Decese
· 79: Moare Plinius cel Bătrân, scriitor și filosof roman (n. 23). Plinius sau Pliniu cel Bătrân, (în latină : Gaius Plinius Secundus, sau Plinius Maior), s-a născut în anul 23 e.n. la Novum Comum (Como, Italia) și a murit la data de 24 august 79 în Stabies (în latină : Stabiæ). Important și renumit erudit al Imperiului Roman – foto ( gravură imaginară din sec. XIX)
· 1745: A murit Oleksa Dovbus, eroul legendar al poporului ucrainean, conducator al opristilor; s-a manifestat în vestul Ucrainei (1738-1745); ceata lui Dovbus a întretinut relatii strânse cu haiducii din Moldova, Muntenia si Ungaria.
· 1820: A murit scriitorul Ion Budai-Deleanu, reprezentant al Scolii Ardelene (“Ţiganiada”, “Trei viteji”, “Scrieri lingvistice”); (n.06.01. 1760).
· 1832: A murit Nicolas Léonard Sadi Carnot (n. 1 iunie 1796), fizician și inginer militar francez care, în lucrarea lui din 1824 Reflecții asupra puterii motrice a focului, a dat prima descriere de succes a motoarelor termice, descriere cunoscută azi sub numele de ciclul Carnot, punând astfel bazele pentru a doua lege a termodinamicii. Nicolas Léonard Sadi Carnot (n. 1 iunie 1796; d. 24 august 1832) a fost un fizician și inginer militar francez care, în lucrarea lui din 1824, Reflecții asupra puterii motrice a focului (Réflexions sur la puissance motrice du feu), a dat prima descriere de succes a motoarelor termice, descriere cunoscută azi sub numele de ciclul Carnot, punând astfel bazele pentru a doua lege a termodinamicii. Sadi Carnot, de la numele poetului persan Saadi din Shiraz, foarte admirat de tatăl său, a fost fiul mai mare al inginerului și matematicianului Lazare Carnot, cunoscut ca „Marele Carnot”, atunci în vârstă de 43 de ani și aflat la culmea carierei sale.
· 1868: A murit Costache Negruzzi, prozator, poet şi dramaturg, membru fondator al Societatii Academice Române, strălucit reprezentant al curentului naţional-popular de la “Dacia Literară”; (n. 1808).
· 1884: A decedat Carol Davila, medic român de origine franceză, ctitor al invatamantului medical romanesc; (n. 1828). Carol Davila, pe numele de naștere Carlo Antonio Francesco d’Avila (în franceză Charles d’Avila) (n. 1828, Parma, Italia – d. 24 august 1884, București) medic și farmacist român, de origine franceză, născut în Italia, cu studii în Germania și Franța.
· 1917: A încetat din viaţă la Chisnau, poetul Alexe Mateevici, unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuți în Basarabia. Printre cele mai indragite creatii ale sale se numara ”Cântec de leagăn” şi “Limba noastră”, considerată cea mai frumoasă odă închinată limbii române; (n. 27 martie 1888, Cainari, Basarabia).
· 1938: A încetat din viaţă Nicolae Costin Maximilian, muzicolog şi profesor de muzică, fondatorul revistei “Muzica” din Bucureşti (1916) (n. 11 august 1888).
· 1940 - A murit inginerul german Paul Gottlieb Nipkow, unul dintre părinţii televiziunii; a inventat aşa numita ''placă Nipkow'' , care a permis realizarea ulterioară, pe cale mecanică, a tastatorului necesar aparatului de recepţie a imaginii (n.22.08.1860).
· 1979: A murit Hanna Reitsch, pilot german, prima femeie căpitan de zbor din lume; (n.29.03.1912).
· 1987 - A murit lingvistul şi filologul Boris Cazacu (n.15.01.1919).
· 1990 - A murit, la New York, scriitorul rus Serghei Dovlatov (“Ne-am întâlnit, am sporovăit”) (n.03.09.1941).
· 1994: Wolf von Aichelburg (de fapt, Wolf Freiherr von Aichelburg; n. 3 ianuarie 1912, Pola, Croația (pe atunci parte a Imperiului Austro-Ungar) – d. 24 august 1994 (înecat lângă Mallorca)), a fost un scriitor, poet, traducător și compozitor german din România. A activat între 1918 și 1981, în special la Sibiu.
* 2000: Andreas "Andy" Hug (7 septembrie 1964 – 24 august 2000) a fost un karateka și kickboxer elvețian care a concurat în divizia grea. Considerat a fi unul dintre cei mai mari kickboxeri grei din toate timpurile, împreună cu Mirko Cro Cop, Peter Aerts, Remy Bonjasky, Ernesto Hoost și Semmy Schilt. Hug a fost renumit pentru capacitatea sa de a executa numeroase tehnici de lovituri rar observate în competiția la nivel înalt și deși el era, de obicei, mai mic decât adversarii săi, situându-se la 1,80 m și cântărind în jur de 98,0 kg (216,1 lb).
În România a publicat și sub pseudonimul Toma Ralet.[1] A fost și un bun traducător în germană a lui Mihai Eminescu, Lucian Blaga, George Bacovia, Vasile Voiculescu, Ion Pillat, Basil Munteanu (Istoria literaturii moderne române)
Tatăl lui Wolf von Aichelburg a fost căpitan de fregată în Marina Imperială Austro-Ungară. În 1919 tatăl său a intrat în serviciul Marinei Române la Galați, iar în 1922 toată familia s-a mutat la Sibiu.
Primele scrieri le realizează la 16 ani. Debutează în “Siebenbürgisch-Deutsches Tageblatt” la Sibiu.[3]
A colaborat și la revista Klingsor a germanistului Heinrich Zillich. După 1945 numerele apărute până în 1939 ale acestei reviste au fost interzise din cauza faptului că, după emigrarea sa în Germania hitleristă, Zillich a devenit acolo o personalitate literară.[4]
A publicat primele eseuri în limba română în „Revista Fundațiilor Regale” și a colaborat la „Revista Cercului Literar” semnând cu pseudonimul Toma Ralet.[5]
A urmat liceul la Sibiu, pe care l-a terminat în 1929. A fost apoi profesor la liceele din Sibiu și Mediaș. Între 1940 și 1944, pe timpul conducerii antonesciene, Wolf Aichelburg a fost traducător la Ministerul Propagandei din București, activitate care a devenit după 1945 un aspect sensibil din biografia sa.[4]
A fost arestat și condamnat de două ori:
- între anii 1948-1952, pentru încercarea de a fugi din România. A fost prins și acuzat de deținere de devize, astfel că a fost condamnat și a petrecut trei ani (1949-1951) în penitenciarele Arad, Caransebeș și Aiud. Între 1952 și 1956 s-a aflat la Măicănești, în Moldova, cu domiciliu forțat.[4] Datorită atmosferei create de Revoluția ungară din 1956, i-a fost ridicat domiciliul forțat.[6]
- a doua oară în 1959, în calitate de coautor în lotul procesului scriitorilor germani. Pe 19 mai 1959 a fost din nou arestat, iar pe 15 septembrie 1959 a fost condamnat la 25 de ani de muncă silnică și 10 ani de degradare civică pentru uneltire contra ordinii sociale prin agitație. A fost închis în penitenciarul Gherla. În anul 1962, Colegiul Militar al Tribunalului Suprem al R.P.R. a redus pedeapsa lui v. Aichelburg la 3 ani și 4 luni închisoare corecțională și 4 ani interdicție corecțională. De asemenea, instanța a dispus punerea sa în libertate, deoarece pedeapsa fusese executată. Lui Wolf Aichelburg i s-a stabilit din nou domiciliu forțat, de această dată la Rubla, județul Brăila.[4]
Procesul scriitorilor germani, terminat în septembrie 1959 la Brașov (pe atunci „Orașul Stalin”), a avut ca rezultat condamnarea (la un total de 95 de ani de muncă silnică și confiscarea averilor și anularea drepturilor civile) a grupului Andreas Birkner, Wolf von Aichelburg, Georg Scherg, Hans Bergel și Harald Siegmund, pentru „infracțiunea de instigare împotriva ordinii sociale și agitație”, unul din capetele sale de acuzare fiind și poezia sa nepublicată Die rote Lüge (Minciuna roșie)[7]. Alte probe ale acuzării privind activitatea sa literară, considerată reacționară, includeau poezia Die Mauern von Jericho (Zidurile din Jericho) și povestirile-fabulă din volumul Ratten von Hameln (Șobolanii din Hamelin”).[4]
Martorul principal al acuzării a fost scriitorul Eginald Schlattner.[8].
În urma curentului de „liberalizare” din anii '60, în prima etapă, în 1962, au fost eliberați din închisoare Harald Siegmund și Georg Scherg. Apoi, în urma decretului 411/1964, când au fost eliberați circa 100.000 de deținuți politici, au fost eliberați și Andreas Birkner, Hans Bergel și Wolf von Aichelburg, fără nici un fel de explicații.[9]
În anii 1970 a fost din nou hărțuit de Securitate, fiind bănuit că ar fi întreținut relații homosexuale[10] (lucru pedepsit de lege în acea perioadă), dar a putut emigra în 1981 în Republica Federală Germania și s-a stabilit la Freiburg i. Br.[5] După emigrarea în RFG a colaborat cu numeroase reviste, inclusiv cele ale diasporei române din Occident, cu „Radio Europa Liberă” și a făcut traduceri din literatura română.[11]
Încă din anul 1970 a purtat o vastă corespondență cu Emil Cioran, pe care l-a cunoscut dinainte de război.
Wolf von Aichelburg a murit la 24 august 1994, înecat în Marea Mediterană, la țărmul insulei Mallorca, în dreptul malului stâncos al localității Banalbufar, unde ieșise în zori să înoate.[5][12]
Neavând urmași direcți, o parte din manuscrisele lui Wolf von Aichelburg au fost donate unei arhive din München, iar biblioteca lui din Freiburg s-a împrăștiat
Scrieri:
- Herbergen im Wind: Versuri. - București: Literaturverlag, 1969
- Ratten von Hameln Versuri. - București: Literaturverlag, 1969
- Lyrik, Dramen, Prosa. - Editura Kriterion, București, 1971
- Vergessener Gast: Versuri. - Cluj : Dacia-Verlag, 1973
- Fingerzeige: Eseuri. - Cluj : Dacia-Verl., 1974
- Lumina din Umbria, 295 pagini, Editura Kriterion, 1979
- Aller Ufer Widerschein : Versuri. - Innsbruck: Wort-und-Welt-Verlag, 1984. - ISBN 3-85373-079-5
- Anhalter Bahnhof: Versuri. - Innsbruck: Wort-und-Welt-Verlag, 1985. - ISBN 3-85373-094-9
- Corrida : Versuri. - Innsbruck: Wort-und-Welt-Verlag, 1987. - ISBN 3-85373-104-X
- Der Brand des Tempels: Dramaturgie. - München : Ed. Arnshaugk, 1993. - ISBN 3-926370-20-3
- Gedichte/Poezii - Ed. Hermann, 1996 ISBN 9739728545, traducere de Dan Dănilă
- Criza sufletului modern în poezie și alte scrieri românești, Editura Eikon, Cluj-Napoca, 2010 ; ISBN 978-973-757-340-7. Cartea, apărută grație eforturilor lui Dan Damaschin și Ioan Milea, adună cea mai mare parte dintre textele românești ale lui Wolf von Aichelburg, apărute, de-a lungul anilor, în cuprinsul unor volume sau al unor reviste la care a colaborat.
| Wolf Aichelburg | |
 |
· 2006: A murit intr-un tragic accident auto regizorul Cristian Nemescu (n. 31 martie 1979). Ultimul său film, “California Dreamin’ (nesfârşit)”, a primit premiul “Un certain regard”, la a 60-a ediţie a Festivalului de la Cannes (2007).
· 2014: Richard Samuel Attenborough, Baron Attenborough, CBE (n. , Cambridge, Anglia, Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei – d. , Londra Mare, Londra, Regatul Unit a fost un actor, regizor, producător și antreprenor englez. A fost președinte al Royal Academy of Dramatic Art (RADA). A câștigat două Premii Oscar din postura de regizor și producător al filmului Gandhi în 1983. A mai câștigat patru premii BAFTA și de trei ori premiul Globul de Aur.
Filmografie:
Filmografie:
Sărbători
- În calendarul ortodox: Sf Sfințit Mc Eutihie și Sf Mc Tation
- În calendarul romano-catolic: Sf. Bartolomeu, apostol. Apostolul Bartolomeu este considerat unul din cei 12 apostoli ai lui Isus din Nazaret, identificat cu Natanael menționat în primul capitolul al Evangheliei după Ioan. Semnificația numelui „Bartolomeu” este „fiul lui Talmai” sau „Tholmai”. Una din legende afirmă că el ar fi fost mirele de la „Nunta din Cana Galileii” și că ar fi întreprins apoi lungi călătorii de răspândire a noii credințe creștine prin Cilicia, Armenia, Mesopotamia și India. La curtea regelui Polimius din Armenia ar fi săvârșit minuni și tot acolo ar fi fost omorât în mod crud (i s-ar fi tras pielea de pe corpul viu). Rămășițele sale pământești ar fi ajuns în Arabia, apoi în Mesopotamia, pe insula Lipari (Italia), la Benevento (oraș în Campania, la cca. 50 km nord-est de Napoli) și în sfârșit (în anul 983) la Roma (la intervenția împăratului Otto I), unde se odihnesc și în prezent în bazilica „Sf. Bartolomeu” de pe „Isola Tiberiana”. În anul 1238 un fragment de craniu a fost dus la Frankfurt pe Main (Germania) și depus în relicvariul domului ce-i poartă numele („Sf. Bartolomeu”).
- Ucraina: Ziua națională - Proclamerea independenței (1991)
RELIGIE ORTODOXĂ 24 August
Sf Sfințit Mc Eutihie, Sf Mc Tation
În aceasta luna, în ziua a douazeci si patra, pomenirea Sfântului Sfintitului Mucenic Eutihie, ucenicul Sfântului Ioan cuvântatorul de Dumnezeu si al Sfântului Apostol Pavel.
Acest sfânt umplându-se de darul lui Dumnezeu, si urmând Sfântului Apostol Pavel, a mers cu mare îndrazneala la propovaduire, si surpând capistile idolesti, a rabdat legaturi si batai, si a patimit rau multa vreme în temnita, unde primea pâine din cer. Si a fost bagat în foc si dat fiarelor salbatice. Si toate acestea biruindu-le, s-a dus în patria sa, la Sevasti; unde, ajungându-l vreme de batrânete, a raposat în Domnul.
Tot în aceasta zi, pomenirea Sfantului Mucenic Tation.
Sfântul Mucenic Tation era originar din oraşul Mitinia, situat în partea de sud a oraşului Claudiopoli din Onoriada – Asia Mică. El a fost prins de păgâni şi dus înaintea conducătorului Urban din Claudiopoli. În urma numeroaselor chinuri la care a fost supus Sfântul Tation a primit cununa mucenciei păstrându-şi neatinsă credinţa în Domnul şi Mântuitorul nostru Iisus Hristos.
Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.
ARTĂ CULINARĂ – REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 24 August
A. GUSTĂRI
Zacuscă cu dovlecei
* 7 kg. gogoşari,
* 2 kg. vinete,
* 1 kg. ceapă,
* 1,5-2 kg dovlecei,
* 400 g. bulion
* ulei
* sare
* zahăr
Gogoşarii şi vinetele se coc, se decojesc şi se ţin pe aragaz, pe ochiul mare, într-un vas mare (10 l).
Gogoşarii şi vinetele se coc, se decojesc şi se ţin pe aragaz, pe ochiul mare, într-un vas mare (10 l).
Ceapa se taie mărunt şi se dă uşor prin ulei încins, dar să nu se rumeneasă.
Peste ceapă se pune şi dovlecelul dat pe răzătoare.
Se lasă pe foc până se înmoaie dovlecelul.
Se pune ceapa cu dovlecelul în vasul mare şi se amestecă totul.
Se adaugă şi sucul de roşii obţinut din bulion dizolvat cu 2 litri apă.
În sucul de roşii se pune o lingură de sare şi două de zahăr.
Se pune totul la fiert până se înmoaie bine legumele.
După aceea se pune la borcane, se închide ermetic şi se sterilizează bine. Am vorbit despre procedeul de sterilizare! Este o conservă pentru iarna care vine!
B. SALATĂ
Salată de ardei copţi
Alegem ardei "drepti", de orice culoare (dar roşii sau galbeni sunt mai gustoşi decât verzi), astfel încât să poată veni în contact cu suprafaţa plitei în orice poziţie.
1 ) Punem pe plită ardeii şi-i coacem pe toate părţile până când cea mai mare parte a suprafeţei lor s-a copt, iar coaja superficială a început să se desprindă.
2 ) După ce s-au copt, îi punem într-o cratiţă, presărăm pe ei puţină sare şi acoperim cratiţa.
3 ) Peste o jumătate de oră îi putem curăţa de coajă şi-i aşezăm într-un castron, punem oţet (de mere dacă avem) şi sare.
2 ) După ce s-au copt, îi punem într-o cratiţă, presărăm pe ei puţină sare şi acoperim cratiţa.
3 ) Peste o jumătate de oră îi putem curăţa de coajă şi-i aşezăm într-un castron, punem oţet (de mere dacă avem) şi sare.
Dacă ardeii sunt prea mari, îi tăiem longitudinal, îndepărtăm seminţele, însă lichidul din interior îl punem în castron împreună cu ardeii.
Peste ardei putem pune şi puţin ulei (de măsline preferabil).
C. SOSURI
Maioneză de post din pufuleţi
Ingrediente: o pungă de pufuleţi, jumătate de ceaşcă de apă, zeamă de lămâie, 100-150 ml ulei, muştar.
Mod de preparare: Se pune apa într-un vas, se adaugă pufuleţii şi se amestecă, de preferat cu lingura, până se obţine o cremă. Dacă pasta este prea groasă, mai puteţi adăuga puţină apă. Crema obţinută se freacă cu uleiul după care se adaugă muştarul (dupa gust), sare, piper şi zeamă de lămâie. Pentru a orna o salată cu maioneză de post din pufuleţi, este recomandat să o preparaţi chiar înainte de servire pentru a-şi păstra aspectul.
D. BORŞURI, SUPE CREME DE LEGUME
Supă cremă de legume
- 3-4 morcovi medii
- 2 rădăcini de pătrunjel
- 2 ţeline mici
- 6 cartofi potriviţi
- crutoane
- 2-3 cepe
-1 legătură pătrunjel
- sare, piper
- 1 ardei
- 3-4 linguri ulei
- 1/2 lămâie
Se spală şi se taie legumele mărunt. Se pun la fiert într-o oală mare cu apă şi piper până se sfărâmă. Când toate legumele sunt fierte, le scoatem şi le mutăm într-un castron (exceptând ceapa pe care o dăm afară de tot) unde le pasăm până obţinem o cremă. Se adaugă apoi zeama care ne-a rămas, dar cu măsură astfel încât să nu fie prea subţire. Iar dacă rămâne prea consistentă mai putem adăuga apă. La sfârşit adăugăm verdeaţă, sare şi lămâie după gust. Se serveşte cu crutoane.
- 2 rădăcini de pătrunjel
- 2 ţeline mici
- 6 cartofi potriviţi
- crutoane
- 2-3 cepe
-1 legătură pătrunjel
- sare, piper
- 1 ardei
- 3-4 linguri ulei
- 1/2 lămâie
Se spală şi se taie legumele mărunt. Se pun la fiert într-o oală mare cu apă şi piper până se sfărâmă. Când toate legumele sunt fierte, le scoatem şi le mutăm într-un castron (exceptând ceapa pe care o dăm afară de tot) unde le pasăm până obţinem o cremă. Se adaugă apoi zeama care ne-a rămas, dar cu măsură astfel încât să nu fie prea subţire. Iar dacă rămâne prea consistentă mai putem adăuga apă. La sfârşit adăugăm verdeaţă, sare şi lămâie după gust. Se serveşte cu crutoane.
E. MÂNCĂRURI
Ardei umpluţi cu ciuperci
* 10 ardei,
* 2 cutii ciuperci,
* 100 g orez,
* 1 ceapă,
* ulei,
* sare,
* piper,
* cimbru,
* 1 kg roşii (3 linguri pastă de tomate),
* pătrunjel şi mărar verde
Ceapa tocată se pune împreună cu orezul spălat la călit în ulei încins. Când ceapa devine sticloasă, se stinge cu o cană de apă şi se lasă să fiarbă până când se înmoaie orezul. Se spală ciupercile, se toacă şi se adaugă împreună cu verdeaţa tocată, puţin cimbru uscat, sare şi piper peste orez. Cu acest amestec se umplu ardeii, se pun capacele de roşii şi se aşază într-o cratiţă, în picioare. Se pune apa amestecată cu roşiile tocate rămase, sau cu pasta de tomate, cât să acopere ardeii. Cratiţa se dă la cuptor pentru 45 min., sau se poate fierbe mâncarea şi pe aragaz.
F. DULCIURI
Prăjitură cu mere şi cafea
250 ml cafea preparată mai slăbuţă
6 linguri de zahăr
8 linguri de făină
3-4 linguri margarină topită
1/2 cană stafide
1 cană mere (decojite) tăiate cubuleţe
1 plic praf de copt, esenţă rom, vanilie
zahăr farin,
zahăr vanilat
6 linguri de zahăr
8 linguri de făină
3-4 linguri margarină topită
1/2 cană stafide
1 cană mere (decojite) tăiate cubuleţe
1 plic praf de copt, esenţă rom, vanilie
zahăr farin,
zahăr vanilat
Se amestecă într-un vas: făina, zahărul, cafeaua şi praful de copt, până se omogenizează. Apoi se adaugă şi margarina topită, trebuie să arate ca o compoziţie de chec.
Se unge o tavă cu ulei, se tapetează cu făină şi se toarnă aluatul, se aşază merele şi stafidele, distribuindu-se uniform pe toată suprafaţa. Se dă la cuptor penrtu 20-25 minute.
Se lasă să se răcească bine în tavă apoi se pudrează cu zahăr farin amestecat cu zahăr vanilat.
Se unge o tavă cu ulei, se tapetează cu făină şi se toarnă aluatul, se aşază merele şi stafidele, distribuindu-se uniform pe toată suprafaţa. Se dă la cuptor penrtu 20-25 minute.
Se lasă să se răcească bine în tavă apoi se pudrează cu zahăr farin amestecat cu zahăr vanilat.
ARTE 24 August
MUZICĂ 24 August
Louis Teicher, pianist american
William Winfield, vocalist american (The Harptones).
David Freiberg, basist american (Quicksilver Messenger Service, Jefferson Starship).
David Freiberg- Codeine
Mason Williams, chitarist şi compozitor american.
Ernie Wright, vocalist american (Little Anthony & The Imperials).
Little Anthony
Carl Mann, cântăreţ, pianist şi compozitor american.
James Brady, cântăreţ american (Sandpipers).
The Sandpipers - The Best Of
Jim Capaldi, baterist, vocalist şi compozitor (Traffic).
Malcolm Duncan, saxofonist britanic (Average White Band).
Average White Band
Ken Hensley, pianist, vocalist şi compozitor britanic (Uriah Heep, Blackfoot).
Jean Michel Jarre
Mike Derosier, baterist canadian (Heart).
Michael Derosier Drum Solo:
Jeffrey Daniel, vocalist american (Shalamar).
Shalamar -
Mark Bedford, basist britanic (Madness).
Madness
Gheorghe Cucu
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Sweet Memories Vol.108, Various Artist - Sweet Memories Love Song 80's-90's
POEZIE 24 August
Paulo Coelho
Biografie
Paulo s-a nascut la Rio de Janeiro, in Brazilia, in 1947. Inainte de a se dedica in totalitate literaturii, a fost actor, director de teatru, jurnalist si textier. Paulo a scris texte pentru cantecele unora dintre cei mai importanti artisti ai scenei muzicale braziliene, printre care Elis Regina si Rita Lee, dar cea mai mare popularitate a castigat-o alaturi de Raul Seixas. Au compus impreuna cam 60 de piese, destule dintre ele devenind hituri, de pilda Eu nasci há dez mil anos atrás (M-am nascut acum zece mii de ani), Gita si Al Capone.
Vezi videoclipul hitului M-am nascut acum zece mii de ani de Raul Seixas si Paulo Coelho. Citeste textul scris de Paulo.
Fascinatia lui Paulo pentru lumea spirituala dateaza din perioada in care, hippy fiind, a hoinarit prin lume si a inceput sa studieze societatile secrete si religiile orientale. In 1982, lui Paulo i-a aparut prima carte, Arquivos do Inferno (Arhivele Infernului), care nu a avut insa nici un impact la public. A scris apoi, impreuna cu Nelson Liano jr, volumul O manual prático do vampirismo, publicat in 1985, dar ulterior a vrut sa-l retraga de pe piata, considerandu-l de proasta calitate.
In 1986, a intreprins pelerinajul la Santiago de Compostela, iar aceasta experienta avea sa-l influenteze decisiv si sa devina punctul de pornire al cartii Jurnalul unui Mag (1987). In anul urmator a aparut Alchimistul. Vanzarile slabe de la inceput l-au descurajat pe micul editor care se incumetase sa publice cartea, dar ulterior aceasta avea sa bata toate recordurile de vanzare in Brazilia.
Alchimistul este unul dintre cele mai importante fenomene literare ale secolului XX. S-a aflat pe primul loc in listele de bestselleruri din 18 tari si s-a vandut, pana acum, in 35 de milioane de exemplare. De altfel, i-a adus lui Paulo, in 2008, un record Guiness pentru cea mai tradusa carte: 67 de limbi. Pentru Alchimistul, Paulo a primit laude de la numeroase personalitati, de la Kenzaburo Oe, laureat al Premiului Nobel, pana la Madonna, care o numara printre cartile ei preferate. Romanul a inspirat multe alte proiecte: un musical in Japonia, piese de teatru in Franta, Belgia, SUA, Turcia, Italia, Elvetia, doua simfonii, in Italia si SUA. Celebrul artist Moebius (scenograful filmelor Al cincilea element siAlien) a ilustrat o editie in franceza a Alchimistului, iar in 2010 a fost publicat in SUA un graphic novel.
Au urmat Brida (1990), As Valkírias (Valkiriile, 1992), Na margem do rio Piedra eu sentei e chorei (La raul Piedra am sezut si-am plans, 1994), Maktub (1994) - un volum in care sunt puse laolalta articolele publicate in ziarul brazilian Folha de São Paulo, apoiFrases (1995) - o antologie de texte, O Monte Cinco (Al cincilea munte, 1996), O manual do guerreiro da luz (Manualul razboinicului luminii, 1997), Veronika decide morrer (Veronika se hotaraste sa moara, 1998), O Demónio e a Senhorita Prym(Diavolul si domnisoara Prym, 2000), Histórias para pais, filhos e netos (Povesti pentru parinti, copii si nepoti, un volum de povesti traditionale, 2001), Onze minutos (Unsprezece minute, 2003),Zahir (2005), A Bruxa de Portobello (Vrajitoarea din Portobello, 2006), o compilatie de texte reunite sub titlul Ca raul care curge(2006), O vencedor está só (Invingatorul este intotdeauna singur, 2008), O Aleph (Aleph, 2010), Manuscrito encontrado em Accra(Manuscrisul gasit la Accra, 2012). De asemenea, a adaptat Darulde Henry Drummond si Scrisorile de dragoste ale unui profet de Kahlil Gibran.
Paulo a intrat in Cartea Recordurilor Guiness ca autorul care a semnat cele mai multe carti in editii diferite (9 octombrie 2003, la Targul de Carte de la Frankfurt). In octombrie 2008 a primit inca un loc in Guiness Book, pentru Alchimistul - cartea tradusa in cele mai multe limbi.
In 2003, in orasul Arendal din Norvegia, fiecare functionar public a primit un exemplar din Alchimistul, pentru incurajarea unui nou tip de gandire.
Multe cursuri MBA, de pilda cel de la The Graduate School of Business al Universitatii din Chicago, le recomanda cursantilor sa citeasca Alchimistul.
Cartea a fost inclusa in programa scolara din peste 30 de tari, elevilor fiindu-le oferite editii speciale.
Paulo a reusit performanta de a avea in acelasi timp trei titluri pe listele de bestselleruri in Franta, Brazilia, Polonia, Elvetia, Argentina, Grecia, Croatia si Rusia.
Viata lui Paulo a fost subiectul unor documentare la televiziuni din Irlanda (Sapte zile - o calatorie cu Paulo Coelho), Japonia (Calea catre Kumano, Calea catre Santiago), la People & Arts Channel (Paulo Coelho, alchimistul cuvantului), A&E Mundo, Prima TV s.a.
Paulo are acum si propria bautura: chocolat chaud cu aroma de portocale. Este un semn de recunostinta din partea Hotelului Bristol din Paris, care i-a multumit astfel pentru ca a fost mentionat in Zahir.
In martie-iunie 2006, Paulo a intreprins o calatorie aniversara, sarbatorind astfel 20 de ani de la pelerinajul sau la Santiago de Compostela. A avut intalniri-surpriza - anuntate doar cu o zi inainte - in orasele de pe traseu, pentru a-si cunoaste cititorii. In cele 90 de zile ale acestui pelerinaj a facut ocolul lumii si cu acest prilej si-a lansat blogul Walking the Path - The Pilgrimage, pentru a-si impartasi impresiile. Ulterior, Paulo si-a extins prezenta pe internet, iar acum este unul dintre cei mai activi scriitori online.
Paulo este primul autor de succes care sprijina nemijlocit descarcarea gratuita a textelor sale. Cea mai buna dovada in acest sens se afla aici. Puternica amprenta a lui Paulo din spatiul digital l-a determinat pe renumitul blogger Jeff Jarvis sa-l numeasca the Googliest author.
In octombrie 2008, Paulo a fost invitat sa deschida Targul de Carte de la Frankfurt si, cu prilejul unui scurt interviu, a vorbit despre impactul internetului asupra editurilor si despre pirateria online.
In 2003, in orasul Arendal din Norvegia, fiecare functionar public a primit un exemplar din Alchimistul, pentru incurajarea unui nou tip de gandire.
Multe cursuri MBA, de pilda cel de la The Graduate School of Business al Universitatii din Chicago, le recomanda cursantilor sa citeasca Alchimistul.
Cartea a fost inclusa in programa scolara din peste 30 de tari, elevilor fiindu-le oferite editii speciale.
Paulo a reusit performanta de a avea in acelasi timp trei titluri pe listele de bestselleruri in Franta, Brazilia, Polonia, Elvetia, Argentina, Grecia, Croatia si Rusia.
Viata lui Paulo a fost subiectul unor documentare la televiziuni din Irlanda (Sapte zile - o calatorie cu Paulo Coelho), Japonia (Calea catre Kumano, Calea catre Santiago), la People & Arts Channel (Paulo Coelho, alchimistul cuvantului), A&E Mundo, Prima TV s.a.
Paulo are acum si propria bautura: chocolat chaud cu aroma de portocale. Este un semn de recunostinta din partea Hotelului Bristol din Paris, care i-a multumit astfel pentru ca a fost mentionat in Zahir.
In martie-iunie 2006, Paulo a intreprins o calatorie aniversara, sarbatorind astfel 20 de ani de la pelerinajul sau la Santiago de Compostela. A avut intalniri-surpriza - anuntate doar cu o zi inainte - in orasele de pe traseu, pentru a-si cunoaste cititorii. In cele 90 de zile ale acestui pelerinaj a facut ocolul lumii si cu acest prilej si-a lansat blogul Walking the Path - The Pilgrimage, pentru a-si impartasi impresiile. Ulterior, Paulo si-a extins prezenta pe internet, iar acum este unul dintre cei mai activi scriitori online.
Paulo este primul autor de succes care sprijina nemijlocit descarcarea gratuita a textelor sale. Cea mai buna dovada in acest sens se afla aici. Puternica amprenta a lui Paulo din spatiul digital l-a determinat pe renumitul blogger Jeff Jarvis sa-l numeasca the Googliest author.
In octombrie 2008, Paulo a fost invitat sa deschida Targul de Carte de la Frankfurt si, cu prilejul unui scurt interviu, a vorbit despre impactul internetului asupra editurilor si despre pirateria online.
E uşor să suferi din dragoste pentru aproapele, din dragoste pentru lume sau din dragoste pentru copil. Suferinţa îţi dă sentimentul că asta face parte din viaţă, că este o durere nobilă şi măreaţă. E uşor să suferi din dragoste pentru o cauză sau pentru o misiune: asta înalţă inima celui ce suferă. Dar cum să explici suferinţa din pricina unui bărbat? E imposibil! Atunci te simţi în infern, pentru că nu există nobleţe sau măreţie - ci doar mizerie.
În toate poveştile de dragoste există întotdeauna ceva care ne apropie de eternitate şi de esenţa vieţii, pentru că poveştile de dragoste conţin toate tainele lumii. Ce se întâmplă însă atunci când timiditatea împiedică o dragoste adolescentină să înflorească?
La urma urmei, ce e fericirea? Dragoste, se spune. Dar dragostea nu a adus şi nici nu va aduce vreodată fericirea. Dimpotrivă, nu e decât nelinişte, un câmp de luptă, nopţi nedormite, când ne întrebăm dacă e bine ce facem. Adevărata dragoste este plămădită din extaz şi agonie.
Unsprezece minute (2003)
Deşi nu te-am dezbrăcat şi n-am pătruns în tine, şi nici măcar nu te-am atins, am făcut dragoste.
Costache Negruzzi, prozator, poet şi dramaturg
COSTACHE NEGRUZZI (1808- 1868)
Date biografice: Costache Negruzzi s-a născut în anul 1808, în comuna Trifeştii-Vechi din judeţul Iaşi, ca fiu al răzeşului Dinu Negruţ, ajuns paharnic şi al Sofiei, născută Hermeziu. Studiile le face în particular, cu dascăli de greacă şi franceză. În timpul Revoluţiei lui Tudor Vladimirescu (1821) familia se refugiază la moşia Şărăuţi din ţinutul Hotinului, apoi la Chişinău, unde Negruzzi îl cunoaşte pe marele scriitor rus, Puşkin. Rămânând orfan de tată, din cauza dificultăţilor financiare ocupă diverse funcţii administrative (diac de visterie, căminar), sprijină apariţia revistei „Albina românească" a lui Gh.Asachi, face traduceri ale operelor lui Hugo, Byron, Al.Dumas. În 1840 se alătură mişcării culturale iniţiate de Mihail Kogălniceanu, „Dacia literară", apoi se află la conducerea Teatrului Naţional din Iaşi, alături de Vasile Alecsandri şi MihailKogălniceanu. În 1844 participă, alături de Kogălniceanu, la realizarea revistei „Propăşirea", în care publică povestirea „Toderică", din care cauză este surghiunit, iar revista suprimată. Deşi nu se implică direct în revoluţia de Ia 1848, elogiază eroismul Anei Ipătescu. După ce participă la manifestările privind Unirea Principatelor, se îmbolnăveşte şi nu poate fi prezent la solemnitatea alegerii sale ca membru al Academiei Române, din 1867. Se stinge din viaţă la 24 august 1868, la Iaşi.
Opera: Costache Negruzzi debutează în primul număr al revistei „Dacia literară" (30 ianuarie1840), cu nuvela istorică „Alexandru Lăpuşneanul", înscriindu-se în noile direcţii culturale trasate de Mihail Kogălniceanu în programul „Introducţie". În volum, debutează în 1857, cu „Păcatele tinereţelor", în care adună - selectiv -compunerile de până atunci, poezie, proză, scrisori literare. Proza epistolară este publicată în volumul „Negru pe alb (Scrisori la un prieten)", apărut în 1845. Negruzzi are meritul de a fi iniţiat primul proiect de epopee naţională, „Ştefaniada", din care însă nu a realizat decât poemul „Aprodul Purice".
Alte creaţii de proză scurtă şi dramaturgie.
•„Aprodul Purice", subintitulată „anecdot istoric", 1837;
•„Doi ţărani şi cinci cârlani", vodevil naţional într-un act, 1849;
•„Muza de la Burdujeni", farsă într-un act, 1851.
Ghicitoare
La albeaţă-ntrec pe lume orice lucru lucitor,
Dacă vrei să mă fac, trebe să mă strângi încetişor.
Oh! Să nu mă strângi prea tare, cetitorule, ia seama,
Că pe loc mă faci ca mama!
Eu sunt român
Francez, Neamț, Rus, ce firea te-a făcut,
Pământul tău e bine-a nu uita;
Oricui e drag locul ce l-a născut.
Eu, frații mei,’ori unde-oiu căuta,
Nu mai găsesc ca dulcea Românie,
De-o și hulesc câți se hrănesc în ea
Corci venetici. Dar oricum va fi, fie,
Eu sunt Român, și-mi place țara mea,
Pământul tău e bine-a nu uita;
Oricui e drag locul ce l-a născut.
Eu, frații mei,’ori unde-oiu căuta,
Nu mai găsesc ca dulcea Românie,
De-o și hulesc câți se hrănesc în ea
Corci venetici. Dar oricum va fi, fie,
Eu sunt Român, și-mi place țara mea,
Laudă mulți pe Francezul voios,
Pe mândrul Rus, pe Neamțul regulat,
La dânșii, spun, că-i bine și frumos;
Dar, frații mei, eu oricât am umblat
Pe drumuri lungi, cu șine ferecate,
Nu mă ‘nvoeam și vreți să știți de ce?
Pentru că-mi plac șoselele stricate.
Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea.
Pe mândrul Rus, pe Neamțul regulat,
La dânșii, spun, că-i bine și frumos;
Dar, frații mei, eu oricât am umblat
Pe drumuri lungi, cu șine ferecate,
Nu mă ‘nvoeam și vreți să știți de ce?
Pentru că-mi plac șoselele stricate.
Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea.
Străine țări îmi place-ades să văd.
Dar sunt sătul lumea de-a colindă;
In țara mea de-acuma voiu să șed;
Căci, frații mei, ori unde voiu umblă,
N’o să găsesc acea bună primire
Ce m am deprins în țară-mi a vedea;
Și în străini e rece găzduire!
Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea.
Dar sunt sătul lumea de-a colindă;
In țara mea de-acuma voiu să șed;
Căci, frații mei, ori unde voiu umblă,
N’o să găsesc acea bună primire
Ce m am deprins în țară-mi a vedea;
Și în străini e rece găzduire!
Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea.
Tânăr eram și sărutam cu-amor
Căpriii ochi sburdatecei Dridri
Ea mă vându și eu voiam să mor,
Când mă ‘ntâlnì o blondă milady;
Dragostea ei scăpă a mele zile,
Dar mă ‘nghieță, și mă ‘ncălzi abia
Dulcele-amor româncelor copile…
Eu sunt Român, îmi place țara mea.
Căpriii ochi sburdatecei Dridri
Ea mă vându și eu voiam să mor,
Când mă ‘ntâlnì o blondă milady;
Dragostea ei scăpă a mele zile,
Dar mă ‘nghieță, și mă ‘ncălzi abia
Dulcele-amor româncelor copile…
Eu sunt Român, îmi place țara mea.
La masă beau adesea vin străin,
Tocai, Bordo, Șampanie iubesc.
Iar mai ales prefer vinul de Rin,
Dacă nu am Cotnar și Odobesc;
Când însă am, deșert pline pahare,
Apoi încep să cânt vre-o manea,
Și sunt tot beat cât țin zilele-amare !
Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea!
Tocai, Bordo, Șampanie iubesc.
Iar mai ales prefer vinul de Rin,
Dacă nu am Cotnar și Odobesc;
Când însă am, deșert pline pahare,
Apoi încep să cânt vre-o manea,
Și sunt tot beat cât țin zilele-amare !
Eu sunt Român, mi-e dragă țara mea!
Melancolia
O puternica plecare ce nu rabda-mpotrivire
Ma indeamna sa cant astazi acea tanara simtire
Ce-n singuratate numai isi are locasul seu,
Dar ceresc trimis in lume din sanul lui Dumnezeu.
Fie ca aceste versuri ce curand vor fi uitate
Sa aduca alinare vrunor inimi intristate,
si resfirand pe-a lor cale niste nemernice flori,
Sa le-mprastie necazul s-ai supararilor nori;
Caci placerile sunt multe care vin din bucurie,
insa nu putine are si dulcea melancolie;
s-un om simtitor alege, decat agere clatiri,
Pe ale melancoliei linistitele uimiri.
il privesti catand sa afle in al artelor locase
Nu icoane renumite, pomeniri mandre, trufase,
Ci tabloul melanholic unde-un june-amorezat
Sta jalind pe straini tarmuri de iubita-i departat;
Sau un tanar ce suspina intru-o singuratate,
Suferind pentru-a sa tara, pentru drept si libertate.
Cate ori a zilei raza il gaseste inca treaz,
Adancit in reverie si cu lacrimi pe obraz!
Cate ori petrece noaptea absorbit intru gandirea
Unui fulger de nadejde ce-i menise fericirea,
Cugetand la suvenirea unor dulci imbratoseri,
Uitand viata s-ale lumii minciunoasele placeri!
Ah! Amorul e virtute pentru cine-l pretuieste,
Pentru cel care il simte, si din inima iubeste!
Fericit cine-l cunoaste! fericit cine-l simti!
Iata lina primavara incepu a ne zambi;
Mii de flori insmalta campul ravarsand a lor miroase,
Iar zefirii pintre frunze cu-a lor aripi racoroase
Raspandesc un dulce sunet pe natura-nveselind,
si la glasul lor faptura se resimte inviind.
Dar decat acel lux mare a naturii inflorite
Preferam mai bine umbra celor radiuri linistite;
Acolo in incantare sub frunzisul nepatruns,
Inima isi dezvaleste simtimentul sau ascuns.
Cand copaci plecand asupra-ti a lor frunte despletita
iti intovarasesc pasii pe-o carare mult iubita;
Cand zefirul care-n sesuri de abia rasufla lin,
Pintre frunze se aude ca un gemat de suspin;
Toate chem la reverie, toate plec la indurare,
si-n racoarea acea dulce inim-afla stamparare.
Caci condusa de natura spre mai tinere gandiri,
Cu placere-si aminteste trecutele suferiri.
Vezi paraul acest trandav, scaldand pajistea cea verde,
Cum prin flori trufas se primbla, si subt arce verzi se pierde?
Valul sau pare ca poarta lacrimi limpezi si oftari,
indemnand cu-a sa murmura la duioase cugetari;
Langa el o mandra salce cu lungi ramuri atarnate
isi implant-intr-a lui ape cositele-i resfirate;
Acea unda gematoare, acel arbure jalind
Parca sunt doi juni prieteni ce, al nostru chin privind,
Se indur l-a noastre patimi, la a noastra grea durere,
si ne-aduc prin a lor freamat o placuta mangaiere;
Noi iubind compatimirea ce ei vor a ne-arata,
Aflam vie multamire langa dansii a ofta.
...
S-ascultam, ce se aude? Ce nou glas rasuna oare?
A dumbravii cantareata, gingasa privighetoare,
Prin accente iscusite radiul tot a incantat;
Ascultand-o simt ca-n sine-mi un nou ce s-a desteptat.
Cat iubesc sa-mi opresc pasii subt umbra de desfatare
Unde cade in suspine a ei jalnica cantare!
Ganditor si dat cu totul s-aud dulcele ei glas,
Sub copaciul acest mandru in uimire am ramas,
Nu bag seama ca deasupra-mi vijelie se starneste,
Sau ca soarele apune, ori ca tunetul vuieste,
si c-a zilei luminare de pe cer acum s-a stans;
Simt a ei durere numai, ascult numai al ei plans,
Dar tacu - nu mai rasuna tanguioasa-i melodie,
Eu stau inca, ascult inca cuprins de melancolie.
Steaua zilei osteneste tanjitoarele-mi vederi;
Ochiul meu muiat in lacrimi afla mai multe placeri
Cand pe nori d-azur si aur cautand se oboseste
Lumina ce nu se vede, dar tot inca se simteste:
Ziua asta care moare, noaptea care s-a intins,
Umbra cea misterioasa ce padurile-a incins,
Dulcea paserei cantare ce treptat se micsureaza,
Trandafirul ce s-ascunde, raul care murmureaza,
sesul, campii ce de umbra peste tot s-au invalit,
Racoreala ce ravarsa un vazduh imbalsamit,
Luna galesa ce-ncepe sa se nalte cu trufie,
Aratandu-si printre neguri a sa frunte argintie,
Linul zuzet ce din apa se radica cu amor,
A nemernicei bufnite cantecul ingrozitor,
Aduc multa alinare la a inimii durere,
si sub valul sau natura are-o mai vie placere.
Toamna vesteda si trista are iarasi frumuseti
Ca si omul ce ajunse ale vrastei carunteti.
Cand din vai cu turbaciune achilonul se radica,
si cand frunza-ngalbenita l-ai copacilor trunchi pica,
Muritorul melancolic vazand natura murind,
La al sau iubit prieten departe de el gandind,
Afla-o cruda multamire in a firei dezbracare,
Caci frumoasa primavara infrunta a sa-ntristare;
insa toamna suferinda potrivita cu-al sau chin
E un leac l-a lui durere, un partas l-al sau suspin.
Acel ses, acea dumbrava si colnicele cernite
il privesc, si de-a lui jale parca-s si ele mahnite.
...
Cat iubesc printre ruine sa ma primblu-adeseori,
Monumente parasite a caror locuitori
Faceau lumea sa rasune de-a lor fapte laudate,
Trei lucruri iubind in viata, onor, glorie, dreptate.
Dar pierir-acum eroii, si ai lor urmasi misei,
Interesul au povata si-nvrajbirea intre ei! -
Nu mai sunt! - A lor cenusa ce-n vazduh fu aruncata
De fii corci si fara cuget cu dispret este calcata!
Ah! curand sosi-va vremea ticalosii a simti
in ce rapa egoismul are a-i prapastui!...
Cugetand la vechi eroii, si privind a lor morminte
De Saturn desfigurate, imi aduc ades aminte
Cat de mari au fost odata, cate neamuri au invins,
si simt ochi-mi ca se implu de un patriotic plans.
...
Vad o veche monastire, sfant azil de pocainta,
Unde nevinovatia isi aleasa locuinta.
Al aramei tristul sunet gandul meu a desteptat,
Spre locasul mantuirii pasii mei a indreptat.
in aceste ziduri sfinte unde Domnul se mareste,
Pacatosul alinare constiintei lui gaseste;
Aici suflete viteze, parasind a lumii greu,
isi petrec restul vietii laudand pre Dumnezeu.
Gandul lor fugind din lume este numai vecinicia,
Cand ii vad, un nou pret are in ochi-mi melancolia,
Judecand ca-n lumea asta ne e dat sa suferim...
Unde sunt? Unde ma aflu? - Langa-un jalnic tinterim!
Ce cucernica privire! Ce icoan-inavutita!
Cate ganduri mangaioase pentr-o inima ranita!
ins-aice nu se vede nici un falnic mausoleu,
Care sa inveciniceasca pomenirea vrunui reu;
Nu, nici marmura, nici aur, nici arama se zareste,
Pe-a saracilor morminte numai iarba verde creste.
Te salut, locas cucernic sarmanului muncitor,
Care-a fost toata viata statului folositor!
Te salut! pentru ca traiu-i pururea in asuprire,
De abia aice afla o adanca linistire;
Cu respect si duiosie ma inchin astui mormant...
Patriot a fost acesta, de folos l-al sau pamant.
Nu un trantor ce in viata numai rau stiu a face
si din a tarii lui sange sa se-ngrase-n buna pace.
...
Aurora se iveste vestitoarea diminetii.
Alta zi - Luna s-ascunde- Un nou pas pe calea vietii!
Ma indeamna sa cant astazi acea tanara simtire
Ce-n singuratate numai isi are locasul seu,
Dar ceresc trimis in lume din sanul lui Dumnezeu.
Fie ca aceste versuri ce curand vor fi uitate
Sa aduca alinare vrunor inimi intristate,
si resfirand pe-a lor cale niste nemernice flori,
Sa le-mprastie necazul s-ai supararilor nori;
Caci placerile sunt multe care vin din bucurie,
insa nu putine are si dulcea melancolie;
s-un om simtitor alege, decat agere clatiri,
Pe ale melancoliei linistitele uimiri.
il privesti catand sa afle in al artelor locase
Nu icoane renumite, pomeniri mandre, trufase,
Ci tabloul melanholic unde-un june-amorezat
Sta jalind pe straini tarmuri de iubita-i departat;
Sau un tanar ce suspina intru-o singuratate,
Suferind pentru-a sa tara, pentru drept si libertate.
Cate ori a zilei raza il gaseste inca treaz,
Adancit in reverie si cu lacrimi pe obraz!
Cate ori petrece noaptea absorbit intru gandirea
Unui fulger de nadejde ce-i menise fericirea,
Cugetand la suvenirea unor dulci imbratoseri,
Uitand viata s-ale lumii minciunoasele placeri!
Ah! Amorul e virtute pentru cine-l pretuieste,
Pentru cel care il simte, si din inima iubeste!
Fericit cine-l cunoaste! fericit cine-l simti!
Iata lina primavara incepu a ne zambi;
Mii de flori insmalta campul ravarsand a lor miroase,
Iar zefirii pintre frunze cu-a lor aripi racoroase
Raspandesc un dulce sunet pe natura-nveselind,
si la glasul lor faptura se resimte inviind.
Dar decat acel lux mare a naturii inflorite
Preferam mai bine umbra celor radiuri linistite;
Acolo in incantare sub frunzisul nepatruns,
Inima isi dezvaleste simtimentul sau ascuns.
Cand copaci plecand asupra-ti a lor frunte despletita
iti intovarasesc pasii pe-o carare mult iubita;
Cand zefirul care-n sesuri de abia rasufla lin,
Pintre frunze se aude ca un gemat de suspin;
Toate chem la reverie, toate plec la indurare,
si-n racoarea acea dulce inim-afla stamparare.
Caci condusa de natura spre mai tinere gandiri,
Cu placere-si aminteste trecutele suferiri.
Vezi paraul acest trandav, scaldand pajistea cea verde,
Cum prin flori trufas se primbla, si subt arce verzi se pierde?
Valul sau pare ca poarta lacrimi limpezi si oftari,
indemnand cu-a sa murmura la duioase cugetari;
Langa el o mandra salce cu lungi ramuri atarnate
isi implant-intr-a lui ape cositele-i resfirate;
Acea unda gematoare, acel arbure jalind
Parca sunt doi juni prieteni ce, al nostru chin privind,
Se indur l-a noastre patimi, la a noastra grea durere,
si ne-aduc prin a lor freamat o placuta mangaiere;
Noi iubind compatimirea ce ei vor a ne-arata,
Aflam vie multamire langa dansii a ofta.
...
S-ascultam, ce se aude? Ce nou glas rasuna oare?
A dumbravii cantareata, gingasa privighetoare,
Prin accente iscusite radiul tot a incantat;
Ascultand-o simt ca-n sine-mi un nou ce s-a desteptat.
Cat iubesc sa-mi opresc pasii subt umbra de desfatare
Unde cade in suspine a ei jalnica cantare!
Ganditor si dat cu totul s-aud dulcele ei glas,
Sub copaciul acest mandru in uimire am ramas,
Nu bag seama ca deasupra-mi vijelie se starneste,
Sau ca soarele apune, ori ca tunetul vuieste,
si c-a zilei luminare de pe cer acum s-a stans;
Simt a ei durere numai, ascult numai al ei plans,
Dar tacu - nu mai rasuna tanguioasa-i melodie,
Eu stau inca, ascult inca cuprins de melancolie.
Steaua zilei osteneste tanjitoarele-mi vederi;
Ochiul meu muiat in lacrimi afla mai multe placeri
Cand pe nori d-azur si aur cautand se oboseste
Lumina ce nu se vede, dar tot inca se simteste:
Ziua asta care moare, noaptea care s-a intins,
Umbra cea misterioasa ce padurile-a incins,
Dulcea paserei cantare ce treptat se micsureaza,
Trandafirul ce s-ascunde, raul care murmureaza,
sesul, campii ce de umbra peste tot s-au invalit,
Racoreala ce ravarsa un vazduh imbalsamit,
Luna galesa ce-ncepe sa se nalte cu trufie,
Aratandu-si printre neguri a sa frunte argintie,
Linul zuzet ce din apa se radica cu amor,
A nemernicei bufnite cantecul ingrozitor,
Aduc multa alinare la a inimii durere,
si sub valul sau natura are-o mai vie placere.
Toamna vesteda si trista are iarasi frumuseti
Ca si omul ce ajunse ale vrastei carunteti.
Cand din vai cu turbaciune achilonul se radica,
si cand frunza-ngalbenita l-ai copacilor trunchi pica,
Muritorul melancolic vazand natura murind,
La al sau iubit prieten departe de el gandind,
Afla-o cruda multamire in a firei dezbracare,
Caci frumoasa primavara infrunta a sa-ntristare;
insa toamna suferinda potrivita cu-al sau chin
E un leac l-a lui durere, un partas l-al sau suspin.
Acel ses, acea dumbrava si colnicele cernite
il privesc, si de-a lui jale parca-s si ele mahnite.
...
Cat iubesc printre ruine sa ma primblu-adeseori,
Monumente parasite a caror locuitori
Faceau lumea sa rasune de-a lor fapte laudate,
Trei lucruri iubind in viata, onor, glorie, dreptate.
Dar pierir-acum eroii, si ai lor urmasi misei,
Interesul au povata si-nvrajbirea intre ei! -
Nu mai sunt! - A lor cenusa ce-n vazduh fu aruncata
De fii corci si fara cuget cu dispret este calcata!
Ah! curand sosi-va vremea ticalosii a simti
in ce rapa egoismul are a-i prapastui!...
Cugetand la vechi eroii, si privind a lor morminte
De Saturn desfigurate, imi aduc ades aminte
Cat de mari au fost odata, cate neamuri au invins,
si simt ochi-mi ca se implu de un patriotic plans.
...
Vad o veche monastire, sfant azil de pocainta,
Unde nevinovatia isi aleasa locuinta.
Al aramei tristul sunet gandul meu a desteptat,
Spre locasul mantuirii pasii mei a indreptat.
in aceste ziduri sfinte unde Domnul se mareste,
Pacatosul alinare constiintei lui gaseste;
Aici suflete viteze, parasind a lumii greu,
isi petrec restul vietii laudand pre Dumnezeu.
Gandul lor fugind din lume este numai vecinicia,
Cand ii vad, un nou pret are in ochi-mi melancolia,
Judecand ca-n lumea asta ne e dat sa suferim...
Unde sunt? Unde ma aflu? - Langa-un jalnic tinterim!
Ce cucernica privire! Ce icoan-inavutita!
Cate ganduri mangaioase pentr-o inima ranita!
ins-aice nu se vede nici un falnic mausoleu,
Care sa inveciniceasca pomenirea vrunui reu;
Nu, nici marmura, nici aur, nici arama se zareste,
Pe-a saracilor morminte numai iarba verde creste.
Te salut, locas cucernic sarmanului muncitor,
Care-a fost toata viata statului folositor!
Te salut! pentru ca traiu-i pururea in asuprire,
De abia aice afla o adanca linistire;
Cu respect si duiosie ma inchin astui mormant...
Patriot a fost acesta, de folos l-al sau pamant.
Nu un trantor ce in viata numai rau stiu a face
si din a tarii lui sange sa se-ngrase-n buna pace.
...
Aurora se iveste vestitoarea diminetii.
Alta zi - Luna s-ascunde- Un nou pas pe calea vietii!
Alexe Mateevici
Biografie
Alexei Mateevici (n. 27 martie 1888, Căinari - d. 24 august 1917, Chişinău) este unul din cei mai reprezentativi scriitori români născuţi în Basarabia. Este primul copil al preotului Mihail Mateevici, originar de prin părţile Sorocii, căsătorit cu Nadejda (1863-1930), fiica protopopului Ioan Neaga din Căuşani.
Părinţii se mută cu traiul în satul Zaim. Aici micul Alexei învaţă la şcoala primară şi se familiarizează cu frumoasele poveşti şi balade, pe care le aude de la părinţii săi, precum şi de la ţăranii de prin partea locului. În 1897 este înscris de părinţi la şcoala teologică din Chişinău, pe care o termină (conform adeverinţei de absolvire) în 1902,“cu privilegii”. Îşi urmează studiile la seminarul teologic. Face cunoştinţă şi se împrieteneşte cu viitorul sculptor Alexandru Plamadeală, care studia şi el la seminar în aceeaşi perioadă. La numai 43 de ani, încetează din viaţa tatăl lui Alexei Mateevici.
În 1907, în primele numere ale ziarului “Basarabia” (din 1907) îi apar poeziile“Ţăranii”, “Eu cînt”, “Ţara”. Tot aici publică articolele “Sfîntul Vasile – Anul Nou în obiceiurile moldovenilor basarabeni” şi “Din cîntecele poporane ale Basarabiei”.
Mai tîrziu devine student la Academia teologică din Kiev, pe care o absolveşte în 1914. În aceiaşi ani, dupa mărturisirea unui coleg, “Mateevici trăia ca într-o beţie a cititului”. Traduce mult din literatura rusă clasică şi studiază trecutul istoric şi cultural al poporului său.
Publică în “Kişineovkie eparhialinîe vedomosti” studiul lingvistic “Momente ale influenţei bisericeşti asupra originii şi dezvoltării istorice a limbii moldoveneşti”, precum si articolele “Motive religioase în credinţele şi obiceiurile moldovenilor basarabeni”, “Bocetele funerare moldoveneşti”.
Vede lumina tiparului (Kişineovskie eparhialinîe vedomosti, nr. 12, 13, 19, 22, 23) articolul “Schiţă a traducerilor moldoveneşti religioase şi de trai”. Apare în revista“Luminatorul” studiul “Mitropolitul Gavril Bănulescu - Bodoni”.
În 1914 se căsătoreşte cu Teodora Borisovna Novitschi, absolvă Academia teologică şi se întoarce la Chişinău. La 22 septembrie e numit provizoriu profesor de limba greacă la seminarul unde învăţase. Ţine o cuvîntare în faţa absolvenţilor seminarului din Chişinău. La 23 iunie vizitează străvechea biserică din Căuşeni, pe care o găseşte “uimitor de bine păstrată”.
În vara anului 1917 scrie poeziile: “Văd prăbuşirea”, “Cîntec de leagăn”, “Basarabenilor”, “Frunza nucului”, “Unora" etc. La 17 iulie plăsmuieşte poezia“Limba noastră”, poate cea mai frumoasă odă închinată limbii române. La 13 august (stil vechi), bolnav de tifos exantematic, se stinge din viaţă la spitalul nr.1 din Chişinău şi este înmormîntat la cimitirul central de pe strada Armenească.
În anul 1934 la mormîntul său a fost ridicat un bust realizat de sculptorul Alexandru Plămădeală, pe care-l cunoştea din 1910.
Din vulcanul de erupție al revoluției a izbucnit, asemenea lavei clocotitoare și ferbinți, şi creațiile lui Alexei Mateevici – cel mai înzestrat poet al Basarabiei de la începutul secolului XX, cîntărețul înfocat al frumuseților "limbii noastre". Cuget bogat, fire aleasă, el și-a consacrat străduințele slujirii poporului său cel oropsit. Suflet nobil și cinstit, s-a zbuciumat în căutarea adevărului, spre care a tins toată viața sa, dar pe care, cu toate acestea,nu i-a fost dat să-l pătrundă. De aici căutările lui chinuitoare, rătăcirile dureroase, care-și au explicația în izbitoarele contradicții ale epocii și în acele împrejurări specifice, în care el s-a format ca scriitor.
Cântecul zorilor
Hai, măi frate, hai, măi frate,
Zorile s-aprind,
Hai să căutăm dreptate,
Voie şi pământ.
Plugărit-am viaţa toată
Ş-am muncit noi rău,
N-am văzut zi luminată,
Numai greu, tot greu.
Şi pe umeri numai juguri
Pân-acum am dus,
În robie şi lanţuguri
Toate ni le-am pus;
Ş-ale sufletului daruri
Noi le-am înecat
Tot în plânsete ş-amaruri,
Ce ne-au apăsat;
Şi odorurile minţii
Noi le-am prăpădit,
Căci în ceaţa neştiinţei
Tot am vieţuit.
Muncă, muncă şi iar muncă,
Alta n-am văzut;
Şi în munca noastră lungă
Toate le-am pierdut.
Am crescut în largi ogoare
Roadă cu prisos,
Dar din pâinea roditoare
N-am avut folos,
Căci ogoarele luate
Fost-au de la noi;
Nouă-n schimb ne-au fost lăsate
Juguri şi nevoi.
Goi, lipsiţi de toate-n lume,
Vecinic înjosiţi,
La boieri n-avem nici nume.
Pe pământul ţării-mume
Zăcem necăjiţi.
Dar destul! Venit-a ceasul,
Ceasul aşteptat,
Ca să dăm noi jos necazul,
Care l-am răbdat.
Vezi?! În zarea depărtării
Zorile s-aprind,
Sfânta zi a învierii
Vine strălucind.
Hai, măi frate, hai, măi frate,
Nu munci robind,
Hai să căutăm dreptate,
Voie şi pământ.
Scoală, frate! Căci ne cheamă
Zorile ce vin.
Scoală, frate, şi ia-ţi seamă,
Singur ţi-eşti stăpân.
Pentru noi, feciorii gliei,
Zorile răsar,
Pentru-nfrângerea robiei
Bietului plugar.
Trece noaptea. Lupta vine.
Frate, ieşi gătit!
Cel nepregătit rămâne
Vecinic biruit.
Trece noaptea. Hai, măi frate!
Zorile s-aprind,
Hai să mergem spre dreptate,
Voie şi pământ.
Zorile s-aprind,
Hai să căutăm dreptate,
Voie şi pământ.
Plugărit-am viaţa toată
Ş-am muncit noi rău,
N-am văzut zi luminată,
Numai greu, tot greu.
Şi pe umeri numai juguri
Pân-acum am dus,
În robie şi lanţuguri
Toate ni le-am pus;
Ş-ale sufletului daruri
Noi le-am înecat
Tot în plânsete ş-amaruri,
Ce ne-au apăsat;
Şi odorurile minţii
Noi le-am prăpădit,
Căci în ceaţa neştiinţei
Tot am vieţuit.
Muncă, muncă şi iar muncă,
Alta n-am văzut;
Şi în munca noastră lungă
Toate le-am pierdut.
Am crescut în largi ogoare
Roadă cu prisos,
Dar din pâinea roditoare
N-am avut folos,
Căci ogoarele luate
Fost-au de la noi;
Nouă-n schimb ne-au fost lăsate
Juguri şi nevoi.
Goi, lipsiţi de toate-n lume,
Vecinic înjosiţi,
La boieri n-avem nici nume.
Pe pământul ţării-mume
Zăcem necăjiţi.
Dar destul! Venit-a ceasul,
Ceasul aşteptat,
Ca să dăm noi jos necazul,
Care l-am răbdat.
Vezi?! În zarea depărtării
Zorile s-aprind,
Sfânta zi a învierii
Vine strălucind.
Hai, măi frate, hai, măi frate,
Nu munci robind,
Hai să căutăm dreptate,
Voie şi pământ.
Scoală, frate! Căci ne cheamă
Zorile ce vin.
Scoală, frate, şi ia-ţi seamă,
Singur ţi-eşti stăpân.
Pentru noi, feciorii gliei,
Zorile răsar,
Pentru-nfrângerea robiei
Bietului plugar.
Trece noaptea. Lupta vine.
Frate, ieşi gătit!
Cel nepregătit rămâne
Vecinic biruit.
Trece noaptea. Hai, măi frate!
Zorile s-aprind,
Hai să mergem spre dreptate,
Voie şi pământ.
Cântarea slavei
Voi, munţi singuratici, moşnegi cununaţi
Cu stele în ceruri albastre,
În leagănul vostru de codri păstraţi
În taină cântările voastre,
Căci păsări sălbatice, cu ochii arzând
Din tainica voastră dumbravă
Se-nalţă cu fală în sus, proslăvind
Nespusa a Domnului slavă.
*
În voi îşi deşteaptă plânsorile lor
Pădurile-n toamna târzie,
Pe când le apucă al luptei fior
Şi-a vântului groază, mânie,
Şi mare vi-i jalea, când vânturi străbat
Prin tainica voastră dumbravă,
Dar vifori, furtuni şi chiar frunze ce cad
Vă cântă a Domnului slavă.
*
La voi m-a adus în cărările ei
A zilelor soartă săracă,
Pădurea cea mândră din ani mititei
Mi-a fost şi iubită şi dragă;
Cântarea frumoasă din codrii bătrâni
Dă strunelor mele viaţă;
Şi mândre poveşti din strămoşii creştini
Truditul meu suflet învaţă, --
Poveşti — de pe când oameni sfinţi locuiau
Prin tainica voastră dumbravă,
Poveşti — de pe când ne-ncetat proslăveau
Nespusa a Domnului slavă.
*
Din văile voastre, în largul cuprins,
Privirea mea zboară departe
Şi-n mintea mirată răsare aprins
Fiorul măririlor moarte...
Un cântec de jale eu parcă aud,
Ce moare în zvonuri de ape,
El plânge frumoasele vremi ce-au trecut
A sfintei iubiri de aproape,
Vremi, de pe când lume multă venea
Prin tainica voastră dumbravă
Şi scârbele lumii cei sfinţi mângâia
Spre marea a Domnului slavă.
*
Nu mai vezi pustnici prin dese păduri,
Prin tainici dumbrăvi şi poiene:
Vremi grele de patimi, păcate şi uri
Venit-au amarnic viclene...
Dar ştiu eu, schimba-se-vor vremile iar,
Căci toate în lume se schimbă;
Aşa-mi povesteşte bătrânul stejar
Cu-a frunzelor tainică limbă;
Iar slava Preasfântului este în veac,
Luceşte în toată schimbarea,
Şi răul şi binele într-un şirag
Ne-urmează în veci îndrumarea.
Amarele vremi de păcate şi uri,
Cum au venit — se vor duce;
Şi iarăşi în pacea umbroasei păduri
Luci-va a sfântului cruce;
Pătrunde-vor cântece sfinte de foc,
Prin tainica voastră dumbravă,
Copacul şi fiara cea rea la un loc
Cânta-vor a Domnului slavă.
Adeseori vara, când soarele-n dungi
Verdeaţa bogată vă-nvie,
Porniţi credincioşi preaînaltei porunci,
Năprasnica voastră mânie.
Din urletul vostru, sub cerul nestins
Din ploaie cu trăsnete grele,
Se naşte atunci, ca un fulger aprins,
Cântarea cântărilor mele.
Când vâjâie vântul, urlând mânios,
Prin tainica voastră dumbravă,
Atunci prin strune-mi răsună frumos
Nespusa a Domnului slavă.
Voi, munţi singuratici, moşnegi cununaţi
Cu stele în ceruri albastre,
În leagănul vostru de codri păstraţi
În taină cântările voastre,
Căci păsări sălbatice, cu ochii arzând,
Din tainica voastră dumbravă
Se-nalţă cu fală în sus, proslăvind
Nespusa a Domnului slavă.
Cu stele în ceruri albastre,
În leagănul vostru de codri păstraţi
În taină cântările voastre,
Căci păsări sălbatice, cu ochii arzând
Din tainica voastră dumbravă
Se-nalţă cu fală în sus, proslăvind
Nespusa a Domnului slavă.
*
În voi îşi deşteaptă plânsorile lor
Pădurile-n toamna târzie,
Pe când le apucă al luptei fior
Şi-a vântului groază, mânie,
Şi mare vi-i jalea, când vânturi străbat
Prin tainica voastră dumbravă,
Dar vifori, furtuni şi chiar frunze ce cad
Vă cântă a Domnului slavă.
*
La voi m-a adus în cărările ei
A zilelor soartă săracă,
Pădurea cea mândră din ani mititei
Mi-a fost şi iubită şi dragă;
Cântarea frumoasă din codrii bătrâni
Dă strunelor mele viaţă;
Şi mândre poveşti din strămoşii creştini
Truditul meu suflet învaţă, --
Poveşti — de pe când oameni sfinţi locuiau
Prin tainica voastră dumbravă,
Poveşti — de pe când ne-ncetat proslăveau
Nespusa a Domnului slavă.
*
Din văile voastre, în largul cuprins,
Privirea mea zboară departe
Şi-n mintea mirată răsare aprins
Fiorul măririlor moarte...
Un cântec de jale eu parcă aud,
Ce moare în zvonuri de ape,
El plânge frumoasele vremi ce-au trecut
A sfintei iubiri de aproape,
Vremi, de pe când lume multă venea
Prin tainica voastră dumbravă
Şi scârbele lumii cei sfinţi mângâia
Spre marea a Domnului slavă.
*
Nu mai vezi pustnici prin dese păduri,
Prin tainici dumbrăvi şi poiene:
Vremi grele de patimi, păcate şi uri
Venit-au amarnic viclene...
Dar ştiu eu, schimba-se-vor vremile iar,
Căci toate în lume se schimbă;
Aşa-mi povesteşte bătrânul stejar
Cu-a frunzelor tainică limbă;
Iar slava Preasfântului este în veac,
Luceşte în toată schimbarea,
Şi răul şi binele într-un şirag
Ne-urmează în veci îndrumarea.
Amarele vremi de păcate şi uri,
Cum au venit — se vor duce;
Şi iarăşi în pacea umbroasei păduri
Luci-va a sfântului cruce;
Pătrunde-vor cântece sfinte de foc,
Prin tainica voastră dumbravă,
Copacul şi fiara cea rea la un loc
Cânta-vor a Domnului slavă.
Adeseori vara, când soarele-n dungi
Verdeaţa bogată vă-nvie,
Porniţi credincioşi preaînaltei porunci,
Năprasnica voastră mânie.
Din urletul vostru, sub cerul nestins
Din ploaie cu trăsnete grele,
Se naşte atunci, ca un fulger aprins,
Cântarea cântărilor mele.
Când vâjâie vântul, urlând mânios,
Prin tainica voastră dumbravă,
Atunci prin strune-mi răsună frumos
Nespusa a Domnului slavă.
Voi, munţi singuratici, moşnegi cununaţi
Cu stele în ceruri albastre,
În leagănul vostru de codri păstraţi
În taină cântările voastre,
Căci păsări sălbatice, cu ochii arzând,
Din tainica voastră dumbravă
Se-nalţă cu fală în sus, proslăvind
Nespusa a Domnului slavă.
Mama
Te-am zămislit eu cu iubire,
Cu drag în mine te-am purtat
Şi de la Domnul fericire
Eu cu plânsoare ţi-am rugat.
Sub inima tremurătoare
Păzit-am micul copilaş,
Şi dragostea mea arzătoare
Ţi-a fost de strajă şi sălaş.
Şoptit-am rugăciuni smerite
Şi cu plânsoare m-am rugat,
Să-ţi fie zilele scutite
De nenoroc şi de păcat.
Şi-ai fost cu firea părintească,
Cu duhul părintesc senin,
Cu-nţelepciunea ta firească
Copil cuminte şi blajin.
Şi când în floarea tinereţii
Venit-a vestea războirii,
Tu jertfa sfântă a vieţii
Ţi-ai dat-o cetelor oştirii.
Şi-n bătălia cea aprinsă
Sărit-ai plin de vitejie
La moarte, ca la stea nestinsă,
Ai năzuit cu bucurie.
Acum la vatra ta străbună
Încet eu numele-ţi şoptesc,
Din lacrimi ţi-mpletesc cunună,
Dar moartea ţi-o blagoslovesc.
Cu drag în mine te-am purtat
Şi de la Domnul fericire
Eu cu plânsoare ţi-am rugat.
Sub inima tremurătoare
Păzit-am micul copilaş,
Şi dragostea mea arzătoare
Ţi-a fost de strajă şi sălaş.
Şoptit-am rugăciuni smerite
Şi cu plânsoare m-am rugat,
Să-ţi fie zilele scutite
De nenoroc şi de păcat.
Şi-ai fost cu firea părintească,
Cu duhul părintesc senin,
Cu-nţelepciunea ta firească
Copil cuminte şi blajin.
Şi când în floarea tinereţii
Venit-a vestea războirii,
Tu jertfa sfântă a vieţii
Ţi-ai dat-o cetelor oştirii.
Şi-n bătălia cea aprinsă
Sărit-ai plin de vitejie
La moarte, ca la stea nestinsă,
Ai năzuit cu bucurie.
Acum la vatra ta străbună
Încet eu numele-ţi şoptesc,
Din lacrimi ţi-mpletesc cunună,
Dar moartea ţi-o blagoslovesc.
TEATRU/FILM 24 August
Cristian Nemescu
Biografie Cristian Nemescu
Regizor și scenarist român din „noul val” cinematografic, nascut pe 31 martie 1979, fiul Ericai Nemescu, si decedat la numai 27 de ani intr-un groaznic accident de masina pe 24 august 2006 alături de inginerul său de sunet, Andrei Toncu (28 de ani)si si taximetristul Dumitru Arustei (24 de ani).
Cristian Nemescu a terminat Universitatea de Arta Teatrala si Cinematografica Bucuresti in 2003. In putinii sai ani de viata, Cristian Nemescu a câștigat peste 20 de premii, printre care Marele Premiu la NYU International Student Film Festival din New York( pentru Poveste la scara C), Premiul Special al Juriului la Bruxelles Short Film Festival din Belgia, Public's Choice la Milano Film Festival din Italia, Premiul Publicului la Internationale Grenzland Filmtage Festival din Germania. Filmul "California Dreamin" a primit in mai 2007 premiul "Un certain regard " la a 60-a ediție a Festivalului de la Cannes.
La 28 mai 2007, președintele României, Traian Basescu i-a acordat regizorului, din pacate, post mortem printr-un decret, Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler, „pentru contribuția remarcabilă la promovarea cinematografiei românești”.
· California Dreamin' (nesfârșit) (2007) Trailer
· Marilena de la P7 (2006)
· Poveste la scara C (2003)
· Mecano (2001)
· Mihai și Cristina (2001)
· Kitschitoarele.2 FM (2000)
· La bloc oamenii mor dupa muzica (2000)
Filmografie - scenarist
· California Dreamin' (nesfârșit) (2007) Trailer
· Marilena de la P7 (2006)
· Poveste la scara C (2003)
· Mihai și Cristina (2001)
· Kitschitoarele.2 FM (2000)
California Dreamin
California Dreaming 2007 Film romanesc:
Surorile Boga - Horia Lovinescu
GÂNDURI PESTE TIMP 24 August
Costache Negruzzi - Citate:
SFATURI UTILE 24 August
DESPRE BRADICARDIE
Bradicardia
Cuprins articol
1. Generalitati
Frecventa cardiaca mai mica de 60 de batai pe minut este numita bradicardie. Frecventa cardiaca medie, in repaus, are valori cuprinse intre 60 si 100 batai pe minut. Uneori bradicardia este normala. De exemplu, adultii tineri si sanatosi si atletii bine antrenati au frecventa cardiaca in repaus cu valori sub 60 de batai pe minut.
Bradicardia sinusala aritmica, numita si bradiaritmie are o alura a batailor cardiace anormal de scazuta datorata anumitor afectiuni. In formele severe de bradicardie inima bate atat de incet incat nu pompeaza sange suficient pentru a acoperi nevoile organismului, ceea ce poate fi fatal.
In bradicardie, semnalele electrice care mentin bataile cardiace la o frecventa normala, regulata, sunt intrerupte rezultand o frecventa cardiaca joasa.
Bradicardia sinusala aritmica, numita si bradiaritmie are o alura a batailor cardiace anormal de scazuta datorata anumitor afectiuni. In formele severe de bradicardie inima bate atat de incet incat nu pompeaza sange suficient pentru a acoperi nevoile organismului, ceea ce poate fi fatal.
In bradicardie, semnalele electrice care mentin bataile cardiace la o frecventa normala, regulata, sunt intrerupte rezultand o frecventa cardiaca joasa.
Bradicardia poate fi data de:
a. Boli care afecteaza sistemul electric al inimii si intrerup impulsurile electrice regulate care pastreaza frecventa cardiaca in limite normale. Acestea sunt:
- procesul de imbatranire. Ca urmare a modificarilor legate de varsta, poate apare o rata scazuta a frecventei cardiace. - bolile arterelor coronare si infarctul miocardic
- operatiile pe cord
- miocardita
-endocardita
- sarcoidoza
- boala Lyme
b. Boli sau medicamente care incetinesc trecerea impulsurilor electrice prin inima, dar nu sunt rezultatul unor boli cardiace. Exemple:
- hipotiroidism (tiroida hipoactiva)
- dezechilibre electrolitice ca de exemplu, nivelul crescut de potasiu (hiperpotasemie)
- la unele persoane, circumstante ca ortostatismul pentru un timp prelungit, durerea, tusea si voma stimuleaza sistemul nervos si incetinesc alura cardiaca; frecventa cardiaca joasa este temporara
- medicamentele administrate in boli cardiace, ca betablocantele, blocantele de canale de calciu, antiaritmicele si digoxinul.
a. Boli care afecteaza sistemul electric al inimii si intrerup impulsurile electrice regulate care pastreaza frecventa cardiaca in limite normale. Acestea sunt:
- procesul de imbatranire. Ca urmare a modificarilor legate de varsta, poate apare o rata scazuta a frecventei cardiace. - bolile arterelor coronare si infarctul miocardic
- operatiile pe cord
- miocardita
-endocardita
- sarcoidoza
- boala Lyme
b. Boli sau medicamente care incetinesc trecerea impulsurilor electrice prin inima, dar nu sunt rezultatul unor boli cardiace. Exemple:
- hipotiroidism (tiroida hipoactiva)
- dezechilibre electrolitice ca de exemplu, nivelul crescut de potasiu (hiperpotasemie)
- la unele persoane, circumstante ca ortostatismul pentru un timp prelungit, durerea, tusea si voma stimuleaza sistemul nervos si incetinesc alura cardiaca; frecventa cardiaca joasa este temporara
- medicamentele administrate in boli cardiace, ca betablocantele, blocantele de canale de calciu, antiaritmicele si digoxinul.
Riscul de a avea bradicardie este crescut daca:
- sunt prezente boli cardiace
- daca se folosesc unele tratamente
- varsta de 65 de ani sau mai mult
- operatii recente pe cord
- sunt prezente boli cardiace
- daca se folosesc unele tratamente
- varsta de 65 de ani sau mai mult
- operatii recente pe cord
Simptomele bradicardiei apar atunci cand inima nu pompeaza suficient sange pentru a acoperi nevoile organismului. Aceasta situatie este obisnuita atunci cand frecventa cardiaca este foarte joasa sau ramane joasa pentru o perioada mai lunga de timp. Simptomele sunt:
- vertij (ameteli)
- sincopa (lesin) sau presincopa
- oboseala
- dispnee (respiratie dificila)
- palpitatii
- angina (dureri pectorale)
- cresterea oboselii la efort
- confuzie sau dificultati de concentrare
Unii oameni cu bradicardie nu prezinta simptome.
- vertij (ameteli)
- sincopa (lesin) sau presincopa
- oboseala
- dispnee (respiratie dificila)
- palpitatii
- angina (dureri pectorale)
- cresterea oboselii la efort
- confuzie sau dificultati de concentrare
Unii oameni cu bradicardie nu prezinta simptome.
A se suna la 112 sau alte servicii de urgenta daca frecventa cardiaca este mai mica decat de obicei si persoana prezinta:
- sincopa
- dispnee severa
- angina
- semne de infarct miocadic sau accident vascular cerebral
Frecventa cardiaca poate fi determinata prin masurarea pulsului radial.
A se adresa medicului imediat daca exista o alura cardiaca mai mica decat de obicei si daca:
- este prezenta senzatia de lesin
- persoana are pacemaker
- se observa dificultate mai mare la respiratie sau umflaturi ale picioarelor si gleznelor
Acestea pot fi simptome precoce ale insuficientei cardiace.
- sincopa
- dispnee severa
- angina
- semne de infarct miocadic sau accident vascular cerebral
Frecventa cardiaca poate fi determinata prin masurarea pulsului radial.
A se adresa medicului imediat daca exista o alura cardiaca mai mica decat de obicei si daca:
- este prezenta senzatia de lesin
- persoana are pacemaker
- se observa dificultate mai mare la respiratie sau umflaturi ale picioarelor si gleznelor
Acestea pot fi simptome precoce ale insuficientei cardiace.
Urmatorii medici pot evalua siptomele unei bradiaritmii:
- medicul de familie
- medicul internist
- cardiologul
- medicul de familie
- medicul internist
- cardiologul
Daca persoana prezinta simptome care pot fi cauzate de o frecventa cardiaca joasa, atitudinea de supraveghere prin care nu se intervine ci se sta in expectativa nu este recomandata.
Uneori, bradicardia poate fi diagnosticata simplu, pe baza anamnezei, a examenului obiectiv si a electrocardiogramei (EKG).
EKG-ul ajuta la determinarea tipului de bradicardie. Acest test neinvaziv poate da informatii despre factorii care au contribuit la aparitia bradicardiei, ca de exemplu un infarct miocardic recent sau alte boli cardiace.
Daca bradicardia nu este stabila (cateodata este, cateodata nu este) si nu poate fi surprinsa pe un EKG in timpul vizitei la cabinet, este nevoie de monitorizare in ambulator (Holter), prin care pacientul are un EKG portabil care inregistreaza activitatea electrica a inimii in timpul activitatilor zilnice.
Pentru a determina daca exista alte cauze care pot determina aparitia bradicardiei pot fi facute cateva teste de laborator:
- functia tiroidiana, pentru hipotiroidism
- hidroelectrolitii, pentru a verifica posibile dezechilibre hidroelectrolitice
Se pot face si analize de sange pentru a determina daca bradicardia este data de supradozarea cu medicamente pentru inima.
Daca etiologia este inca necunoscuta se pot face si alte teste. Acestea sunt:
- testul la efort
- teste electrofiziologice
- monitorizarea ambulatorie Holter.
EKG-ul ajuta la determinarea tipului de bradicardie. Acest test neinvaziv poate da informatii despre factorii care au contribuit la aparitia bradicardiei, ca de exemplu un infarct miocardic recent sau alte boli cardiace.
Daca bradicardia nu este stabila (cateodata este, cateodata nu este) si nu poate fi surprinsa pe un EKG in timpul vizitei la cabinet, este nevoie de monitorizare in ambulator (Holter), prin care pacientul are un EKG portabil care inregistreaza activitatea electrica a inimii in timpul activitatilor zilnice.
Pentru a determina daca exista alte cauze care pot determina aparitia bradicardiei pot fi facute cateva teste de laborator:
- functia tiroidiana, pentru hipotiroidism
- hidroelectrolitii, pentru a verifica posibile dezechilibre hidroelectrolitice
Se pot face si analize de sange pentru a determina daca bradicardia este data de supradozarea cu medicamente pentru inima.
Daca etiologia este inca necunoscuta se pot face si alte teste. Acestea sunt:
- testul la efort
- teste electrofiziologice
- monitorizarea ambulatorie Holter.
a. Tratament - Generalitati
Tratamentul bradicardiei depinde de cauza, de prezenta simptomelor si de evolutia acesteia.
Bradicardia este tratata atunci cand prezita simptome ca sincopa sau oboseala severa. O data cunoscuta cauza bradicardiei se va alege tratamentul corect.
Bradicardia este tratata atunci cand prezita simptome ca sincopa sau oboseala severa. O data cunoscuta cauza bradicardiei se va alege tratamentul corect.
b. Tratament initial
In cazuri de urgenta, cand frecventa cardiaca scade rapid, de exemplu post infarct miocardic, medicamentele se administreaza mai frecvent intravenos pentru a creste rata batailor cardiace.
Daca sistemul electric al inimii este afectat de o alta boala, medicul va lua in considerare si un implant de pacemaker. De obicei, se incepe cu un pacemaker temporar pana cand poate fi inlocuit cu unul permanent.
Existenta unei alte boli in afara sistemului cardio-circulator, ca de exemplu hipotiroidismul sau nivelul anormal de potasiu, va determina luarea unei atitudini pentru corectarea acestor boli in primul rand. Daca bradicardia este data de medicamente, ca de exemplu beta blocantele, blocantele canalelor de calciu, antiaritmicele sau digoxinul, medicul va ajusta tratamentul.
Daca sistemul electric al inimii este afectat de o alta boala, medicul va lua in considerare si un implant de pacemaker. De obicei, se incepe cu un pacemaker temporar pana cand poate fi inlocuit cu unul permanent.
Existenta unei alte boli in afara sistemului cardio-circulator, ca de exemplu hipotiroidismul sau nivelul anormal de potasiu, va determina luarea unei atitudini pentru corectarea acestor boli in primul rand. Daca bradicardia este data de medicamente, ca de exemplu beta blocantele, blocantele canalelor de calciu, antiaritmicele sau digoxinul, medicul va ajusta tratamentul.
c. Tratament de intretinere
Bradicardia este adesea cauzata de o boala a inimii care a afectat sistemul electric al inimii. Persoanele peste 65 de ani sunt mai predispuse la a dezvolta una din multele tipuri de bradicardii care necesita de obicei un pacemaker permanent.
Daca bradicardia este data de medicamente precum betablocantele, blocantele canalelor de calciu, antiaritmicele sau digoxinul, medicul trebuie in primul rand sa ajusteze sau sa modifice tratamentul. Oricum, de multe ori aceste medicamente nu pot fi intrerupte deoarece pot fi medicamente de baza pentru tratamentul altor boli ale inimii. In aceste cazuri, pacientul poate opta pentru un implant permanent de pacemaker pentru a continua tratamentul cu medicamentele critice.
Daca bradicardia este data de medicamente precum betablocantele, blocantele canalelor de calciu, antiaritmicele sau digoxinul, medicul trebuie in primul rand sa ajusteze sau sa modifice tratamentul. Oricum, de multe ori aceste medicamente nu pot fi intrerupte deoarece pot fi medicamente de baza pentru tratamentul altor boli ale inimii. In aceste cazuri, pacientul poate opta pentru un implant permanent de pacemaker pentru a continua tratamentul cu medicamentele critice.
d. Tratamentul complicatiilor
De obicei, pacemakerele imbunatatesc simptomatologia si prognosticul persoanelor cu bradicardie. In continuare, tratamentul depinde de cauzele bradicardiei. Majoritatea au boli asociate ale inimii ca de exemplu, afectiuni ale arterelor coronariene care necesita tratament suplimentar.
Daca persoana are episoade de bradicardie care alterneaza cu o frecventa cardiaca aritmica si crescuta (fibrilatie atriala), poate avea un risc crescut pentru un accident cerebral vascular. In fibrilatia atriala, impulsurile electrice neregulate duc la miscari anormale ale compartimentelor superioare ale inimii (atrii). Deoarece peretele inimii nu pompeaza sangele in mod eficient, sangele se aduna si duce la coagulare, un risc important de a face accident vascular cerebral si deces secundar. Un accident vascular cerebral apare prin migrarea trombilor din inima in circulatia cerebrala pe care o poate bloca.
Un pacemaker este insotit de un tratament anticoagulant, care reduce riscul de formare de cheaguri si accidentul vascular cerebral. Mai sunt necesare si alte tratamente pentru prevenirea unei frecvente cardiace crescute sau pentru a incetini frecventa cardiaca in timpul acestor episoade.
Daca persoana are episoade de bradicardie care alterneaza cu o frecventa cardiaca aritmica si crescuta (fibrilatie atriala), poate avea un risc crescut pentru un accident cerebral vascular. In fibrilatia atriala, impulsurile electrice neregulate duc la miscari anormale ale compartimentelor superioare ale inimii (atrii). Deoarece peretele inimii nu pompeaza sangele in mod eficient, sangele se aduna si duce la coagulare, un risc important de a face accident vascular cerebral si deces secundar. Un accident vascular cerebral apare prin migrarea trombilor din inima in circulatia cerebrala pe care o poate bloca.
Un pacemaker este insotit de un tratament anticoagulant, care reduce riscul de formare de cheaguri si accidentul vascular cerebral. Mai sunt necesare si alte tratamente pentru prevenirea unei frecvente cardiace crescute sau pentru a incetini frecventa cardiaca in timpul acestor episoade.
e. Tratament medicamentos
Medicamentele care cresc numarul de batai cardiace, cum ar fi de exemplu izoproterenol si atropina, sunt folosite pentru a trata bradicardia in situatii de urgenta cand frecventa cardiaca scade brusc (bradicardie acuta), ca de exemplu bradicardia post infarct miocardic sau cand bradicardia trebuie stabilizata pentru o perioada scurta, de exemplu in asteptarea unui pacemaker. Nu exista tratament care sa stabilizeze bradicardia pe termen lung.
Un medicament numit glucagon poate uneori contracara efectele betablocantilor, daca acestia au cauzat bradicardia.
Medicamentele folosite in tratamentul bradicardiei (izoproterenol, atropina si glucagon) trebuie administrate intravenos (IV) si numai in spital. Vor fi folosite pana cand rata batailor cardiace revine la normal sau pana cand pacientul primeste un pacemaker.
In cazul sindromului de tahi-bradiaritmie pacientul poate fi supus unui risc pentru a dezvolta un accident vascular cerebral atunci cand prezinta fibrilatie atriala (batai cardiace aritmice cu alura inalta). In fibrilatia ariala, impulsurile electrice neregulate conduc la miscari anormale ale atriilor. Deoarece peretele inimii nu pompeaza sange eficient, sangele se aduna si este predispus la coagulare, ceea ce duce la un risc important de a face accident vascular cerebral si deces secundar. Un pacemaker este insotit de un tratament anticoagulant, care reduce riscul de formare de cheaguri si cel al producerii unui accident vascular cerebral. Mai sunt necesare si alte tratamente pentru prevenirea unei frecvente cardiace crescute sau pentru a incetini frecventa cardiaca in timpul acestor episoade.
Un medicament numit glucagon poate uneori contracara efectele betablocantilor, daca acestia au cauzat bradicardia.
Medicamentele folosite in tratamentul bradicardiei (izoproterenol, atropina si glucagon) trebuie administrate intravenos (IV) si numai in spital. Vor fi folosite pana cand rata batailor cardiace revine la normal sau pana cand pacientul primeste un pacemaker.
In cazul sindromului de tahi-bradiaritmie pacientul poate fi supus unui risc pentru a dezvolta un accident vascular cerebral atunci cand prezinta fibrilatie atriala (batai cardiace aritmice cu alura inalta). In fibrilatia ariala, impulsurile electrice neregulate conduc la miscari anormale ale atriilor. Deoarece peretele inimii nu pompeaza sange eficient, sangele se aduna si este predispus la coagulare, ceea ce duce la un risc important de a face accident vascular cerebral si deces secundar. Un pacemaker este insotit de un tratament anticoagulant, care reduce riscul de formare de cheaguri si cel al producerii unui accident vascular cerebral. Mai sunt necesare si alte tratamente pentru prevenirea unei frecvente cardiace crescute sau pentru a incetini frecventa cardiaca in timpul acestor episoade.
De retinut!
Medicamentele care cresc frecventa batailor cardiace, de exemplu izoproterenolul, pot creste contractia miocardului. De aceea izoproterenolul este folosit cu grija in cazul unei insuficiente cardiace (inima nu reuseste sa pompeze suficient sange pentru a face fata nevoilor metabolice ale tesuturilor) sau dupa un infarct miocardic.
f. Alte tratamente
Adesea este implantat un pacemaker pentru a trata bradicardia. Acest tip de pacemaker trimite semnale electrice la inima si primeste semnale de la camerele superioare ale inimii (atrii) si camerele inferioare (ventriculii) si controleaza toate compartimentele inimii. Un pacemaker bicameral sincronizeaza frecventa atriilor cu cea a ventriculilor pentru o cat mai buna complianta la frecventa normala a inimii.
Majoritatea pacemakerelor noi isi cresc frecventa in functie de cererea fiziologica si se numesc pacemakere fiziologice. Pot modifica rata batailor cardiace in timpul efortului pentru a satisface nevoile organismului. Alt tip de pacemaker este cel cu alura fixa care trimite impulsuri electrice cu frecventa fixa cand inima bate mai incet decat rata dorita.
Deoarece exista multe tipuri de pacemakere, medicul va colabora cu pacientul pentru a lua decizia cea mai buna.
Implantarea pacemakerului se face printr-o mica procedura chirurgicala. Se face de obicei cu anestezie locala. Consta intr-o incizie mica a tegumentului peretelui toracic, iar firele pacemakerului vor fi conduse spre inima printr-un vas de sange. Prin aceeasi incizie medicul face un buzunar pentru generatorul de puls. In final, firele sunt atasate de generatorul de puls. Intreaga procedura dureaza aproximativ o ora.
Majoritatea pacemakerelor noi isi cresc frecventa in functie de cererea fiziologica si se numesc pacemakere fiziologice. Pot modifica rata batailor cardiace in timpul efortului pentru a satisface nevoile organismului. Alt tip de pacemaker este cel cu alura fixa care trimite impulsuri electrice cu frecventa fixa cand inima bate mai incet decat rata dorita.
Deoarece exista multe tipuri de pacemakere, medicul va colabora cu pacientul pentru a lua decizia cea mai buna.
Implantarea pacemakerului se face printr-o mica procedura chirurgicala. Se face de obicei cu anestezie locala. Consta intr-o incizie mica a tegumentului peretelui toracic, iar firele pacemakerului vor fi conduse spre inima printr-un vas de sange. Prin aceeasi incizie medicul face un buzunar pentru generatorul de puls. In final, firele sunt atasate de generatorul de puls. Intreaga procedura dureaza aproximativ o ora.
g. Monitorizare
De doua ori pe an medicul va verifica pacemakerul si il va ajusta, daca e nevoie. Intre verificari, pacientul va trebui sa trimita informatiile pacemakerului prin telefon (monitorizare prin telefon).
Reducerea factorilor de risc pentru bolile cardiace este importanta si pentru prevenirea dezvoltarii unor boli coronariene. Mentinerea starii de sanatate va reduce riscul de aparitie a bradicardiei de cauze coronariene si a altor boli.
Urmatorii factori pot creste riscul dezvoltarii bolilor de artera coronara:
- fumatul
- tensiunea arteriala crescuta
- diabetul zaharat
- colesterolul crescut
- obezitatea
- stressul
- sedentarismul
Oamenii cu risc crescut pentru boli cardiace si cei ce prezinta boli cardiace sunt incurajati sa respecte un program special dedicat scaderii factorilor de risc. Deoarece persoanele cu factori de risc pot avea nevoi speciale in privinta exercitiilor sau a dietelor alimentare, trebuie sa se consulte cu medicii pentru reducerea riscurilor de aparitie a bolilor cardiace si a bradicardiei.
Urmatorii factori pot creste riscul dezvoltarii bolilor de artera coronara:
- fumatul
- tensiunea arteriala crescuta
- diabetul zaharat
- colesterolul crescut
- obezitatea
- stressul
- sedentarismul
Oamenii cu risc crescut pentru boli cardiace si cei ce prezinta boli cardiace sunt incurajati sa respecte un program special dedicat scaderii factorilor de risc. Deoarece persoanele cu factori de risc pot avea nevoi speciale in privinta exercitiilor sau a dietelor alimentare, trebuie sa se consulte cu medicii pentru reducerea riscurilor de aparitie a bolilor cardiace si a bradicardiei.
Mod de viata al pacientului cu bradicardie cronica
Deoarece bradicardia este, de obicei, rezultatul unei boli organice a inimii, modificarile in sensul imbunatatirii functiei cardiace vor avea efect asupra starii generale de sanatate. Unele din aceste modificari sunt controlul hipertensiunii si a colesterolului, alimentatia cu putine grasimi si cu putina sare, evitarea fumatului, limitarea consumului de alcool si de cafeina, exercitiul fizic (cu acordul medicului) si respectarea tratamentului.
Medicul poate solicita participarea pacientului la tratament prin monitorizarea ratei batailor cardiace si a simptomelor. Poate fi folositoare folosirea unui jurnal de simptome in care se trece frecventa cardiaca masurata atunci cand apar simptome.
Daca pacientul are pacemaker pentru bradicardie, monitorizarea la domiciliu si ingrijirea meticuloasa sunt necesare. Se recomanda:
- verificarea pulsului dupa sfatul medicului
- stabilirea si urmarirea unui tratament consecvent. Pacientul va fi monitorizat frecvent, imediat dupa ce i se implanteaza pacemaker-ul si se va urmari momentul schimbarii bateriei. Bateriile tin de la 5 pana la 15 ani si depinde de tipul de pacemaker folosit. Medicul va informa pacientul despre tipul pacemaker-ului. Dupa monitorizarea initiala intalnirea cu medicul se va reduce la aproximativ 2 vizite pe an
- transmiterea de informatii de la pacemaker pe telefon (monitorizare telefonica) dupa instructiuni. Medicul poate cere pacientului sa trimita un raport la cateva luni pentru monitorizarea de rutina.
Medicul poate solicita participarea pacientului la tratament prin monitorizarea ratei batailor cardiace si a simptomelor. Poate fi folositoare folosirea unui jurnal de simptome in care se trece frecventa cardiaca masurata atunci cand apar simptome.
Daca pacientul are pacemaker pentru bradicardie, monitorizarea la domiciliu si ingrijirea meticuloasa sunt necesare. Se recomanda:
- verificarea pulsului dupa sfatul medicului
- stabilirea si urmarirea unui tratament consecvent. Pacientul va fi monitorizat frecvent, imediat dupa ce i se implanteaza pacemaker-ul si se va urmari momentul schimbarii bateriei. Bateriile tin de la 5 pana la 15 ani si depinde de tipul de pacemaker folosit. Medicul va informa pacientul despre tipul pacemaker-ului. Dupa monitorizarea initiala intalnirea cu medicul se va reduce la aproximativ 2 vizite pe an
- transmiterea de informatii de la pacemaker pe telefon (monitorizare telefonica) dupa instructiuni. Medicul poate cere pacientului sa trimita un raport la cateva luni pentru monitorizarea de rutina.
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 24 August
GLUME ŞI SCHECIURI
· Micul Thomas, cel mai bun elev din clasa o intreaba pe invatatoare daca poate sa-i vorbeasca dupa ore. Ea accepta.
-Ce vrei sa-mi zici Thomas?
-Cred ca sunt prea inteligent ca sa raman in clasa asta,ma plictisesc!As vrea sa trec direct la Liceu..
Directorul scolii este informat si il intreaba pe Thomas daca vrea sa treaca niste teste.
Thomas accepta fara sa ezite si testarea incepe.
-Sa vedem Thomas:3x4?
-12
-- si 6x6?
-36, domnule director.
-Capitala Japoniei?
-Tokio!
Testul continua inca o jumatate de ora,Thomas nu face nici o greseala!
La sfarsitul testului,domnul director este multumit dar profesoara intreaba daca poate sa-i puna si ea cateva intrebari. Amandoi accepta. Profa incepe:
-Thomas, vaca are 4 si eu am 2 ce este?
-Picioarele, doamna.
-Corect, ce gasim in pantaloni tai si nu gasim in ai mei? Directorul se mira de intrebare...
-Buzunare, doamna
-Bine Thomas, unde au femeile parul cel mai cret? Directorul se pregateste sa intervina chiar cand Thomas raspunde:
-In Africa , doamna! raspunde copilul fara sa ezite.
-Ce este moale dar cu mainile unei femei devine tare? Directorul deschide ochii mari dar inainte sa vorbeasca, Thomas raspunde:
-Oja pt unghii, doamna.
-Ce au femeile si barbatii in mijlocul picioarelor?
-Genunchi, doamna!
-Bine si ce are o femeie maritata mai larg decat una celibatara? Directorului nu-i vine sa creada ce aude.
-Patul, doamna!
-Care parte a corpului meu este des cea mai umeda?
-Limba dumneavoastra, doamna!
-Ce cuvant care incepe cu litera C....... inseamna ceva care poate sa fie umed sau sec si pe care barbatii
le place sa-l priveasca?
-Cerul! spune Thomas
Directorul sufla usurat, transpirat decide sa opreasca testul si spune:
-Nu o sa te trimit la liceu o sa te trimit direct la Universitate! Chiar si eu as fi picat acest test.....
-Ce vrei sa-mi zici Thomas?
-Cred ca sunt prea inteligent ca sa raman in clasa asta,ma plictisesc!As vrea sa trec direct la Liceu..
Directorul scolii este informat si il intreaba pe Thomas daca vrea sa treaca niste teste.
Thomas accepta fara sa ezite si testarea incepe.
-Sa vedem Thomas:3x4?
-12
-- si 6x6?
-36, domnule director.
-Capitala Japoniei?
-Tokio!
Testul continua inca o jumatate de ora,Thomas nu face nici o greseala!
La sfarsitul testului,domnul director este multumit dar profesoara intreaba daca poate sa-i puna si ea cateva intrebari. Amandoi accepta. Profa incepe:
-Thomas, vaca are 4 si eu am 2 ce este?
-Picioarele, doamna.
-Corect, ce gasim in pantaloni tai si nu gasim in ai mei? Directorul se mira de intrebare...
-Buzunare, doamna
-Bine Thomas, unde au femeile parul cel mai cret? Directorul se pregateste sa intervina chiar cand Thomas raspunde:
-In Africa , doamna! raspunde copilul fara sa ezite.
-Ce este moale dar cu mainile unei femei devine tare? Directorul deschide ochii mari dar inainte sa vorbeasca, Thomas raspunde:
-Oja pt unghii, doamna.
-Ce au femeile si barbatii in mijlocul picioarelor?
-Genunchi, doamna!
-Bine si ce are o femeie maritata mai larg decat una celibatara? Directorului nu-i vine sa creada ce aude.
-Patul, doamna!
-Care parte a corpului meu este des cea mai umeda?
-Limba dumneavoastra, doamna!
-Ce cuvant care incepe cu litera C....... inseamna ceva care poate sa fie umed sau sec si pe care barbatii
le place sa-l priveasca?
-Cerul! spune Thomas
Directorul sufla usurat, transpirat decide sa opreasca testul si spune:
-Nu o sa te trimit la liceu o sa te trimit direct la Universitate! Chiar si eu as fi picat acest test.....
· Un barbat era satul de a mai merge la munca in fiecare zi iar sotia lui sa stea acasa. Voia sa vada cu ochii lui ce se petrece in timp ce elmuncea din greu la birou, zicand astfel: Doamne eu merg la servici in fiecare zi si muncesc 8 ore pe zi, in timp ce sotia mea sta fara nici o grija acasa. Vreau ca si ea sa stie prin ce trec eu zilnic, asa ca, te rog, permite-mi sa facem schimb pt o zi. Amin!
Dumnezeu, in minunata sa intelepciune, i-a indeplinit dorinta.
Dimineata urmatoare, destul de sigur pe sine, barbatul se trezi in pielea sotiei sale. S-a ridicat, a gatit micul dejun pt partenerul sau de viata, a trezit copiii, le-a pregatiti hainele, le-a servit micul dejun, le-a facut pachetele pt scoala, i-a dus la scoala, a venit repede acasa, a adunat toate hainele si a dus hainele la spalat, s-a dus la banca, s-a dus la cumparaturi si din nou acasa ca sa lase cumparaturile; apoi a plecat sa plateasca cheltuielile lunare. Revenita acasa a curatat cutia pisicii si a imbaiat cainele. Era deja ora 13. A facut paturile, si a adunat alte rufe, a aspirat in toata casa, a sters praful si a spalat bucataria. A fugit apoi la scoala dupa copii cu care, pe drum, a intrat in discutii contradictorii. Acasa a pregatit din nou laptele si biscuitii pt copii si s-a ocupat de ei pt ca sa isi faca temele. Apoi si-a instalat masa de calcat si a inceput sa calce uitandu-se cu coada ochiului la TV. La ora 16:30 a inceput sa curete cartofii si sa spele legumele pt salata, a gatit carnea de porc si a pregatit mancarea de cina. Dupa cina, din nou, a spalat toata bucataria, vasele, a adunat din nou toata hainele, a facut baie copiilor si i-a pregatit pt culcare. La ora 9 era deja extenuate datorita trebulilor din timpul zilei, dar pt ea ziua nu s-a terminat inca… era asteptata in pat de sotul sau pentru a face dragoste, lucru pe care le-a facut cu brio, fara ca sa aiba plangeri din partea partenerului.
A doua zi barbatul s-a trezit si imediat a venit in genunchi inaintea lui Dumnezeu si I-a zis: Doamne, nu stiu la ce m-am gandit cand am cerut sa fiu in pielea sotiei mele…am gresit asa de mult sa o invidiez pe sotia mea crezand ca sta degeaba acasa toata ziua… Te rog, te rog mult, dar te rog, fa schimbarea la loc cum eram! Amin!
Dumnezeu in infinita Sa intelepciune i-a replicat:
-Fiule, cred ca ai invatat o lectie buna si bucuros as face schimbarea inapoi…dar vezi tu…va trebui sa astepti 9 luni…noaptea trecuta tocmai ai ramas gravida si va trebui sa si nasti….!!!!!!!!!!!
Dumnezeu, in minunata sa intelepciune, i-a indeplinit dorinta.
Dimineata urmatoare, destul de sigur pe sine, barbatul se trezi in pielea sotiei sale. S-a ridicat, a gatit micul dejun pt partenerul sau de viata, a trezit copiii, le-a pregatiti hainele, le-a servit micul dejun, le-a facut pachetele pt scoala, i-a dus la scoala, a venit repede acasa, a adunat toate hainele si a dus hainele la spalat, s-a dus la banca, s-a dus la cumparaturi si din nou acasa ca sa lase cumparaturile; apoi a plecat sa plateasca cheltuielile lunare. Revenita acasa a curatat cutia pisicii si a imbaiat cainele. Era deja ora 13. A facut paturile, si a adunat alte rufe, a aspirat in toata casa, a sters praful si a spalat bucataria. A fugit apoi la scoala dupa copii cu care, pe drum, a intrat in discutii contradictorii. Acasa a pregatit din nou laptele si biscuitii pt copii si s-a ocupat de ei pt ca sa isi faca temele. Apoi si-a instalat masa de calcat si a inceput sa calce uitandu-se cu coada ochiului la TV. La ora 16:30 a inceput sa curete cartofii si sa spele legumele pt salata, a gatit carnea de porc si a pregatit mancarea de cina. Dupa cina, din nou, a spalat toata bucataria, vasele, a adunat din nou toata hainele, a facut baie copiilor si i-a pregatit pt culcare. La ora 9 era deja extenuate datorita trebulilor din timpul zilei, dar pt ea ziua nu s-a terminat inca… era asteptata in pat de sotul sau pentru a face dragoste, lucru pe care le-a facut cu brio, fara ca sa aiba plangeri din partea partenerului.
A doua zi barbatul s-a trezit si imediat a venit in genunchi inaintea lui Dumnezeu si I-a zis: Doamne, nu stiu la ce m-am gandit cand am cerut sa fiu in pielea sotiei mele…am gresit asa de mult sa o invidiez pe sotia mea crezand ca sta degeaba acasa toata ziua… Te rog, te rog mult, dar te rog, fa schimbarea la loc cum eram! Amin!
Dumnezeu in infinita Sa intelepciune i-a replicat:
-Fiule, cred ca ai invatat o lectie buna si bucuros as face schimbarea inapoi…dar vezi tu…va trebui sa astepti 9 luni…noaptea trecuta tocmai ai ramas gravida si va trebui sa si nasti….!!!!!!!!!!!
· Barbatii si gratarul
Cand un barbat se declara pregatit sa preia prepararea gratarului, se declanseaza urmatoarea serie de evenimente:
1) femeia cumpara mancarea
2) femeia face salata, pregateste legumele si desertul
3) femeia pregateste carnea pentru gratar, o asaza pe o tava, impreuna cu toate celelalte ustensile necesare si o duce afara, unde barbatul sta deja asezat cu o bere in mana in fata gratarului.
Si aici vine punctul cel mai important al intregii desfasurari:
4) BARBATUL ASAZA CARNEA PE GRATAR!
5) apoi mai multe activitati de rutina, femeia aduce farfuriile si tacamurile afara
6) femeia informeaza barbatul ca, carnea mai are putin si se arde
7) el ii multumeste pentru aceasta informatie importanta si mai comanda totodata inca o bere la ea, in timp ce el se ocupa de situatia de urgenta
Si apoi inca un punct foarte important!
8)BARBATUL IA CARNEA DE PE GRATAR SI O DA FEMEII!
9) apoi urmeaza din nou rutina. Femeia aranjeaza farfuriile, salata, painea, tacamurile, servetelele si sosurile si aduce totul afara pe masa.
10) Dupa masa femeia elibereaza masa, o curata, spala vasele
Si din nou, foarte important!!!:
11) TOTI IL LAUDA PE BARBAT PENTRU CALITATILE LUI IN ARTA GATITULUI SI II MULTUMESC PENTRU MANCAREA SUPER BUNA!
12) Barbatul o intreaba pe femeie cum i-a placut faptul ca nu a fost nevoita sa gateasca si cand observa ca ea e cam botoasa, ajunge la concluzia, ca pe femei nu le poti satisface oricum niciodata.
Cand un barbat se declara pregatit sa preia prepararea gratarului, se declanseaza urmatoarea serie de evenimente:
1) femeia cumpara mancarea
2) femeia face salata, pregateste legumele si desertul
3) femeia pregateste carnea pentru gratar, o asaza pe o tava, impreuna cu toate celelalte ustensile necesare si o duce afara, unde barbatul sta deja asezat cu o bere in mana in fata gratarului.
Si aici vine punctul cel mai important al intregii desfasurari:
4) BARBATUL ASAZA CARNEA PE GRATAR!
5) apoi mai multe activitati de rutina, femeia aduce farfuriile si tacamurile afara
6) femeia informeaza barbatul ca, carnea mai are putin si se arde
7) el ii multumeste pentru aceasta informatie importanta si mai comanda totodata inca o bere la ea, in timp ce el se ocupa de situatia de urgenta
Si apoi inca un punct foarte important!
8)BARBATUL IA CARNEA DE PE GRATAR SI O DA FEMEII!
9) apoi urmeaza din nou rutina. Femeia aranjeaza farfuriile, salata, painea, tacamurile, servetelele si sosurile si aduce totul afara pe masa.
10) Dupa masa femeia elibereaza masa, o curata, spala vasele
Si din nou, foarte important!!!:
11) TOTI IL LAUDA PE BARBAT PENTRU CALITATILE LUI IN ARTA GATITULUI SI II MULTUMESC PENTRU MANCAREA SUPER BUNA!
12) Barbatul o intreaba pe femeie cum i-a placut faptul ca nu a fost nevoita sa gateasca si cand observa ca ea e cam botoasa, ajunge la concluzia, ca pe femei nu le poti satisface oricum niciodata.
· Stroe şi Vasilache, „Alo, alo, aici e Radio!", „Scheci":
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu