103
| ||
Porc - slaba
|
20,4
|
6,3
|
-
|
142
|
Salau
|
19,4
|
0,4
|
-
|
83
| ||
Porc - grasa
|
15,0
|
30,0
|
-
|
350
|
Sardina in ulei
|
19,3
|
21,6
|
-
|
280
| ||
Pui de gaina
|
20,1
|
10,2
|
-
|
177
|
Scrumbie
|
14,2
|
25,9
|
-
|
299
| ||
Rata
|
19,6
|
6,0
|
-
|
136
|
Somn
|
16,8
|
18,8
|
-
|
224
| ||
Salam
|
-
|
-
|
-
|
560
|
Stavrid
|
16,6
|
5,1
|
-
|
115
| ||
Salam de Sibiu
|
26,5
|
43,4
|
-
|
512
|
Stavrid in sos tomat
|
15,5
|
6,6
|
-
|
125
| ||
Salam de vara
|
20,0
|
47,0
|
-
|
519
|
Stiuca
|
19,1
|
0,4
|
-
|
82
| ||
Slanina
|
-
|
-
|
-
|
630
|
Oua
| ||||||
Sunca presata
|
24,9
|
20,7
|
-
|
294
|
Ou de gaina (gr. pe buc.)
|
7,0g
|
6,0g
|
0,6g
|
171
| ||
Vita - slaba
|
20,4
|
2,2
|
-
|
104
|
Galbenus de ou de gaina
|
16,0
|
32,0
|
0,3
|
364
| ||
Vita - grasa
|
12,0
|
24,5
|
-
|
277
|
Albus de ou de gaina
|
13,0
|
0,2
|
0,5
|
57
| ||
Lapte si derivate
|
Galbenus de ou de gaina
|
-
|
-
|
-
|
165
| ||||||
Branza de burduf
|
27,4
|
27,4
|
0,5
|
369
|
Un ou de rata (cca 60g)
|
7,0g
|
8,0g
|
0,2g
|
104
| ||
Branza grasa de vaca
|
13,0
|
9,0
|
4,5
|
155
|
Grasimi
| ||||||
Branza slaba de vaca
|
18,0
|
-
|
4,0
|
90
|
Maioneza
|
-
|
-
|
-
|
716
| ||
Branza topita
|
7,0
|
36,0
|
0,9
|
366
|
Margarina
|
-
|
82,5
|
-
|
767
| ||
Cascaval
|
25,0
|
19,0
|
1,0
|
283
|
Untura de porc
|
0,2
|
99,6
|
-
|
927
| ||
Iaurt
|
3,2
|
2,6
|
4,0
|
70
|
Ulei floarea soarelui
|
-
|
100,0
|
-
|
930
| ||
Lapte batut
|
3,2
|
2,9
|
5,5
|
63
|
Ulei soia
|
-
|
100,0
|
-
|
930
| ||
Lapte de vaca integral
|
3,5
|
3,5
|
4,5
|
65
|
Dulciuri
| ||||||
Lapte de vaca normalizat
|
3,5
|
1,7
|
4,9
|
50
|
Ciocolata
|
-
|
-
|
-
|
525
| ||
Lapte de oaie
|
6,0
|
7,5
|
4,6
|
113
|
Marmelada
|
-
|
-
|
-
|
272
| ||
Lapte de capra
|
3,5
|
3,7
|
4,5
|
67
|
Miere
|
-
|
-
|
-
|
310
| ||
Lapte praf
|
27,0
|
24,0
|
40,0
|
498
|
Zahar nerafinat
|
-
|
-
|
-
|
375
| ||
Telemea de oaie
|
18,9
|
24
|
1,0
|
315
|
Zahar rafinat
|
-
|
-
|
-
|
385
| ||
Telemea de vaca
|
19,4
|
20,4
|
1,0
|
273
|
Bauturi
| ||||||
Smantana
|
2,5
|
30,0
|
3,1
|
300
|
Bere blonda
|
-
|
-
|
-
|
53
| ||
Unt
|
6,0
|
74,0
|
2,0
|
721
|
Bere bruna
|
-
|
-
|
-
|
42
| ||
Cereale si fainoase
|
Cola
|
-
|
-
|
-
|
48
| ||||||
Biscuiti
|
8,2
|
9,5
|
74,0
|
425
|
Limonada
|
-
|
-
|
-
|
58
| ||
Cornuri, chifle simple
|
8,2
|
0,4
|
57,1
|
271
|
Rom
|
-
|
-
|
-
|
245
| ||
Cornuri, chifle cu material
|
8,2
|
4,4
|
61,6
|
327
|
Tuica
|
-
|
-
|
-
|
250
| ||
Faina de grau
|
11,8
|
1,4
|
72,0
|
356
|
Vina alb
|
-
|
-
|
-
|
138
| ||
Faina de secara
|
8,9
|
1,2
|
74,6
|
353
|
Vin rosu
|
-
|
-
|
-
|
165
| ||
Faina de porumb
|
9,6
|
1,7
|
72,1
|
351
|
Whisky
|
-
|
-
|
-
|
245
| ||
Fulgi de ovaz
|
13,6
|
6,3
|
63,3
|
374
|
Paine
| ||||||
Gris
|
9,4
|
0,9
|
75,9
|
358
|
Paine de grau alba
|
7,5
|
0,4
|
52,0
|
274
| ||
Orez
|
8,1
|
1,2
|
75,5
|
354
|
Paine de grau intermediara
|
7,5
|
0,7
|
48,0
|
234
| ||
Paste fainoase obisnuite
|
10,9
|
0,6
|
75,6
|
360
|
Paine de grau neagra
|
8,4
|
1,2
|
48,0
|
242
| ||
Paste fainoase cu ou
|
10,2
|
2,2
|
79,1
|
386
|
Paine de secara
|
12,4
|
1,7
|
67,7
|
344
| ||
Porumb
|
-
|
-
|
-
|
336
|
Paine graham
|
9,1
|
1,0
|
51,0
|
256
| ||
Pop-corn
|
-
|
-
|
-
|
345
| |||||||
Spaghete
|
-
|
-
|
-
|
351
| |||||||
Protide
|
Lipide
|
Glucide
|
KCal
|
Protide
|
Lipide
|
Glucide
|
KCal
| ||||
%
|
%
|
%
|
la 100 g
|
%
|
%
|
%
|
la 100 g
| ||||
Legume proaspete
|
Fructe proaspete
| ||||||||||
Ardei gras verde
|
1,1
|
0,2
|
2,5
|
17
|
Banane
|
1,3
|
0,6
|
13,4
|
66
| ||
Ardei gras rosu
|
1,3
|
0,4
|
7,3
|
39
|
Caise
|
1,0
|
-
|
13,0
|
57
| ||
Cartofi (fierti)
|
1,7
|
0,2
|
17,4
|
80
|
Capsune
|
1,0
|
1,0
|
9,0
|
50
| ||
Cartofi prajiti
|
-
|
-
|
-
|
345
|
Cirese
|
1,0
|
0,3
|
18,0
|
81
| ||
Castraveti
|
1,3
|
0,2
|
2,9
|
19
|
Coacaze
|
1,5
|
0,6
|
10,2
|
54
| ||
Ceapa verde
|
1,0
|
0,2
|
3,5
|
20
|
Fragi de padure
|
1,3
|
1,0
|
9,8
|
54
| ||
Ceapa uscata
|
1,5
|
0,2
|
8,0
|
40
|
Grepfruit
|
0,5
|
0,2
|
6,5
|
30
| ||
Ciuperci
|
5,0
|
0,5
|
2,3
|
35
|
Gutui
|
0,5
|
0,5
|
14,2
|
65
| ||
Conopida
|
2,8
|
0,3
|
3,9
|
30
|
Lamai
|
0,9
|
0,7
|
6,2
|
36
| ||
Dovlecei
|
0,9
|
0,1
|
3,2
|
18
|
Mandarine
|
0,8
|
0,1
|
8,7
|
40
| ||
Fasole verde
|
2,0
|
0,2
|
5,7
|
33
|
Macese
|
4,1
|
1,2
|
21,8
|
117
| ||
Mazare verde boabe
|
8,4
|
0,5
|
14,0
|
96
|
Mere
|
0,3
|
0,5
|
15,0
|
67
| ||
Marar
|
-
|
-
|
-
|
19
|
Mure
|
1,5
|
1,4
|
14,1
|
77
| ||
Morcovi
|
1,5
|
0,3
|
8,8
|
45
|
Pepeni galbeni
|
0,5
|
0,1
|
5,0
|
23
| ||
Pastarnac
|
1,4
|
0,5
|
15,0
|
72
|
Pepeni verzi
|
0,5
|
0,1
|
5,4
|
25
| ||
Patrunjel
|
-
|
-
|
-
|
32
|
Pere
|
1,0
|
1,0
|
16,0
|
79
| ||
Patrunjel radacina
|
1,1
|
0,8
|
10,0
|
53
|
Piersici
|
1,0
|
-
|
10,0
|
45
| ||
Rosii
|
1,3
|
0,2
|
4,8
|
27
|
Portocale
|
0,8
|
0,2
|
10,1
|
47
| ||
Praz
|
2,3
|
0,4
|
9,9
|
54
|
Prune
|
0,6
|
0,1
|
21,0
|
89
| ||
Ridichii de luna
|
0,6
|
0,1
|
3,8
|
19
|
Zmeura
|
1,0
|
1,0
|
14,0
|
71
| ||
Ridichii de iarna
|
1,3
|
0,1
|
4,9
|
26
|
Struguri
|
2,1
|
1,7
|
18,0
|
98
| ||
Salata verde
|
1,9
|
0,3
|
2,9
|
22
|
Visine
|
1,0
|
0,5
|
14,0
|
66
| ||
Sfecla rosie
|
1,3
|
0,1
|
9,0
|
43
|
Fructe uscate
| ||||||
Spanac
|
3,5
|
0,3
|
2,0
|
25
|
Curmale cu samburi
|
1,9
|
0,6
|
74,0
|
316
| ||
Telina radacini
|
1,4
|
0,3
|
5,9
|
33
|
Mere
|
1,0
|
1,0
|
55,0
|
239
| ||
Urzici
|
7,9
|
0,7
|
7,1
|
68
|
Pere
|
2,4
|
0,4
|
70,0
|
300
| ||
Usturoi
|
7,2
|
0,2
|
26,0
|
137
|
Prune cu samburi
|
2,5
|
0,5
|
71,0
|
306
| ||
Vinete
|
-
|
-
|
-
|
26
|
Smochine
|
4,3
|
1,3
|
58,0
|
267
| ||
Varza alba
|
1,8
|
0,2
|
5,8
|
33
|
Stafide
|
2,5
|
0,5
|
71,0
|
306
| ||
Varza Bruxelles
|
4,0
|
0,5
|
7,0
|
50
|
Compoturi
| ||||||
Varza rosie
|
1,9
|
0,2
|
5,6
|
33
|
Compot de caise
|
0,5
|
-
|
14,0
|
59
| ||
Legume uscate
|
Compot de cirese
|
0,4
|
-
|
15,5
|
65
| ||||||
Cartofi chips
|
-
|
-
|
-
|
546
|
Compot de gutui
|
-
|
-
|
17,0
|
70
| ||
Cartofi rondele
|
7,8
|
0,4
|
77,0
|
350
|
Compot de mere
|
0,3
|
-
|
17,5
|
73
| ||
Ciuperci
|
41,7
|
1,7
|
30,8
|
313
|
Compot de pere
|
0,2
|
-
|
20,5
|
85
| ||
Fasole
|
23,0
|
1,7
|
47,7
|
303
|
Compot de piersici
|
0,6
|
-
|
16,1
|
68
| ||
Mazare
|
21,5
|
1,9
|
53,0
|
323
|
Compot de prune
|
0,4
|
-
|
15,3
|
64
| ||
Soia
|
-
|
-
|
-
|
341
|
Compot de visine
|
0,4
|
-
|
15,5
|
65
| ||
Legume murate
|
Compot de struguri
|
0,5
|
-
|
19,0
|
80
| ||||||
Castraveti in otet
|
0,6
|
-
|
1,5
|
9
|
Sucuri
| ||||||
Gogosari intregi in otet
|
0,7
|
-
|
3,0
|
15
|
Suc de pere
|
0,02
|
-
|
14,1
|
57
| ||
Gogosari taiati in otet
|
0,8
|
-
|
2,6
|
14
|
Suc de prune
|
0,09
|
-
|
13,7
|
56
| ||
Salata de varza rosie
|
1,0
|
-
|
3,0
|
16
|
Suc de zmeura
|
0,16
|
-
|
12,3
|
51
| ||
Salata de sfecla rosie
|
1,0
|
1,0
|
8,2
|
38
|
Suc de struguri
|
0,13
|
-
|
20,0
|
83
| ||
Varza acra
|
1,2
|
-
|
3,3
|
18
|
Suc de tomate
|
1,0
|
-
|
5,0
|
25
| ||
Legume conservate
|
Suc natural de mere
|
0,09
|
-
|
17,4
|
72
| ||||||
Bulion de tomate
|
3,6
|
-
|
11,6
|
62
|
Oleaginoase
| ||||||
Fasole verde
|
1,1
|
0,4
|
2,5
|
18
|
Arahide
|
25,8
|
44,5
|
15,7
|
584
| ||
Ghiveci in bulion
|
1,4
|
0,5
|
3,7
|
26
|
Alune curatate
|
12,0
|
63,0
|
17,0
|
705
| ||
Mazare verde boabe
|
6,5
|
0,5
|
10,0
|
72
|
Masline negre
|
20;0
|
35;0
|
7;2
|
437
| ||
Pasta de tomate
|
5,4
|
-
|
15,4
|
85
|
Masline verzi
|
12,5
|
10,0
|
8,1
|
177
| ||
Spanac cu orez
|
2,0
|
8,0
|
2,0
|
91
|
Nuci
|
21,0
|
59,0
|
3,7
|
650
| ||
Tocana de legume
|
1,0
|
6,0
|
3,1
|
73
| |||||||
Tomate in bulion
|
1,7
|
0,4
|
3,1
|
23
|
GÂNDURI PESTE TIMP 17 Decembrie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu