MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU VINERI 11 OCTOMBRIE 2019

PARTEA A DOUA ȘI ULTIMA

RELIGIE ORTODOXĂ 11 Octombrie

Sf Ap Filip, unul dintre cei 7 diaconi; Sf Ier Teofan Mărturisitorul, episcopul Niceei

Biserica Ortodoxă îi sărbătorește la 11 octombrie, pe Sfântul Apostol Filip – diaconul, Cuviosul Teofan Mărturisitorul († 850), Sfintele Mucenițe Zenaida și Filonila (sec. I).

Sfântului Apostol Filip, unul dintre cei 7 diaconi (sec. I), i se spune ‘Filip diaconul’ pentru a fi deosebit de Sfântul Apostol Filip, unul dintre cei 12 Apostoli. Diaconul Filip este amintit pentru prima dată la Faptele Ap. 7, 2-5. După uciderea cu pietre a Sfântului Ștefan a început persecuția împotriva creștinilor Bisericii din Ierusalim. Toți s-au împrăștiat, în afară de Apostoli. Cei care se împrăștiaseră mergeau din loc în loc și propovăduiau Cuvântul lui Dumnezeu (Faptele Ap. VIII, 4). Diaconul Filip s-a dus în cetatea Sevastiei din Samaria. Sevastia era vechea Samarie, capitala provinciei cu același nume. Cum samarinenii nu se supuneau celor din Ierusalim, Filip considera că aici va scăpa de urmărirea preoților iudei (Faptele Ap. 8, 6-8). Filip boteza mulțimile în numele lui Hristos și chiar Simon Magul, după ce a fost botezat, nu s-a mai depărtat de Filip. Tot diaconul Filip îl botează și pe ‘demnitarul etiopian’ al reginei Candace a Etiopiei. După ce s-a întors în Ierusalim, Sfinții Apostoli l-au hirotonit episcop și l-au trimis în Tralia Asiei. Diaconul Filip a murit în pace și a fost înmormântat în Cezareea Palestinei.

Cuviosul Teofan Mărturisitorul († 850)

S-a născut în Palestina din părinți creștini și a fost frate cu Sfântul Teodor ‘Scrisul’. Au învățat filosofia elină și Sfânta Scriptură, după care au intrat în Mănăstirea Sfântul Sava, unde au fost hirotoniți preoți. În urma luptei împotriva sfintelor icoane, cei doi frați au fost trimiși de patriarhul Ierusalimului la Constantinopol și l-au înfruntat pe împăratul Leon Armeanul (813-820) deoarece era iconoclast. Din cauza acestui fapt au fost întemnițați din anul 817 până în anul 842, adică în timpul împăraților Leon Armeanul, Mihai Gângavul (820-829) și Teofil (829-842). Acesta din urmă i-a supus pe cei doi frați supliciilor, iar Sfântului Teodor i-a scris cu fier înroșit pe frunte, de unde și numele de ‘Teodor Scrisul’. Pe urmă au fost exilați în Apameia (Siria), unde Sfântul Teodor a murit. Când împărăteasa Teodora (842-856) a restabilit cinstirea sfintelor icoane și i-a chemat din exil pe toți preoții și creștinii, s-a întors și Sfântul Teofan. Patriarhul Metodie l-a hirotonit mitropolit al Niceei (Asia Mică).

Din Sinaxar:

În aceasta luna, în ziua a unsprezecea, pomenirea Sfântului Apostol Filip, unul din cei sapte diaconi.

Acesta era din Cezareea Palestinei si luându-si femeie a nascut patru fete proorocite. De acesta pomeneste dumnezeiescul Luca evanghelistul la Faptele Apostolilor. A fost facut si diacon de catre apostoli la lucrarea sfintilor, împreuna cu Stefan si cu ceilalti. Acesta a luminat Samaria si a botezat pe Simon vrajitorul, care se fatarnicea; si rapit fiind de îngeri a aflat pe etiopianul famen, pe care învatându-l l-a botezat. Dupa aceea fiind adus de înger la cetatea Azot a luminat-o si pe aceasta cu cuvântul sau. Apoi a mers la Tralia cea din Asia, în care facând minuni si zidind biserica, s-a mutat catre Domnul.

Tot în aceasta zi, Preacuviosul Parintele nostru si marturisitorul Teofan, fratele Sfântului Teodor Scrisul.

Acestia fiind din parinti cucernici, care locuiau în Palestina si aveau grija iubirii de oaspeti, prin sârguinta parintilor lor au învatat toata filozofia cea sfânta si cea elineasca si s-au calugarit, apoi au fost hirotoniti preoti. Pe atunci tulburându-se pagânul Teofil împotriva icoanelor si oprindu-le de la închinare, au fost trimisi acesti preaîntelepti de catre cel ce era atunci patriarh de Ierusalim, catre acel hulitor de Hristos împarat pentru pricina aceasta; înaintea caruia stând de fata si mustrându-l ca pe un luptator împotriva lui Dumnezeu au fost închisi în temnita amândoi multa vreme. Dupa aceea spurcatul chemând pe fercitul Teodor la el din temnita si batându-l rau si înfierându-i obrazul cu stihuri iambicesti l-a trimis iarasi la temnita. Iar pe Sfântul Teofan, patimind si el asemenea, l-a trimis în Tesalonic la închisoare. Dupa moartea pagânului Teofil, fiind chemat de la închisoare de Mihail si Teodora, binecredinciosii împarati, a fost facut mitropolit Bisericii din Niceea de patriarhul Metodie, care a risipit erezia luptei împotriva icoanelor; si ocârmuind Biserica si turma sa precum iubeste Dumnezeu, a trecut din viata aceasta.

Cu ale lor sfinte rugăciuni, Doamne, miluieşte-ne şi ne mântuieşte pe noi. Amin.

ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI 11 Octombrie

A.   PLĂCINTĂ

Plăcintă cu roşii

Pentru aluat:

·       30 g drojdie de bere

·       1 ½ ceaşcă apă caldă

·       1 linguriţă zahăr

·       Sare

·       4 ½ ceşti făină

Pentru umplutură:

·       4-5 roşii bine coapte

·       Cimbru sau tarhon

·       5-6 căţei usturoi tăiaţi feliuţe subţiri

·       5 linguri ulei

Se pregăteşte un aluat ca pentru pâine. Într-un lighenaş cu făină se pune drojdia care s-a dizolvat în ½ ceaşcă apă cu zahăr, sarea şi 1 lingură de făină. Se pune restul de apă caldă şi se frământă cât să se obţină un aluat potrivit de moale. Se lasă apoi o jumătate de oră la loc cald să crească.

          Între timp se pregăteşte umplutura. Se decojesc roşiile şi se îndepărtează seminţele, se taie felii subţiri şi se lasă în strecurătoare să se scurgă bine. Se sărează şi se amestecă cu 2 linguri ulei şi cu cimbrul sau tarhonul.

          Se frământă din nou aluatul, se întinde cât forma şi se aşază în ea după ce a fost tapetată cu ulei. Se lasă o jumătate de oră să crească la loc cald, după care se toarnă deasupra roşiile, usturoiul feliuţe şi restul de ulei.

          Se dă la cuptor bine încins timp de 40m minute.

          Se seveşte rece.

B.   SALATE

Salată de vară

·       4 roşii mari

·       1 castravete

·       1 ceapă potrivită

·       1 ardei verde

·       Ulei

·       Sare

Se spală şi se taie legumele felii, apopi se amestecă cu sarea şi uleiul.

C.   SOSURI

Pentru reţetele de azi nu este necesar să pregătim un sos separat.

D.   BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Supă de roşii

·       1 ceaşcă orez

·       1 l suc de roşii

·       2 linguri ulei

·       1 morcov

·       Sare

·       1 lingură zahăr

·       1 legătură pătrunjel

Într-un litru de apă se fierb orezul şi morcovul timp de 20 minute.

          Se adaugă sucul de roşii, uleiul, sarea, zahărul şi pătrunjelul tocat mărunt.

          Se mai lasă să dea câteva clocote.

E.   MÂNCĂRURI

Ardei şi roşii  umpluţi cu sămânţă de dovleac

·       1 kg ardei gras de mărime potrivită

·       1 kg roşii

·       Orez ( câte ½ ceaşcă mică pentru fiecare ardei sau roşie mare)

·       2 ceşti ulei

·       4 cepe tocate mărunt

·       6 căţei usturoi pisaţi

·       1 vânătă curăţată şi tocată ca ceapa

·       1 legătură pătrunjel

·       Pulpa din mijlocul roşiilor pregătite pentru umplut

·       2 ceşti suc de roşii

·       Sare

·       Piper

·       200 g sămânţă de dovleac preparată ca mai jos

Se spală zarzavaturile, se deschid în partea de sus, ardeilor li se scoate cotorul şi seminţele, iar roşiile se golesc de pulpă.

          În fiecare se pune puţin zahăr.

          Se călesc în ulei ceapa şi vânăta. Se adaugă jumătate din sucul de roşii şi din pulpa de roşii. Se adaugă puţină apă şi când dă în fiert se pune orezul şi celelalte ingrediente.

          Sămânţa de dovleac se pregăteşte astfel: se decojesc seminţele de dovleac şi se pun într-o cratiţă la prăjit fără ulei. Se râşnesc dup ce s-au răcit până se obţine un praf.

          200 g din acest praf se adaugă la umplutura de orez.

          Se lasă să se umfle puţin orezul.

          Se umplu ardeii şi roşiile, fără a se îndesa, ţinând cont că orezul se mai umflă.

          Se aşază în tavă şi se presară sare, piper, ulei şi restul de pulpă de roşii şi se dau la cuptor.

          Se obţine astfel una dintre cele mai gtustoase mâncăruri.

F.    DULCIURI

Desert din fructe crude

·       4 mere

·       1 pumn de stafide

·       4 linguri de zahăr

·       20 nuci măcinate

·       Lămâie

·       Frişcă vegetală

Se rad merele pe răzătoare fără coajă, se amestecă cu stafidele, zahărul, nucile măcinate, zeama de lămâie şi sucul de fructe.

          Compoziţia se pune în cupe şi se acoperă cu frişcă vegetală.

          Se serveşte rece.

ARTE 11 Octombrie

MUZICĂ 11 Octombrie

The Very Best Of Beautiful Romantic Saxophone Love Songs - Best Of Sax, Piano, Guitar Love Songs

Best Russian Classical Music : Tchaikovsky, Rachmaninoff, Mussorgsky, Prokofiev

And This Is My Beloved - Percy Faith & Arthur Fiedler! (1953) (1 Hr. Album) (Lyrics) 1080p

POEZIE 11 Octombrie

De Adrian Păunescu

Începând de ieri încerc, pe parcursul mai multor zile să prezint, în ordine alfabetică, lucrări ale marelui nostru poet național. Alegerea îmi aparține!

Fosta iubire

Nici amintirea nu te mai pastreaza
De-as vrea sa-ti cant m-as poticni afon
Ai fost o nebunie si o raza
Ramai un numar vechi de telefon.

As vrea sa te mai vad dar nu se poate
Am auzit ca te-am vazut candva
Dar ca prin geam cu marginile mate
Priveam prin fosta draga fiinta ta.

Mai vine cineva si mai imi spune
Cate ceva de bine sau de rau, 
Dar noi n-avem nici amintiri comune
Te-ai dus luand tot ce era al tau.

Candva te presimteam pe-o filfaire
Stiam apropierea sa ti-o gust.
Acum chiar sa ma tai tot nu am stire
Ca mie aproape pasul tau ingust.

A fost iubire ? Sau minciuna lunga?
Te rog da voie gandului curat
Din departarea mea sa te ajunga
La orice nume azi te-ai fi mutat.

Un telefon uitat si o adresa...
Aud ca suferi si traiesti urat
Si-ti cureti zilnic cuvenita lesa
Si tu, cu mana ta, ti-o pui la gat.

E greu sa-ti spun, dar viata impreuna
Oricat de scurta, m-a trimis sa-ti spun
Un adevar mai grav ca o minciuna, 
Mai trist, mai inflamabil, mai nebun.

Nu mai existi, esti trasnetul de vara
Ce mi-a lasat in creier cer topit
Dar cand te-am aruncat pe usa-afara.
Eu cel mai mult atuncea te-am iubit.

Sa-ti spun sa te intorci ? Astepti zadarnic, 
Ramai si-mbraca-ti viata in vopsea, 
Marita-te mai bine c-un paharnic, 
Sa aiba dromaderii ce sa bea. 

E prea puțin

De-atâtea zilnice-ncercari mizere, 
De-atâta umilinta si pacat, 
De-atâta moarte câta ni s-a dat, 
E prea putin o singura-Nviere.

Si, totusi, pe pamântul înghetat, 
Lumina lunii drepturile-si cere
Si-n stupi lucreaza vechiul dor de miere
Si vânturile primenirii bat.

E ca un fel de rupere de ere
Si ca un întuneric luminat, 
E lupta-ntre femeie si barbat, 
Ca la un alt scandal pentru putere.

Si, vai, în tot ce, zilnic, s-a-ntâmplat, 
E prea putin o singura-Nviere. 

Halucinație gramaticală cu Hamlet

Si Hamlet strabate pamântul cu Yorick, 
Cu Yorick în pumn sau cu chiar capul sau, 
Caci prinsi amândoi în vârtejul istoric, 
Chiar Yorick e Hamlet si nu-i pare rau.

Si Hamlet se tine pe sine în mâna
Si Yorick pe umerii sai s-a suit, 
Si Hamlet miroase a mort si-a tarâna
Si tidva pastreaza în ochi un clipit.

Pamântul le e cimitirul, acum, 
Bufonul cuvinte de bârfa îndruga, 
Iar printul abia împlineste o ruga, 
Dar cine-i pe umeri si cine-i în pumn?

A fi sau a nu fi, ce verbe de fum, 
Ciudat, agramat si mortiu se conjuga. 

Ideologia perfectă

Ideologia atlanta este perfecta.
Prin modul ei de a inculpa
Ea provoaca legi
Pe care nu le poate respecta nimeni.
Parlamentul atlant, 
Strabatut de un fior, 
Eminamente ideologic, 
Emite legi dupa legi, 
Una mai aberanta decît alta, 
Una mai imposibil de respectat
Decît alta, 
Pentru ca toti sa fie vinovati
În fata tuturor. 

Ștefan Octavian Iosif, poet român

Biografie Ștefan Octavian Iosif

Ştefan Octavian Iosif (11 septembrie 1875, Braşov - 22 iunie 1913, Bucureşti) a fost un poet şi traducător român, membru fondator al Societăţii Scriitorilor Români.

Urmează studiile liceale la Braşov şi Sibiu. Îşi stabileşte reputaţia de poet în epocă prin volumele: Patriarhale (1901), Romanţe din Heine (1901), Poezii (1902), Din zile mari (1905), Credinţe (1905). Din iniţiativa lui Emil Gârleanu, Şt. O. Iosif şi Dimitrie Anghel, scriitorii tineri din Bucureşti s-au întrunit într-o primă consfătuire de lucru în ziua de 13 martie 1908, alcătuind o comisie provizorie pentru elaborarea statutelor preconizatei Societăţi a Scriitorilor Români. Şt. O. Iosif şi Dimitrie Anghel se cunoscuseră la Paris, în 1901, unde se aflau la studii. Temperamente total diferite, aveau totuşi câteva trăsături care îi uneau: amândoi erau poeţi, nutrind o mare sete de instruire şi afirmare literară, şi amândoi erau - structural vorbind - nişte visători şi nişte romantici. Deşi psihologic se deosebeau, în plan mai larg se întâlneau şi se "completau" în chip fericit: pe când interiorizatul Şt. O. Iosif se simţea atras de exuberantul Anghel, acesta din urmă afla în persoana delicatului Iosif un fel de "reper" literar şi temperamental, de care avea nevoie. Fiind şi apropiaţi ca vârstă (Iosif avea 26 de ani, iar Anghel 28), cei doi s-au împrietenit. O relaţie benefică şi pentru literele româneşti. Şi-au luat un pseudonim - A. Mirea - sub care au început să publice lucrări originale şi numeroase traduceri din literatura franceză, ajungând în cele din urma să semneze împreuna celebrul Caleidoscop al lui A. Mirea, volum apărut în 1908 şi comentat de critica şi istoria literară, atât la apariţie, cât şi mai târziu. Din păcate au iubit aceeaşi femeie, pe poeta şi prozatoarea Natalia Negru. Aceasta s-a căsătorit în 1904 cu Şt. O. Iosif, cu care a avut o fiică, numită Corina. În 1910 relaţiile dintre soţi se răcesc şi, în 1911, cei doi divorţează. Şt. O. Iosif moare în spital, la 22 iunie 1913. Natalia Negru se recăsătoreşte în 1911 cu Dimitrie Anghel, care va muri de septicemie în 1914, în urma unei tentative nereuşite de sinucidere prin împuşcare[1], după ce îşi împuşcase soţia într-o criză de gelozie. Natalia Negru supravieţuieşte şi va mai trăi aproape 50 de ani.

Toamnă

Te uită, frunza pică irosită
Şi vântul geme prohodind departe!
Puţină vreme încă ne desparte
De iarna tristă, prea curând sosită!...

Ca un palat pustiu, cu geamuri sparte,
Pădurea noastră tace părăsită:
Eu singur cânt cu voce obosită
Şi trec prin încăperile-i deşarte...

S-au dus privighetorile măiestre;
Pustiu e cuibul blândei turturele...
Ah, unde-i şuierul mierliţei sure!

Pierdut din stolul mândrei lor orchrestre,
Ce trist răsună cânturile mele
În liniştea adâncă din pădure...

E mult de-atunci

E mult de-atunci… e mult, nepoate,
Şi ca prin vis le văd pe toate…
Hei! să te miri, să te cutremuri
De câte-au fost nainte vremuri…
Şi-i mult, e mult de-atunci, nepoate!

Intrase sabie în ţară…
Zaveră… ciumă… jaf şi pară!
S-au prăpădit ai mei cu toţii,
Şi tot ce-aveam prădară hoţii —
Şi turcul stăpânea în ţară…

Cum am scăpat şi eu cu zile
Nici aş putea să-ţi spun, copile…
Pesemne pronia cerească,
Voind ca să mă pedepsească,
Mi-a dăruit pedeapsa-n zile…

Că, uite, vremurile-acele
De-au fost amarnice şi grele,
Dar inimi drepte, credincioase,
Vin bun şi cântece frumoase
Erau pe vremurile-acele…

Azi cat nedumerit, nepoate:
Cum toate se schimbară, toate!
Din cântece azi n-ai ce-alege,
Nici vinul nu e vin în lege,
Nici inimi nu mai sunt, nepoate!…

Bunica

Cu parul nins, cu ochii mici
Si calzi de duioşie,
Aieve parc-o vad aici
Icoana firavei bunici
Din frageda-mi pruncie.

Torcea, torcea, fus dupa fus.
Din zori şi pâna-n seara;
Cu furca-n brâu, cu gândul dus,
Era frumoasa de nespus
în portu-i de la ţară...

Căta la noi asa de blând,
Senină si tăcută;
Doar suspina din când în când
La amintirea vreunui gând
Din viaţa ei trecută.

De câte ori priveam la ea,
Cu dor mi-aduc aminte
Sfiala ce mă cuprindea,
Asemuind-o-n mintea mea
Duminicii preasfinte...

Poeta şi prozatoarea Eugenia Adams-Mureşanu

Eugenia Adams-Mureşanu (11 octombrie 1913, Defiance, Ohio, Statele Unite) este o poetă, prozatoare şi traducătoare. Născută din părinţi români, emi­graţi în America, al şaptelea copil din cei zece ai Paraschivei şi ai lui Nicolae Mărgineanu, viitoarea scriitoare se întoarce împreună cu mama sa, rămasă văduvă, în ţinuturile de obârşie de la Ocna Sibiului, profesând ca învăţătoare. Adams-Mureşanu a făcut studii de teologie la Sibiu (1947) şi a urmat la Cluj cursurile Facultăţii de Filologie (1949). Debutează cu proză pentru copii şi cu traduceri în 1933, la „Satul şi şcoala", ulterior mai semnând sporadic în „Viaţa copiilor", „Viaţa ilustrată", „Luceafărul", „Claviaturi", „Revista Fundaţiilor Regale", „Gândirea şi „Tribuna Ardealului" (la care e redactor).

În 1939, îi apare placheta Casa cu pitici, iar câţiva ani mai târziu, în 1943, publică broşura Învierea fariseului Eleazar.Căsătorită mai întâi, în 1932, cu Florea Mureşanu, viitor protopop al Clujului, va fi, din 1956, soţia lui D.D. Roşca. Arestată la 25 mai 1950 şi trimisă la Canal, eliberată în 1952 şi din nou arestată în 1959, Adams-Mureşanureuşeşte să părăsească ţara după 1970.

Alte două cărţi, La izvorul cu pietre albastre (1967) şi Sonete (1968), scrise în româneşte, şi trei volume în limba engleză,The Return of Snow White (1977), Assault on Eden (1977) şi Journey to Fairy-Land (1978), îi completează bibliografia. În exil, colaborează în principal cu poeme şi o suită de sonete la „Revista scriitorilor români" (1987-1988), publicaţie unde îi apar, de altfel, şi unele traduceri. Cea mai importantă scriere a sa este Cântarea Psalmilor, apărută la Madrid (1986), cu un cuvânt înainte de Vintilă Horia (În loc de prefaţă) şi o introducere de Aureliu Răuţă. Este, aşa cum remarca Vintilă Horia, o transpunere a psalmilor într-un limbaj cursiv, actual şi într-o versificaţie de sorginte folclorică.

Principalele calităţi ale poemelor originale, ca şi ale tălmăcirilor poetice, sunt cantabilitatea, precum şi un simţ al ritmului şi o firească adaptare a valenţelor arhaice la tonalităţi moderne. Nota elegiacă se nuanţează mai propriu liric decât cea imprecativă în traducerea Psalmilor, după cum, în unele poeme originale, se distinge un anume sentimenta­lism al dezrădăcinării, mai pregnant decât tendinţa parabolică, meditativă, de provenienţă creştină, ce-i particularizează sonurile din Dosoftei, Cununa, Osuare, Pe calea florilor de spini sau Macbeth fugind de umbra lui Banquo.

Opera

• Casa cu pitici, Cluj, 1939;

• Învierea fariseului Eleazar, Cluj, 1943;

• La izvorul cu pietre albastre, Bucureşti, 1967;

• Sonete, Bucureşti, 1968;

• The Return of Snow White, 1977;

• Assault on Eden, Michigan (Statele Unite), 1977;

• Journey to Fairy-Land, 1978.

Traduceri

• Cântarea Psalmilor, prefaţă de Vintilă Horia, introducere de Aureliu Răuţă, Madrid, 1986;

• Plinio Correa de Oliveira, Revoluţie şi contrarevoluţie, ediţie îngrijită de Vera Maria Neagu, Bucureşti, 1995.

TEATRU/FILM 11 Octombrie

Olga Tudorache, actriță română de teatru și film:

Biografie

Nascuta pe 11 octombrie 1929, in comuna Oituz, judetul Bacau este o celebritate in lumea teatrului si filmului romanesc.Absolva, în 1951, Institutul de Teatru si activeaza neintrerupt pe scennele teatrului bucurestean, radiofonic si in film si in 2008.Angajata, din septembrie 1951, la Teatrul Tineretului din Bucuresti, unde îsi desfasoara activitatea neîntrerupt, pâna în 1966, când teatrul fuzioneaza cu Teatrul “Nottara” ; - la noul teatru, Teatrul Mic, ramâne angajata pâna în 1978. Din anul universitar 1976 este Conferentiar universitar la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica “I.L.Caragiale”, la catedra de actorie, iar din 1978 cu functia de baza aici; din 1990 este profesor; Ca profesor a scos sase promotii de actori, pîna la pensionare, în 1997. In anul 2000 are loc retragerea efectiva din învatamânt.In film a detinut mai ales roluri de plan doi: "Tudor", "Razbunarea haiducilor", "Profetul, aurul si ardelenii", "Prea cald pentru luna mai", "Tusea si junghiul", "Doi haiduci si o crasmarita", "O vara de neuitat" etc.pana la " Femeia visurilor  " / 2004 sau " Cendres et sang  "/2008 in care Fanny Ardant, debuteaza in Romania, ea venind in iulie, pentru a realiza diferite castinguri si  "s-a indragostit de personalitatea Olgai Tudorache" De un talent imens si inconfundabil a obtinut pentru interpretarile sale numeroase premii si distinctii.Premiul I pe tara la cel de-al II-lea Concurs republican al tinerilor actori, pentru " Domnisoara Nastasia " Premiul I pe tara la cel de-al treilea Concurs republican, în 1959, pentru interpretarea rolului Nila tobosara, Premiul pentru cea mai buna interpretare a anului 1968, dat de CSCA, pentru " Baltagul ", Premiul I pentru interpretare la Festivalul National de Teatru din 1969,  Premiul „Amfora” 1968 pentru cea mai buna interpretare a unui rol principal feminin din acea stagiune - Premiul special al juriului pentru contriutia artistica si pedagogica dosebita la realizarea celui mai bun spectacol al Festivalului de Arta Contemporana, Brasov 1978,"  Efectul razelor gamma asupra anemonelor" , Premiul pentru cea mai buna interpretare feminina de la „Colocviul despre arta comediei”, editia a 3-a Galati, " Nebuna din Chaillot,"  1978, Premiul revistei „Saptamâna” pentru 25 de ani de activitate teatrala, 1979, Premiul I la Festivalul National „Cântarea României”, ed. a V-a pentru " Sa nu-si faci pravalie cu scara" /1985, Premiul I la Festivalul dramaturgiei contemporane Brasov, 1986 din " Sa nu-si faci pravalie cu scara ",  Premiul revistei Flacara 1985, Diploma de onoare a „Saptamânii teatrului scurt”, pentru „Noapte buna, mama ".Spectacolul REGINA MAMA a primit Diploma de onoare la Festivalul de Dramaturgie Contemporana – Brasov, decembrie 1997 - Premiul Fundatiei TOFAN pentru Cea mai importanta personalitate teatrala a anului 1997, decembrie 1997 - 2000 - Ordinul National „Steaua României” în grad de Mare Ofiter acordat de Presedintele României - 2001 - Directia Judeteana pentru Cultura, Culte si patrimoniul Cultural National Suceava acorda Diploma de onoare pentru înnobilarea scenei si ecranului românesc - 2001 - Prefectura Judetului Iasi confera Diploma de excelenta - 2001 - Municipiul Bucuresti Sector 2 confera Titlul de Doamna a Scenei Românesti - 2001 Consiliul General al Municipiului Bucuresti acorda titlul de Cetatean de onoare al Municipiului Bucuresti - 2001 VÂRSTA DE AUR – Premiul special”, distinctie creata si decernata de Ion Antonescu, secretar de stat în Ministerul Culturii si Cultelor - 2004 - Trofeul Festivalului National de Teatru „I.L.Caragiale”PREMII UNITER - Premiul pentru întreaga activitate, Gala Premiilor UNITER, 1995 - Premiul UNITER pentru Cea mai buna actrita în cadrul Galei Premiilor UNITER, pentru rolul din spectacolul REGINA MAMA de Manlio Santanelli, martie 1999 - Diploma de popularitate, Gala Premiilor UNITER, 2002 - Premiul Criticii pentru Cea mai buna actrita a anului 1997, acordat de sectia româna a Asociatiei Internationale a Criticilor de Teatru (AICT) – Fundatia Teatrul XXI, pentru rolul din spectacolul REGINA MAMA de Manlio Santanelli, februarie 1998 si i s-a decernat, in cadru solemn, a titlului de Doctor Honoris Causa, acordat, in sedinta extraordinara, de catre senatul Universitatii Nationale de Arta Teatrala si Cinematografica, d-nei Olga Tudorache In film primeste recunoasterea meritelor sale astfel: 1992 - Uniunea Cineastilor din România, Premiul pentru interpretare, rol principal feminin în „Drumul câinilor” si „Tusea si junghiul” 1996 Diploma Opera Omnia, Uniunea Cineastilor 2001 Diploma Artista de onoare a filmului românesc 2002 Premiul de Excelenta, Centrul National al Cinematografiei. Mama a unui copil are un nepotel de 11 ani, Victor ce traieste in America.Cea mai buna caracterizare a actritei , facuta de un om al artei teatrale si care o cunoaste foarte bine din punct de vedere interpretativ mi se pare a fi urmatoarea:"Olga Tudorache este un taifun, o tornada, un fenomen cosmic, este un om, este o femeie, este o mama extraordinara si o profesoara de exceptie; farmecul si temperamentul ei sunt tandre si ucigatoare in acelasi timp. Olga este un caracter desavarsit. Cred ca nu se poate vorbi despre ea decat la superlativ. Este iubita si niciodata detestata, ceea ce pare neverosimil in lumea noastra, dar nu cred ca se poate spune despre ea decat MIRACOLUL OLGA..."
( Catalina Buzoianu )

Roluri în teatru

Teatrul Tineretului din București

·         1951 – Dealul vrăbiilor de Alexei Simukov - rolul Valea (Valia)

·         1952 – Student în anul trei – rolul Katea (Katia)

·         1953 – De la patru în sus de H. Nicolaide – rolul Zinca

·         1953 – Simion Albac de Th. Mănescu, rolul Valentina Peicu

·         1954 – Ani de pribegie de Aleksei Arbuzov, rolul Galina Sergheevna

·         1954 – Libelula de Nicoloz Baratașvili – rolul Makvala

·         1954 – David Copperfield de Charles Dickens – rolul Edith

·         1955 – Cadavrul viu de Tolstoi, rolul Masa

·         1957 – Suflete tari de Camil Petrescu, rolul Ioana Boiu

·         1957 – la Teatrul Național din Craiova (colaborare): Tragedia optimistă de Vsevolod Vișnevski, rolul femeia comisar

·         1958 – Antigona de Sofocle, rolul Antigona

·         1959 – Tânara gardă de Maksim Fadeev, rolul Liubov Șevțova

·         1959 – Nila toboșara de Afanasi Salînski, rolul Nila

·         1960 – Ocolul pământului în 80 de zile de Pavel Kohout, rolul văduva

·         1961 – la Teatrul Nottara (colaborare): Antoniu și Cleopatra de Shakespeare, rolul Cleopatra

·         1964 – Vulpile de Lillian Hellman - rolul regina

·         1965 – Cinci schițe de Caragiale și Cântăreața cheală de Eugen Ionescu, rolul doamna Smith

Teatrul Mic

·         1966 – Richard al II-lea de Shakespeare, rolul Ducesa de Gloucester

·         1968 – Tango de Sławomir Mrożek, rolul Leonora

·         1968 – Baltagul de Mihail Sadoveanu, rolul Vitoria Lipan

·         1969 – Maria 1714 de Ilie Păunescu, rolul Maria

·         1970 – Don Juan moare ca toți ceilalți de Teodor Mazilu, rolul Maria Magdalena

·         1970 – Emigrantul din Brisbane de Georges Schehade, rolul Ana

·         1970 – Premiera de John Cromwell, rolul Fany Ellis

·         1971 – Fata care a făcut o minune de William Gibson, rolul Keith Keiller

·         1971 – Cum se jefuiește o bancă de Samy Fayad, rolul văduva Altavilla

·         1972 – Vicleniile lui Scapin de Molière, rolul Geronte (travesti)

·         1972 - Cu cât cânt atîta sânt – Teatrul Țăndărică (nocturn)

·         1972 – la Teatrul din Brăila – regia spectacolului Ospățul scafandrilor de Ilie Păunescu

·         1972 – După cădere de Arthur Miller, rolul Rose

·         1973 – Stâlpii societății de Henrik Ibsen, rolul Lona Hessel

·         1974 – Philadelphia, ești a mea de Bryan Friel, rolul Madge

·         1975 – Cu cărțile pe față de Antonio Buero Vallejo, rolul Anita

·         1974 – Profesiunea domnei Warren de George Bernard Shaw, rolul Kitty Warren

·         1976 – Două ore de pace de Dumitru Radu Popescu, rolul Crina

·         1977 – Efectul razelor gamma asupra anemonelor de Paul Zindel, rolul Beatrice

·         1978 - Unchiul Vanea de Anton Cehov, rolul Maria Vasilievna

·         1978 - Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux, rolul Aurelie

·         1978 – la Teatrul Național București: Cavoul de familie de Pierre Chesnot, rolul Marie Saint Laurent,

·         1981 – Înaintea pensionării de Thomas Bernhard, rolul Vera Holler

·         1981 – Fluturi... fluturi de Aldo Nicolaj, rolul Edda

·         1983 – Richard al III-lea de Shakespeare, rolul Ducesa de Glouchester

·         1985 – la Teatrul Nottara (colaborare): Amintirile Sarah-ei Bernhardt de John Murrell, rolul Sarah

·         1985 – la Teatrul Giulești (colaborare): Să nu-ți faci prăvălie cu scară de Eugen Barbu, rolul Elena Domnișor

·         1986 – Aimez vous Brahms de Françoise Sagan, rolul Paula;

a făcut regia și dramatizarea; premieră. Jucat în Israel. în Israel

·         1988 – Noapte bună, mamă! de Marsha Norman, rolul Thelma

·         1993 – la Teatrul Odeon, sala Pod (colaborare): Întâlniri în pădure de Ofelia Strahl, regia Cătălina Buzoianu, rolul Mama; turneu în Franța, jucat la Juvisy-sur-Orge, mai 1993, la Thèatre de l’Eclipse

·         1997 – la Teatrul Național București (colaborare): Regina mamă de Manlio Santanelli, rolul Regina

·         2000 – la Teatrul Mic (colaborare): Cimitirul păsărilor de Antonio Gala, rolul Emilia

·         2003 – la Teatrul Național București (colaborare): Noiembrie (Sărutul) de Ana Maria Bamberger, rol Marga, regia Alice Barb, premiera la Los Angeles, apoi Toronto (turneu de o lună în America siCanada)

·         2004 la Theatrum Mundi București (colaborare): Pește cu mazăre de Ana Maria Bamberger, rolul Mama și regia spectacolului.

Spectacole regizate la Studioul Casandra

·         Romeo și Janette de Anouilh și Trandafirul și coroana, în 1980, cu prima promoție

·         Suflete tari de Camil Petrescu, în 1984, cu promoția a II-a

·         Urmașul de C. Ottescu, cu promoția a III-a, în 1988.

·         Lecția de engleză de Natașa Tanska, cu ultima promoție de studenți, 2000

Filmografie

·         Directorul nostru, regia Jean Georgescu,1955;

·         Când primăvara e fierbinte, regia Mircea Săucan, 1960;

·         Tudor, regia Lucian Bratu, 1962;

·         Cartierul veseliei, regia Manole Marcus, 1964;

·         Răpirea fecioarelor, regia Dinu Cocea, 1967;

·         Răzbunarea haiducilor regia Dinu Cocea, (1968)

·         Mihai Viteazul 1970

·         Un zâmbet pentru mai târziu, regia Al. Boiangiu, 1974

·         Mastodontul, regia Virgil Calotescu, 1975;

·         Profetul, aurul și ardelenii (1978)

·         Clipa, r. Gheorghe Vitanidis, 1979

·         Bietul Ioanide regia Dan Pița, 1979;

·         Dragostea și revoluția, regia Gheorghe Vitanitis, 1983

·         Vreau să știu de ce am aripi, regia Nicu Stan, 1984;

·         Surorile (1984)

·         Domnișoara Aurica – regia Șerban Marinescu, 1986;

·         François Villon - Poetul vagabond (1987)

·         Tusea și junghiul regia Mircea Daneliuc, 1990 - Premiul UCIN

·         Balanța, regia Lucian Pintilie, 1991;

·         Doi haiduci și o crâșmăriță, regia George Cornea, 1993

·         Nostradamus, regia Roger Christian, 1993;

·         Drumul câinilor, regia Laurențiu Damian; - Premiul UCIN

·         O vară de neuitat, regia Lucian Pintilie, (1993)

·         Femeia în roșu (1997)

·         Faraonul, regia Sinișa Dragin, 2004

·         Magnatul, regia Șerban Marinescu, 2004

·         Cenușă și sânge (Cendres et sang), regia Fanny Ardant, 2009

Colaborări la radio și televiziune

·         Troienele (1967) de Jean-Paul Sartre, rolul Hecuba;

·         Nunta însângerata de Federico Garcia Lorca (1976), rolul Mama;

·         "Efectul razelor gamma asupra anemonelor" (1977) - Beatrice

·         Nunta însângerată de Federico Garcia Lorca, rolul Logodnica;

·         "Prețul succesului"(1977) - soția lui Fein

·         "Trenul din zori nu mai oprește aici" (1992) de Tennesee Williams, rolul Sisy.

·         "Gaițele" de Alexandru Kirițescu (1993), rolul Fräulein;

·         Patima roșie de Mihail Sorbul, rolul Tofana;

·         Patima de sub ulmi de Eugene O’Neill, rolul Abbie;

·         Năpasta de I.L. Caragiale, rolul Anca;

·         Medeea de Euripide, rolul Medeea;

·         Casa Bernardei Alba de Garcia Lorca, rolul Bernarda;

·         Hedda Gabler de Ibsen, rolul Hedda;

·         Macbeth de Shakespeare, Lady Macbeth;

·         "Galy Gay" de Bertolt Brecht. rolul Molly;

·         Neîntlegerea de Albert Camus, rolul Martha;

·         Richard al III-lea de Shakespeare, regina Margareth;

·         John Gabril Borckman de Ibsen, rolul Dna Borckman;

·         Vlaicu Vodă de Alexandru Davila, rolul Doamna Clara;

·         Neisprăvitul de Fonvizin, rolul Prostakova;

·         "Viața ce ți-am dat"

Mihai Viteazu(1970)-Prima Parte-CuSergiu Nicolaescu,Irina Gardescu,Olga Tudorache: 

Mihai Viteazu(1970)-A Doua Parte: 

Dan Pița, regizor și scenograf român

Biografie

Nascut la Dorohoi in judetul Botosani, Dan Pita este absolvent al Insitutului de Arta Teatrala si Cinematografica din Bucuresti, promotia 1970. 
In februarie 2010 a primit titlul de Doctor Honoris Causa al UNATC, unde functioneaza si ca profesor. 
Ca regizor s-a afirmat imediat dupa absolvire si a fost, alaturi de Lucian Pintilie, Mircea Daneliuc si Alexandru Tatos un adept al minimalismului si neorealismului, linie ce va fi adoptata dupa 2000 de regizorii din "noul val"(Cristi Puiu, Cristian Mungiu, Corneliu Porumboiu). In cartea sa "Confesiuni cinematografice" Dan Pita a accentuat printre altele, importanta muzicii in film: "o dată cu apariţia sonorului, nu numai dialogurile - vocea umana - au revoluţionat în bine arta filmului" ci si muzica. O afirmaţie precum: "muzica a înnobilat filmul ridicându-l la rangul de artă" este pe deplin acoperită în cazul lui Piţa. Fie că este vorba despre compoziţiile lui Dorin Liviu Zaharia, Dan Andrei Aldea(ambii colaborand la Nunta de piatra, film realizat impreuna cu Mircea Veroiu), Aurelian Octav-Popa, Anton Şuteu şi mai ales ale lui Adrian Enescu (compozitorul său predilect), muzica filmelor sale - fie că este simfonică, electronică, pop sau experimentală - este gândită ca un personaj cu drepturi egale în "arcada" filmului; o muzică de "umplutură" şi ilustraţie nu a fost nicicând opţiunea sa. Cariera cinematografica a lui Dan Pita poate fi impartita in doua- inainte si dupa Pas in doi, film ce a marcat(in opinia criticilor, si nu numai) momentul de apogeu al creatiei regizorului. Daca perioada anterioara a fost un continuu crescendo, cu filme apreciate international si care(unele) au avut probleme cu cenzurata(Faleze de nisip, Concurs, Dreptate in lanturi, segmentele din Nunta de piatra si Duhul aurului) sau primul western romanesc- Profetul, aurul si ardelenii filmele facute dupa 1985 nu s-au mai bucurat de aceasi apreciere. Elena Dulgheru scria, cu referire la aceasta perioada : ""A crea în permanenţă poate fi la fel de monstruos ca a te afla în permanenţă într-o vârstă a rutului. Eu-l fizic şi psihologic nu fac faţă, oboseala lăuntrică e tot mai greu de ascuns şi atunci totul capătă o notă de fals: false entuziasme, false revolte, camuflate în forme uzate ale operelor precedente."

Filme regizate de Dan Pița

Vezi filme

·         Kira Kiralina (2014) Trailer

·         Ceva bun de la viață (2011) Trailer

·         Ridicarea Cortinei (2010)

·         Femeia visurilor (2005) Trailer

·         Second Hand (2005)

·         Omul zilei (1997)

·         Eu sunt Adam! / Eu sunt Adam (1996)

·         Pepe & Fifi / Pepe și Fifi (1994)

·         Hotel de lux (1992)

·         Autor anonim, model necunoscut (1989)

·         Noiembrie, ultimul bal (1989)

·         Rochia alba de dantela (1989)

·         Pas în doi (1985)

·         Dreptate în lanțuri (1983)

·         Faleze de nisip (1983)

·         Concurs (1982)

·         Pruncul, petrolul și ardelenii (1981)

·         Bietul Ioanide (1980)

·         Mai presus de orice (1980)

·         Profetul, aurul și ardelenii (1978)

·         Vendégek a Vadnyugaton (1977)

·         Tănase Scatiu (1976)

·         Filip cel bun (1975)

·         Duhul aurului (1974)

·         Un august în flăcări (1973)

·         Nunta de piatră 2 - La o piatră (1972)

·         Apa ca un bivol negru (1970)

·         Viata în roz (1969)

·         După-amiaza obișnuită (1968)

·         Paradisul (1967)

• 
  

Femeia Visurilor [2005] [Subtitle] [Drama]: https://youtu.be/0gQwRB9BnzU.

Catrinel Dumitrescu, actriță română de teatru și film

Biografie

Catrinel Dumitrescu s-a nascut pe 11 octombrie 1956 in Braila si este o cunoscuta actrita de teatru si film. Inca eleva fiind , frecventa un cerc de teatru si este remarcata de regizorul Tocilescu, pe atunci si el la inceput de drum care-i ofera rolul de debut in 'Svanevit', de Strindberg, la Teatrul din Braila. Acel spectacol a determinat-o sa dea examen la Institut, si in anul III joaca alaturi de profesorul ei, Octavian Cotescu, la Bulandra, in 'Anecdote provinciale'. Avea ca parteneri pe Tamara Buciuceanu Botez, Stefan Banica, Virgil Ogasanu etc., nume mari ale scenei si filmului romanesc.

 În prezent este actrita la Teatrul Nottara din Bucuresti.

Este casatorita de peste 17 ani cu actorul Emil Hossu, nas fiindu-le un alt actor celebru : Horatiu Malaele, sunt un cuplu fericit ce locueste intr-un apartament la etajul 10 in centrul capitalei, nu au copii dar au un catel "Alun",un Golden Retriever. 

Nu si-au dorit niciodata sa fie pe prima pagina a ziarelor, sunt oameni normali sau, cum le place sa spuna, „nu sunt interesanti”. S-au întâlnit exact la timpul potrivit, când erau deja la „o oarecare maturitate” si „au încredere unul în celalalt”, dupa cum marturisesc ei însisi. De zece ani joaca „Doi pe o banca” de Ghelman, cu sala plina, dar si-au iubit toate rolurile. Tineretea le vine din suflet, iar încrederea tot de acolo.
Împreuna au cochetat cu Televiziunea, prezentand pe un post de Tv o emisiune folclorica iar din 1992 sunt profesori la Universitatea Hyperion din Bucuresti., Facultatea de Arte, sectia Actorie si au deja 4 promotii de studenti.

Desi a jucat in aproape 12 filme, nu a stralucit pe ecran cum o face in teatru pe care ea insasi il apreciaza mai mult.

CASATORIE CU REPETITIE-1985-HQ: 

Svejk in al doilea razboi mondial (Teatru radiofonic)

Cartea cu bucluc - Bailesteanu Jean

GÂNDURI PESTE TIMP 11 Octombrie

Francois Mauriac - Citate:

Jean Cocteau - citate:

SFATURI UTILE 11 Octombrie

Secretul tineretii

Răsfoind internetul mi-au picat ochii pe acest articol care mi s-a părut foarte interesant și m-am gândit să-l postez pentru ca prietenii mei să-l poată lectura! Îată despre ce este vorba:

”Ieri fiind la plaja, am observat un cuplu care s-a asezat in fata mea. Ea parul lung, supla, purtand o palarie de soare foarte shic, el musculos, dar am putut sa- i vad fata. El parea un barbat in jur de 55 de ani, asa din profil. Pe ea, am reusit sa o vad, dupa ce si-a scos rochita, care era cat o palma si perfect mulata pe corp, si s-a asezat pe prosop. Din spate, parea o pustoica de 20 de ani. O femeie foarte frumoasa. Singurul lucru care vorbea despre varsta ei, erau petele de pe maini care indicau o varsta de peste 60 de ani.

Un cuplu incredibil de frumos, nu doar ca si aparenta fizica. S-au sarutat ca doi adolescenti, el o mai atingea din cand in cand pe spate sau fund.

Nu este prima data cand vad sau intru in contact cu oameni care nu si arata varsta, care sunt foarte activi, atractivi fizic, puternici, sportivi.

Intr-o zi, am avut un pacient , care tocmai venise de 24 de ore din vacanta, s-a dus sa joace golf si pe terenul de golf i s -a facut rau si adus de urgenta la spital. Varsta:75 de ani. Jur ca am fost convinsa ca am gresit scaderea (dupa ce am aflat data de nastere) , asa ca am scos calculatorul sa fac respectiva operatie. De ce? Dupa felul in care arata, aveam senzatia ca stau de vorba cu un barbat de maxim 50 de ani. Muschiulos, bronzat, fata impecabila si plin de charm.

Am avut si pacienti de peste 100 de ani. Femei si barbati. Imi aduc si acum aminte, perfect un barbat de 102 doi ani, internat pentru niste probleme respiratorii. Era agil, mintea brici, plin de umor, plin de energie si optimism. Evident ca l-am intrebat care este secretul sau. Mi -a spus: am invatat sa mi ascult corpul, i am dat exact ce i-a trebuit, am facut miscare intreaga mea viata, am iubit si am fost fericit. Am cunoscut si femei de 100 de ani, cu fata ingrijta, mintea brici, energice.

Ce se intampla cu corpul nostru dupa 90 de ani este absolut uimitor. Procesul de imbatranire se opreste. Cercetarile recente, legate de procesul de imbatranire au descoperit ce anume la nivelul celular, incetineste imbatranirea. Este un organ, putin inteles pana acum care se numeste telomer, si este cheia care deschide poarta tineretii fara batranete si joaca un rol vital in ceea ce priveste protectia impotriva cancerului.

Odata cu trecerea timpului, in urma diviziunilor repetate , acesti telomeri se scurteaza, pana cand dispar, lasand corpul expus riscului de cancer si imbatranirii. Cercetarile recente in domeniul Nutritiei si Medicinii arata ca viata acestora se poate prelungi si chiar recapata lungimea initiala a telomerilor.

Noua definitie a batranetii, conform cercetatorilor britanici este ca batranetea nu este altceva decat o boala, asa cum sunt si alte boli. Boala care poate fi prevenita.

Sunt convinsa ca fiecare dintre noi, a cunoscut sau a vazut la televizor diferite persoane care se lauda cu o sanatate buna si longevivi, am scris despre Ikaria. Sunt zone in lume, unde longevitatea este o stare normala. Asa cum vedem si persoane care 25 sau 30 de ani, care arata cu mult mai maturi, ca sa nu spun batrani, decat varsta din buletin.

Varsta din buletin, nu are nicio legatura cu varsta celulelor noastre, care se degradeaza in functie de ce se intampla in organismul nostru. Organismul, se regenereaza in permanenta, doar ca depinde si de noi sa-l ajutam, oferindu-i ce ii trebuie: proteine, carbohidrati, grasimi, vitamine si minerale, fibre si apa, in cantitate suficienta. Orice exces in plus sau minus duce la dezechilibre in metabolism.

Iti doresti un un corp puternic, tanar, sanatos, sanatos emotional si mental si cu un apetit sexual, care sa nu se diminueze odata cu inaintarea in varsta si ? Da, desigur ca da. Toti ne dorim sa fim feriti de boli, sa nu devenim dependenti de medicamente si doctori.

Sunt foarte multi factori care contribuie la sanatatea noastra, si nu sunt doar cei genetici. Foarte important este nivelul de stres, ce manancam, cum mancam, cat de mult ne miscam, ce gandim, ce bem, mediul inconjurator. Anumite lucruri nu le putem evita, ca de exemplu locul unde lucram sau traim. Dar ne sta in putere sa decidem ce mancam, ce bem, cum ne controlam nivelul de stres.

Eu sunt un exemplu viu, al unei imbatranirii premature. Stresul, problemele personale, alimentatia foarte proasta si dezordonata, indiferenta fata de mine, mi-au adus nu doar cateva kilograme in plus, pe care le ascundeam sub tot felul de haine largi, dar si semnale ca organismului meu nu ii este bine.

Si tot eu sunt exemplu viu, ca atunci cand am eliminat toti factorii negativi din viata mea, si mi-am schimbat radical stilul de viata, am redevenit adolescenta de alta data ?.

Obezitate este evident o boala, si este una dintre cele mai grele si complicate boli. Daca pentru diabet sau tensiune putem lua pastile, desi mult mai simplu si sanatos este sa ne schimbam stilul de viata, in cadrul obezitatii lucrurile devin foarte complicate.

Obezitatea vine la pachet cu risc crescut de diabet de tip 2, colesterol, probleme cu inima, rinichii, articulatiile practic nu este nimic in organismul nostru care sa nu fie afectat.

Obezitatea este una dintre cele mai grele boli, pentru care nu exista tratament. Orice reductie de stomac, vine si cu riscuri, iar dupa interventia chirurgicala, apar de exemplu deficiente de Vit B12, vitamina care este absorbita doar in stomac, si cum acesta este redus la capacitate doar de 100 de ml , duce la o absorbtie foarte proasta, si daca dieta este deficienta atunci este si mai improbabila absorbtia. Celulele rosii stim ca transporta oxigenul in organism. Cei care ai deficienta de Vitmina B12 or folate deficiency anemia, au nu numar anormal de mic de celule rosii. Oricum dupa interventia chirurgicala pacientul trebuie sa- si schimbe radical stilul de viata. De asta si inainte de a fi programata o astfel de operatie, pacientul trebuie sa slabeasca un anumit numar de kilograme, ca sa inteleaga acest proces si sa fie capabil sa-l respecte dupa operatie.

In realitate, putini isi schimba stilul de viata, si ajung din nou pe masa de operatie cu diferite probleme. Orice interventie chirugicala are riscuri.

Am vazut zeci de pacienti in timpul reductiei de stomac si dupa operatie. Durerile sunt mari, desi pacientul primeste doze serioase de morfina.

Toate aceste sucuri, prafuri, geluri, pastile de slabit, probabil ca multi le au incercat si au aflat pe propria piele ca nu au nici un efect.

Dietele astea restrictive produc mai mult rau decat bine.Desi pe termen scurt pacientul slabeste 5 kg, in scurt timp dupa ce termian dieta, cele 5 kg devin 10 kg.

Pentru ca nu este vorba de dieta, atunci cand slabim. Este vorba de schimbarea stilului de viata complet.

Nu trebuie sa fim in relatie proasta cu mancare, nu trebuie sa fim frustrati. Este un proces care ne schimba intreaga viata in bine: fizic, mental, spiritual.

Obezitatea si imbatranirea prematura a organsimului vin la pachet.

Sunt in Malta acum, tocmai pentru a face research in ce priveste obezitate. Desi Malta este o insula micuta, cu doar 419 531 de oameni, este pe primul loc in Europa in ce priveste obezitate in randul adultilor, 40% din maltezi sunt overweight sau obezi, iar in cazul copiilor este si mai rau. Copiii maltezi sufera evident de alte probelem cauzate de obezitate.

Acesta a fost un prim articol, dintr – o serie de articole legate de sanatate si obezitate.

Articlolele vor aparea pe un site de specialitate, care o sa fie facut public, atunci cand o sa fie functional. www.foodbodyfit.com

Vreau sa va reamintesc ca pentru a slabi, nu trebuie sa va cumparati pastile, sa beti tot felul de geluri sau uleiuri cu gusturi ciudate, nu trebuie sa platiti pentru tot felul de vitamine minune, sau sa urmati diete, care vor zdruncina serios sanatatea pe termen lung.

Nu trebuie sa platiti sume fabuloase pentru operatii care vin la pachet si cu riscuri.

Sa facem din mancare prietenul nostru, nu dusmanul nostru.”

Aștept comentarii!