PARTEA A TREIA ȘI ULTIMA
Bun venit în pagina dicuoctavian.blogspot.com. Spune prietenilor tăi despre aceasta! Mulțumesc.
Suntem un popor ortodox în majoritate și aceasta se datorează Sfântului Apostol Andrei, care a venit pe pământul Dobrogei și a propovăduit Sfânta Evanghelie – de aceea Biserica noastră ortodoxă este o biserică apostolică!
LA MULȚI ANI pentru Andreea și Andrei!
ARTE 30 Noiembrie
MUZICĂ 30 Noiembrie
4 horas maior saxofone amor canções instrumental 🎷Música relaxante SAX romântica bonita
Bert Kaempfert - Moods
VIVA LA MUSICA!! LADIES & GENTLEMEN OF SONG (2) | THE 60's
VIVA LA MUSICA!! Artie Shaw - Greatest Hits
HERB ALPERT Tijuana Taxi (Test audio Cassette Tape) 2019
POEZIE 30 Noiembrie
Cincinat Pavelescu, poet și epigramist român
Biografie
Nastere: 20 octombrie 1872
Deces: 30 noiembrie 1934, Brașov
Nascut la 20 octombrie, 1872, in Bucuresti. Licentiat al Facultatii de Drept din Bucuresti. A desfasurat o intinsa activitate publicistica incepand de la «Literatorul» lui Alexandru Macedonski si pana in zilele noastre. Fost prim-redactor al «Convorbirilor critice». La Paris, a tiparit impreuna cu Pompiliu Paltanea o foaie pentru propaganda romana. Apartine corpului magistratilor; in prezent consilier la Curtea de Apel din Chisinau. Epigramist redutabil.
Reputat poet epigramist — magistrat de profesie — Cincinat Pa-velescu, una dintre figurile pitoresti ale literaturii noastre dintre cele doua razboaie, s-a nascut la Risnov (judetul Rimnicul-Sarat), la 20 octombrie 1872, fiul unui inginer ceferist. Dupa mama cobora din vestitul capitan de plai Banu Manta. Liceul l-a facut la „Sf. Sava" in Bucuresti, unde-fi ia si licenta in drept, in 1897. Intrind in magistratura, este pe rind ajutor de judecator la Braila, Corabia, Tumu-Magurele, Craiova, Sulina, lasi. Caracal, judecator la Rimnicul-Sarat, Braila fi procuror la Brafov. In timpul primului razboi mondial, poetul-trubadur, personalitate mondena, este trimis la Paris, unde conduce revista Le courrier franco-roumain fi colaboreaza la Figaro. In Franta se casatorefte cu o nepoata a lai Ivan Turgheniev, cintareata Alice Viardot-Garcia, cu care are o fetita, de care imprejurarile il despart.
Debuteaza la Literatorul lui Al. Macedonski, al carui prim-redactor (efemer) devine in noiembrie 1892. In anul urmator scrie impreuna cu acesta piesa Saul (premiera : 28 decembrie 1892). Apoi se despart, motiv de polemica fi schimb de epigrame, incidente uitate fi memorialistica afectuoasa. A fost prim-redactor fi la Convorbiri critice, unde publica vestite epigrame fi poezii dintre care multe au fost puse pe muzica (Pentru ochii tai cei dulci, Frumoasa mea cu ochii verzi, Iti mai aduci aminte, doamna etc). Intre 1931—1934 conduce revista Brasovul literar. La staruinta lui O. Goga i se acorda un premiu national de 100.000 de lei cu care boemul si risipitorul poet isi plateste datoriile.
Moare rapus de un cancer pulmonar la 26 noiembrie 1934, in Bucuresti.
Opere:
Despre agentii diplomatici, teza pentru licenta in drept, 1897. -Poezii, Ed. «Pariano», 1911. -Epigrame, «Ramuri», 1925. - Cantecele unui greier, poezii (ms.). - Fabule (ms.).
De consultat:
Al. Macedonski: intre 1880 si 1892, «Literatorul», No.5 din 15 oct 1892. -Gh. Dumbrava fllarie Chendi]: Un epigramist: C. Paveiescu, «Viata literara si artistica», I, 38,1907. - M. Dragomirescu: Oda, Nota critica, «Convorbiri critice», II, 13,1908. - C.S. Fagetel: Poezii, «Ramuri», VI, 11,1910.-E. Lovinescu: CincinatPaveiescu, «Convorbiri literare», 1910. - D. Kamabat: Miscarea poetica, «Revista idealista», IX, I, 1911. - Uarie Chendi: Cincinat Paveiescu, «Luceafarul», X. 1911, reprodus in Schite de critica literara, «Cultura Nationala», 1924. -Duiliu Zamfirescu: Poezii, raport academic, «Analele Academiei Romane», Seria II, T.XXXIV, 191l-1912. - Perpessicius: Epigrame, «Universul literar», XLI, 51, 1925. - Mircea Radulescu: Portrete si amintiri: Cincinat, «Socec», 1924. — Mihail Dragomirescu: Triumful unei scoale literare: Cincinat Paveiescu, «De la misticism la rationalism», Tip. «Romane-Unite», 1924. - F. Aderca: De vorba cu Cincinat Paveiescu, «Miscarea literara», II, 17-18, 1925. -1. Valerian: De vorba cu d Cincinat Paveiescu, «Viata literara», I, 3, 1926. — E. Lovinescu: Poezia de „sentiment: Cincinat Paveiescu, Istoria literaturii romane contemporane, III, Evolutia poeziei lirice, «Ancora-Benvenisti», 1927.
Deces: 30 noiembrie 1934, Brașov
Nascut la 20 octombrie, 1872, in Bucuresti. Licentiat al Facultatii de Drept din Bucuresti. A desfasurat o intinsa activitate publicistica incepand de la «Literatorul» lui Alexandru Macedonski si pana in zilele noastre. Fost prim-redactor al «Convorbirilor critice». La Paris, a tiparit impreuna cu Pompiliu Paltanea o foaie pentru propaganda romana. Apartine corpului magistratilor; in prezent consilier la Curtea de Apel din Chisinau. Epigramist redutabil.
Reputat poet epigramist — magistrat de profesie — Cincinat Pa-velescu, una dintre figurile pitoresti ale literaturii noastre dintre cele doua razboaie, s-a nascut la Risnov (judetul Rimnicul-Sarat), la 20 octombrie 1872, fiul unui inginer ceferist. Dupa mama cobora din vestitul capitan de plai Banu Manta. Liceul l-a facut la „Sf. Sava" in Bucuresti, unde-fi ia si licenta in drept, in 1897. Intrind in magistratura, este pe rind ajutor de judecator la Braila, Corabia, Tumu-Magurele, Craiova, Sulina, lasi. Caracal, judecator la Rimnicul-Sarat, Braila fi procuror la Brafov. In timpul primului razboi mondial, poetul-trubadur, personalitate mondena, este trimis la Paris, unde conduce revista Le courrier franco-roumain fi colaboreaza la Figaro. In Franta se casatorefte cu o nepoata a lai Ivan Turgheniev, cintareata Alice Viardot-Garcia, cu care are o fetita, de care imprejurarile il despart.
Debuteaza la Literatorul lui Al. Macedonski, al carui prim-redactor (efemer) devine in noiembrie 1892. In anul urmator scrie impreuna cu acesta piesa Saul (premiera : 28 decembrie 1892). Apoi se despart, motiv de polemica fi schimb de epigrame, incidente uitate fi memorialistica afectuoasa. A fost prim-redactor fi la Convorbiri critice, unde publica vestite epigrame fi poezii dintre care multe au fost puse pe muzica (Pentru ochii tai cei dulci, Frumoasa mea cu ochii verzi, Iti mai aduci aminte, doamna etc). Intre 1931—1934 conduce revista Brasovul literar. La staruinta lui O. Goga i se acorda un premiu national de 100.000 de lei cu care boemul si risipitorul poet isi plateste datoriile.
Moare rapus de un cancer pulmonar la 26 noiembrie 1934, in Bucuresti.
Opere:
Despre agentii diplomatici, teza pentru licenta in drept, 1897. -Poezii, Ed. «Pariano», 1911. -Epigrame, «Ramuri», 1925. - Cantecele unui greier, poezii (ms.). - Fabule (ms.).
De consultat:
Al. Macedonski: intre 1880 si 1892, «Literatorul», No.5 din 15 oct 1892. -Gh. Dumbrava fllarie Chendi]: Un epigramist: C. Paveiescu, «Viata literara si artistica», I, 38,1907. - M. Dragomirescu: Oda, Nota critica, «Convorbiri critice», II, 13,1908. - C.S. Fagetel: Poezii, «Ramuri», VI, 11,1910.-E. Lovinescu: CincinatPaveiescu, «Convorbiri literare», 1910. - D. Kamabat: Miscarea poetica, «Revista idealista», IX, I, 1911. - Uarie Chendi: Cincinat Paveiescu, «Luceafarul», X. 1911, reprodus in Schite de critica literara, «Cultura Nationala», 1924. -Duiliu Zamfirescu: Poezii, raport academic, «Analele Academiei Romane», Seria II, T.XXXIV, 191l-1912. - Perpessicius: Epigrame, «Universul literar», XLI, 51, 1925. - Mircea Radulescu: Portrete si amintiri: Cincinat, «Socec», 1924. — Mihail Dragomirescu: Triumful unei scoale literare: Cincinat Paveiescu, «De la misticism la rationalism», Tip. «Romane-Unite», 1924. - F. Aderca: De vorba cu Cincinat Paveiescu, «Miscarea literara», II, 17-18, 1925. -1. Valerian: De vorba cu d Cincinat Paveiescu, «Viata literara», I, 3, 1926. — E. Lovinescu: Poezia de „sentiment: Cincinat Paveiescu, Istoria literaturii romane contemporane, III, Evolutia poeziei lirice, «Ancora-Benvenisti», 1927.
Adâncuri
Ce liniştit surîde lacul
Sub caldul razelor de soare,
Cînd ceru-albastru se răsfrînge
În unda lui scînteietoare.
Şi-n fundul lui, noroiul negru
Ascunde lupte îndîrjite.
Sunt mii de vieţi ce se frămîntă
Sub clarul apei adormite.
Şi noi zîmbim cu-nşelătoarea
Seninătate-a unor unde.
Ce calmi părem! Dar cîte patimi
Adîncul inimii n-ascunde!
Sub caldul razelor de soare,
Cînd ceru-albastru se răsfrînge
În unda lui scînteietoare.
Şi-n fundul lui, noroiul negru
Ascunde lupte îndîrjite.
Sunt mii de vieţi ce se frămîntă
Sub clarul apei adormite.
Şi noi zîmbim cu-nşelătoarea
Seninătate-a unor unde.
Ce calmi părem! Dar cîte patimi
Adîncul inimii n-ascunde!
Amor de iarnă
În trandafirul desfrunzit
O roză palid a-nflorit:
E cea din urmă şi e, poate,
Cea mai suavă dintre toate.
O simţi că n-are să rămâie
Pe ramuri prinsă zile-ntregi.
Octombre-i rece şi-o mângâie
Cu raze stinse şi pribegi.
S-ar scutura la cea mai mică
Din adierile de vânt;
Când o privesc parcă mi-e frică
Să-şi ningă floarea pe pământ.
Melancolia bietei roze
Adesea inima-mi sfâşie;
Copilă, n-o privi! Sărmana
E chiar iubirea mea târzie!
O roză palid a-nflorit:
E cea din urmă şi e, poate,
Cea mai suavă dintre toate.
O simţi că n-are să rămâie
Pe ramuri prinsă zile-ntregi.
Octombre-i rece şi-o mângâie
Cu raze stinse şi pribegi.
S-ar scutura la cea mai mică
Din adierile de vânt;
Când o privesc parcă mi-e frică
Să-şi ningă floarea pe pământ.
Melancolia bietei roze
Adesea inima-mi sfâşie;
Copilă, n-o privi! Sărmana
E chiar iubirea mea târzie!
Frumoasa mea
Frumoasa mea, cu ochii verzi
Ca două mistice smaralde,
Te duci spre alte ţări mai calde
Melancolia să ţi-o pierzi.
Dar dacă vrei să mă dezmierzi,
Mai fă o dată să mă scalde
Priviri din ochii tăi cei verzi
Ca două mistice smaralde.
Veni-vor mulţi să-ţi spuie-n versuri
Că te iubesc, şi cum, şi cât:
Vor spune-o mai frumos ca mine,
Dar nu te vor iubi atât!
Ca două mistice smaralde,
Te duci spre alte ţări mai calde
Melancolia să ţi-o pierzi.
Dar dacă vrei să mă dezmierzi,
Mai fă o dată să mă scalde
Priviri din ochii tăi cei verzi
Ca două mistice smaralde.
Veni-vor mulţi să-ţi spuie-n versuri
Că te iubesc, şi cum, şi cât:
Vor spune-o mai frumos ca mine,
Dar nu te vor iubi atât!
Unui procuror de la Brăila care, de câte ori mă întâlnea, îmi spunea "Domnule ajutor". Ameninţându-l cu o epigramă, mi-a răspuns că pe un eminent magistrat ca dânsul nu-l pot atinge. Cu toate acestea avea şi el un cusur: se... învoia cu nevasta prezidentului
Berbantul nostru procuror,
Ades la club când mă-ntâlneşte,
Cu multă morgă îmi trânteşte:
"Salut pe Domnul Ajutor!"
Ce-mi zice dânsul e legal,
Fiindcă-am primit decret regal
Să fiu ce sânt... şi nu regret.
Dar o-ntrebare: eminentul
De unde are el decret
Făcând pe vice-prezidentul?
Ades la club când mă-ntâlneşte,
Cu multă morgă îmi trânteşte:
"Salut pe Domnul Ajutor!"
Ce-mi zice dânsul e legal,
Fiindcă-am primit decret regal
Să fiu ce sânt... şi nu regret.
Dar o-ntrebare: eminentul
De unde are el decret
Făcând pe vice-prezidentul?
Criticilor
Te miri cum este cu putinţă
Să vezi pe critici cum se ceartă,
Când pentru "arta cu tendinţă",
Când pentru "arta pentru artă".
Şi-n vrajba lor înflăcărată,
Să nu-i auzi nici un moment,
Vorbind de arta-adevărată,
Adică "arta cu talent".
Să vezi pe critici cum se ceartă,
Când pentru "arta cu tendinţă",
Când pentru "arta pentru artă".
Şi-n vrajba lor înflăcărată,
Să nu-i auzi nici un moment,
Vorbind de arta-adevărată,
Adică "arta cu talent".
Lui T. Arghezi
Ca să se mire toţi burghezii,
Azi premiaţi-l pe Arghezi!
Necontestat că al lui geniu
Ar merita oricare premiu,
Însă comisia ezită
Sedusă, dar nedumerită.
Ar fi uşor să se convie
Ca premiul pentru poezie
Să i se dea ca prozator
Acestui mare scriitor,
Iar cel de proză să-i revie
Tot lui – dar pentru poezie.
Azi premiaţi-l pe Arghezi!
Necontestat că al lui geniu
Ar merita oricare premiu,
Însă comisia ezită
Sedusă, dar nedumerită.
Ar fi uşor să se convie
Ca premiul pentru poezie
Să i se dea ca prozator
Acestui mare scriitor,
Iar cel de proză să-i revie
Tot lui – dar pentru poezie.
TEATRU/FILM 30 Noiembrie
Oscar Wilde
Lady Windermere si evantaiul ei (teatru radiofonic) romantic:
Ce înseamnă să fii onest
Copilul din stele
BIOGRAFIE MITICĂ POPESCU
Mitică Popescu (n. 2 decembrie 1936[2]) este un actor român de teatru și film, în prezent la Teatrul Mic din București.[2] A primit Premiul pentru întreaga activitate la Gala Premiilor UNITER 2009.
A fost căsătorit cu actriţa Leopoldina Bălănuţă.
Piese de teatru
- Gareth O'Donnell- Philadelphia ești a mea de Brian Friel (1973)
- Vreți să jucați cu noi? de Alecu Popovici (1974)
- Logodnicul, Momâie- Matca de Marin Sorescu (1974)
- Andrei- Răspântia cea mare de V. I. Popa (1974)
- Sagredo- Galileo Galilei de Bertolt Brech (1975)
- Serviescu, Mânia posturilor de Vasile Alecsandri (1975)
- Doctorul John C.Bates, Dosarul Andersonville de Saul Levitt (1976)
- Hjalmar Ekdal, fotograf, Rața sălbatică de Henrik Ibsen (1976)
- Cititorul de contor de Paul Everac (1976)
- Ducele - Oamenii cavernelor de William Saroyan (1976)
- Stelică - Două ore de pace de D. R. Popescu (1977)
- Omul, continuați să puneți întrebări de Ada D'Albon (1977)
- XX - Emigranții de Slawomir Mrozek (1977)
- Gunoierul - Nebuna din Chaillot de Jean Giraudoux (1978)
- Lodovico Nota - Să îmbrăcăm pe cei goi de Luigi Pirandello (1978)
- Sidney Hopcroft - Pluralul englezesc de Alan Ayckbourn (1979)
- Bătrânul domn - Nu sunt Turnul Eiffel de Ecaterina Oproiu (1979)
- Funcționarul - O șansă pentru fiecare de Radu F. Alexandru (1979)
- Ioachim - Evul mediu întâmplător de Romulus Guga (1980)
- Koroviev- Maestrul și Margareta în Mihail Bulgakov (1980)
- Năiță Lucean - Niște țărani de Dinu Săraru (1981)
- Ticlete - Ca frunza dudului din rai de D. R. Popescu (1982)
- Regele Ignațiu - Ivona, principesa Burgundiei de Witold Gombrovicz (1983)
- Mitică Popescu de Camil Petrescu (1984)
- Fedea - O femeie drăguță cu o floare și ferestre spre nord de Eduard Radzinski (1986)
- Actorii (1990)
- Messer Niccia, Mătrăguna de Niccolo Machiavelli (1991)
- Florent, Monștrii sacri de Jean Cocteau (1991)
- Jacques, Jacques și stăpânul său de Milan Kundera (1992)
- Piotr Nikolaevici Sorin- Pescărușul de A. P. Cehov (1993)
- Amiens - Cum vă place de William Shakespeare (1996)
- Domnul Hardcastle - Noaptea încurcăturilor de Oliver Goldsmith (1997)
- Victor Velasco - Desculți în parc de Neil Simon (1997)
- Bătrînul - Sonata fantomelor de August Strindberg (1999)
- Chrysalde - Școala femeilor de Moliere (1999)
- Pantalone - Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni (1999)
- Deogracias - Cimitirul păsărilor de Antonio Gala (2000)
- Julien Rougier - Viitorul e maculatură de Vlad Zografi (2000)
- Morris, Alex și Morris de Michael Elkin (2000)
- Bătrânul, Colonia îngerilor de Ștefan Caraman (2000)
Filmografie
- Stejar – extremă urgență (1974) - valetul Peter
- Doctorul Poenaru (1978)
- Căsătorie cu repetiție (1985) - Mitică Popescu
- Trenul de aur (1986) - comisarul Munteanu
- Moromeții (1987) - Cocoșilă
- Miss Litoral (1991)
- Începutul adevărului (Oglinda) (1994)
- Păcală se întoarce (2006) - un țăran
- Ticăloșii (2007) - ospătar
- Sistemul nervos (2005)
- Lotus (2004) - personajul Manasia
- Dulcea saună a morții (2003) - personajul Mutul
- Turnul din Pisa (2002) - personajul Colonelul
- Șarpele (1996) (TV)
- Cel mai iubit dintre pământeni (1993) - securist
- Rosenemil (1993)
- Rămânerea (1992)
- Idolul și Ion-Anapoda(1988) - subdirectorul
- Drumeț în calea lupilor (1988) - poștașul
- Un studio în căutarea unei vedete (1988)
- Fapt divers (1984)
- Emisia continuă (1984)
- Fram (Serial TV) (1983)
- Mitul lui Mitica (1982) - în rolul său
- Un Saltimbanc la Polul Nord (1982)
- Saltimbancii (1981)
- Vânătoarea de vulpi (1980) - țăranul Năiță Lucean
- Clipa (1979)
- Gustul și culoarea fericirii (1978)
- Tănase Scatiu (1975)
- Zidul (1974)
FILME
ÎNREGISTRĂRI NOI:
Cu Amza Pellea
Ana Maria Bamberger - Cvadratura Cercului
GÂNDURI PESTE TIMP 30 Noiembrie
SFATURI UTILE 30 Noiembrie
FRIGUL DĂUNEAZĂ SĂNĂTĂȚII ORGANISMULUI
Acest articol se adresează în special celor ce doresc să iasă mâine la sărbătoarea Zilei Naționale și conține recomandări în legătură cu echiparea precum și indicații privind mișcarea în condiții de frig.
Potrivit unui studiu realizat de cercetători germani de la Spitalul Universității Jena (Turingia), frigul exterior ar provoca creșterea cu până la 30% a riscului de accident vascular cerebral (AVC). Rezultatele cercetării, publicate în Journal européen d’Epidémiologie, arată clar că și o scădere modestă a temperaturii determină creșterea semnificativă a spitalizărilor pentru afecțiuni cardiovasculare.
Fumătorii, în pericol
Pentru a înțelege influența frigului asupra sănătății pacienților, cercetătorii germani au examinat 1.700 de persoane din orașul Jena, asociind apoi starea lor de sănătate cu buletinele meteorologice realizate cu trei zile înaintea spitalizării fiecărui bolnav ca să vadă dacă au existat schimbări notabile în condițiile climatice, scrie metronews.fr, citat de Agerpres. Ei au ajuns la concluzia că nu este nevoie de o scădere vertiginoasă a temperaturilor exterioare, ci doar de cel mult 2,9 grade Celsius, pentru creșterea riscului de AVC cu 11% în primele două zile după răcire. La pacienții care prezintă un risc deosebit (având colesterolul mărit, fumători ș.a.), riscurile cresc până la 30%.
Mai multă mișcare
Observând pacienții, cercetătorii au constatat că frigul are tendința să complice circulația sanguină și, prin urmare, să favorizeze apariția cheagurilor. Acestea pot bloca rapid canalele care irigă creierul. În plus, frigul poate duce la îngustarea vaselor sanguine și la creșterea presiunii arteriale, factori extrem de periculoși, care sporesc semnificativ riscul unor atacuri cerebrale. Ce se poate face, totuși, împotriva frigului? Câteva măsuri de prudență pot fi salvatoare. Mai ales persoanele cu risc trebuie să fie atente la cel mai mic semn de avertizare. Printre simptomele generale ale accidentului vascular cerebral se numără o stare de amorțeală, slăbiciune sau paralizie a feței, brațului sau piciorului, de obicei pe o parte a corpului, tulburări de vedere la un ochi sau la ambii (vedere neclară, încețo-șată, cu pete, vedere dublă sau pierderea vederii), confuzie, tulburări de vorbire sau de înțele-gere a cuvintelor celorlalți, tulburări de mers, amețeală, pierderea echilibrului sau a coordonării, dureri de cap severe. Persoanelor cu risc de AVC li se recomandă mișcare în aer liber, dar cu moderație, mai ales în cazul în care nu sunt foarte sportive.
Ce e de făcut
Ministerul Sănătății (MS) recomandă populației ca în zilele cu temperaturi extrem de scăzute să asculte sfatul medicilor, să evite deplasările în spații deschise și expunerea la frig, să respecte regulile de igienă pentru evitarea îmbolnăvirilor și să consume alimente bogate în proteine, fructe și legume. În cazul în care este necesară deplasarea în spații deschise, este recomandată folosirea mijloacelor de protecție adecvate — căciuli, mănuși etc. Trebuie evitată expunerea prelungită a mâinilor și picioarelor la temperaturi scăzute pentru a se feri de degerături. De asemenea, în cazul simptomelor de răceală, trebuie evitată automedicația și este recomandată consultarea medicului. Specialiștii de sănătate publică din Ministerul Sănătății recomandă ca persoanele vârstnice, în special cele cu afecțiuni cardiace și respiratorii, să evite deplasările și frecventarea locurilor aglomerate care creează premisele decompensării în condiții de temperaturi scăzute. Sunt indicate consumul de alimente bogate în proteine și grăsimi nesaturate, fructe, legume și evitarea băuturilor alcoolice, precizează sursa citată. Potrivit MS, în această perioadă, trebuie să se acorde o atenție specială copiilor – aceștia nu trebuie lăsați să aștepte în interiorul autovehiculelor parcate sau să fie transportați pe distanțe lungi în vehicule fără posibilități de climatizare și neechipate corespunzător. De asemenea, locuin-țele și spațiile închise de locuit trebuie să fie încălzite corespunzător și trebuie evitată utilizarea instalațiilor improvizate, care pot duce la intoxicații cu monoxid de carbon, potrivit Agerpres.
Vestea bună
Frigul ar putea fi un aliat bun în curele de slăbire, potrivit unor cercetători de la Universitatea din Geneva care au realizat mai multe experimente și au publicat rezultatele în revista Cell. Conform studiului publicat, frigul este inamicul anumitor bacterii prezente în flora intestinală care ar favoriza luarea în greutate, relatează metronews.fr. După ce multe studii au demonstrat că bacteriile din flora intestinală pot juca un rol important în ce privește greutatea corporală, cercetătorii de la Universitatea din Geneva au vrut să afle cum reacționează acestea dacă se modifică mediul subiectului. Astfel, câțiva șoareci au fost supuși un timp la o temperatură exterioară de 6 grade Celsius. În urma examinării, după desfășurarea experimentului, s-a observat că flora intestinală a șoarecilor se alterase semnificativ, bacteriile modificate de frig blocând luarea în greutate. Mergând mai departe cu demons-trația, cercetătorii au extras bacteriile modificate de frig și le-au implantat altor șoareci. Aceștia din urmă nu numai că au prezentat o ameliorare rapidă a asimilării glucozei de către organism, dar au rezistat și mai bine la frig. Și, nu în cele din urmă, au pierdut în greutate.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu