MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
MARȚI 21 IANUARIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GLUME; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE
MARȚI 21 IANUARIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GLUME; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE
Bună dimineața, prieteni și o săptămână cât mai plăcută să avem de la Domnul!
ARTE 21 Ianuarie
INVITAȚIE LA OPERĂ 21 Ianuarie
Gustav Albert Lortzing (operele comice: "Braconierul", "Ţar şi teslar", "Armurierul")
Albert Lortzing: Zar und Zimmermann
Albert Lortzing "Der Wildschütz"
Opera Undine von Albert Lortzing
MUZICĂ 21 Ianuarie
While We're Young - PercyFaith & AndreKostelanetz In 1080P! Ultra-Romantic! #ProfHowdy
Top 50 Guitar Love Songs Instrumental - Best Relaxing Instrumental Music
Musica Clasica Relajante Saxofón Instrumental - La Mejor Música de Saxofón De Todos Los Tiempos
Красивая музыка
Petru Creţia, poet, eseist şi traducător
Biografie
Petru Creția (n. 21 ianuarie 1927, Cluj – d. 14 aprilie 1997, București) a fost un profesor de limba greacă,traducator al lui Platon, autor, eminescolog, filosof, eseist și traducător român.
S-a născut la Cluj, ca fiu al unui funcționar, Aurel Creția, și al soției acestuia, Călina Creția (înainte de căsătorie, Humița). A studiat limbile clasice la Universitatea din București, în perioada 1946-1951.
Din 1952 până în 1971 urmează o carieră universitară: este asistent, apoi lector la Secția de Limbi Clasice a Facultății de Litere din București, unde ține cursuri de filologie greacă, alături de soția sa, Gabriela Creția, profesor la aceeași facultate. Între 1971 și 1975 este cercetător la Institutul de Filozofie al Academiei Române. Din 1975 editează, alături de Dumitru Vatamaniuc și un grup de auxiliari de la Muzeul Literaturii Române, sub egida Academiei Române, ediția națională a operei complete a poetului Mihai Eminescu. Din 1971 coordonează, în colaborare cu Constantin Noica, ediția Platon la Editura Științifică și Enciclopedică. După 1989 conduce revista de istorie literară Manuscriptum
Opera
Volume
Traduceri
· din Vechiul Testament: Iov, Iona, Ecleziastul, Ruth, Cântarea Cântărilor (cu studii introductive, 1995)
· din italiană: M. Bontempelli, Oameni în timp (1966); E. Cecchi, Peștii roșii (1973); Longos, Daphnis și Chloe, A. Tilgher, Viața și nemurirea în viziunea greacă
· din franceză: Marguerite Yourcenar, Povestiri orientale (1993); Alexis, Creierul negru al lui Piranesi (1996); Georges Dumézil, Zeii suverani ai indoeuropenilor; Emil Cioran, Antologia portretului (1997); G. Duby, Cavalerul, femeia și preotul (1997); François Bluche, De la Cezar la Churchill. Vorbe memorabile explicate în contextul istoric (1995);
· din engleză: Virginia Woolf, Doamna Dalloway (1968), Valurile (1973), Eseuri (1972); T. S. Eliot, Eseuri (1975); Frances A. Yates, Iluminismul rozicrucian; Graham Swift, Ultima comandă.
Exerciţiu metric
Negri vulturi orbi ocolesc prin vreme,
Albe rugi se izbesc de ceruri,
Vârste vechi se întorc şi stau
Otrăvite-n lume.
Ochii vechi au uitat durerea,
Timpii noi se opresc în maluri,
Greu se întorc spre izvor
Pierdutele ape.
Oarbe rugi se izbesc de arme,
Nu mai ştim dacă timpul trece,
Greu învinge gândul cel drept
Nelegiuirea.
Negru stă între pulberi timpul,
Greu te speli de noroiul lumii,
Rupte lănci zăbovesc în carnea
Neizbăvirii.
Neamuri vechi putrezesc în umbră
Greu răbdând umilinţa rece,
Fără saţ sug din vlaga lumii
Viermii puterii.
Vino timp să deschizi în ziduri
Mândre porţi înspre legi necalpe,
Drepte ruguri să aprinzi în seara
Dreptei osânde.
Este mereu la fel
Este mereu la fel în clipă şi în veac,
Este mereu ca într-un vis fără să fie niciodată vis.
Stăm lângă ţărm, la începutul serii,
Cu faţa către larg.
Iar valurile vin spre noi, fără priviri, amare şi străine,
Spre noi care privim, uitaţi,
Vin fără de odihnă, rânduri după rânduri, reci,
Urlând sub cerul fix.
Se năpustesc nestăvilit spre noi
Din largul cenuşiu şi înspumat al mării fără orizont,
Însă mereu, ca într-un vis fără sfârşit,
Nu ne ajung.
De parcă lumea noastră nu ar fi a lor
Şi nu am face parte din acelaşi timp,
Într-o hotărnicire fără de hotar,
Într-o neţărmurire scrisă pe un ţărm,
În coprezenţa unor crâncene absenţe.
Iar lacrimile noastre, drepţi pe ţărm şi nemişcaţi sub cer,
Nu au soroc.
Judecata
Prin constituţia lumii
Tuturor, dar tuturor ne revine
Dreptul de a nu fi mai mult
Decât suntem,
Decât ce s-a întâmplat şi se întâmplă să fim
Între marginile nealegerii noastre.
Dreptul ca, judecaţi de puteri,
Să fim în sfârşit absolviţi,
Legitimaţi, îngăduiţi, eliberaţi,
Trecuţi, aşa cum se întâmplă să fim,
În tagma drepţilor şi a celor curaţi,
Admişi în comunitatea finală şi unanimă
A drepţilor şi a celor curaţi,
Amnistiaţi în însuşi numele necruţător al legii,
Spălaţi de rele şi patimi,
De vrerile noastre stângace, pierdute,
Înălţaţi din toate câte întâmplător vom fi fost
Şi neîntâmplător rămânem,
Îmbrăcaţi în straie regeşti,
Spălaţi pe picioare de pontifii negri ai soartei
Şi mai ales, mai presus, mai cu strâmbă dreptate
Iubiţi infinit.
Alecu Donici
Biografie
Nastere: 19 ianuarie 1806, Bezin, azi Donici, Orhei
Deces: 21 ianuarie 1865, Iași
Alecu Donici (Alexandru Donici) a fost un poet fabulist basarabean.
Era inspirat de fabulele lui La Fontaine și Krilov. In 1835 este evidențiat ca traducator in revista moscovita Teleskop, traducand fabule de Pușkin și Krilov. In cooperare cu Constantin Negruzzi traduce și publica “Satire și alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, traduce poemul lui Pușkin “Țiganii”(1837) și alte creații ale clasicilor literaturii universale.
OPERA:
Fabule, pref. de C. Negruzzi, Bucuresti, f.a.:
Povestea fabulei, pref. de C. Negruzzi, f.a.;
Fabule, Chisinau, 1936; Fabule, Bucuresti, 1936;
Fabule, Iasi, 1840 (ed. II, 1842);
Fabule, ed. ingrijita de V. Ciobanii, pref. de E. Boldan, Bucuresti, 1952 (ed. II. 1956; ed. in, 1958).
Traduceri:
A. S. Puskin, Tiganii, Bucuresti, 1837;
Satire si alte poetice compuneri de printul Antioh Cantemir, in colaborare cu C. Negruzzi, Iasi, 1844 (ed. II, 1858).
Deces: 21 ianuarie 1865, Iași
Alecu Donici (Alexandru Donici) a fost un poet fabulist basarabean.
Era inspirat de fabulele lui La Fontaine și Krilov. In 1835 este evidențiat ca traducator in revista moscovita Teleskop, traducand fabule de Pușkin și Krilov. In cooperare cu Constantin Negruzzi traduce și publica “Satire și alte poetice compuneri” de Antioh Cantemir, traduce poemul lui Pușkin “Țiganii”(1837) și alte creații ale clasicilor literaturii universale.
OPERA:
Fabule, pref. de C. Negruzzi, Bucuresti, f.a.:
Povestea fabulei, pref. de C. Negruzzi, f.a.;
Fabule, Chisinau, 1936; Fabule, Bucuresti, 1936;
Fabule, Iasi, 1840 (ed. II, 1842);
Fabule, ed. ingrijita de V. Ciobanii, pref. de E. Boldan, Bucuresti, 1952 (ed. II. 1956; ed. in, 1958).
Traduceri:
A. S. Puskin, Tiganii, Bucuresti, 1837;
Satire si alte poetice compuneri de printul Antioh Cantemir, in colaborare cu C. Negruzzi, Iasi, 1844 (ed. II, 1858).
Antereul lui Arvinte
Arvinte coatele au ros la antereu,
Dar n-au stat mult sa socoteasca;
Ci singur el, mereu
Se puse sa-l cârpeasca.
Iar pentru petici de cârpit
Din mâneci au taiat ca o a patra parte
Si antereul l-au gatit
Cu mânecile prea scurtate,
Încât oricare le vedea,
De dâns râdea.
Vazând aceasta el, au zis în gândul sau:
“Lasati, ca doar nu sunt asa de natarau,
Vreun lucru mare nu-i
Sa-mi tai eu poalele de pe la antereu
Si mânecile sa le pui
Mai lungi decât era”.
Au zis si au facut.
Dar lumea se mira
Ca antereul lui era acum prea scurt,
Si nu asemana nici cu un bun mintean.
Se-ntâmpla si boieri de neam
Care-ncurcând averea lor,
Tot cu aceeasi minte,
Sa o îndrepte vor
Si fac ca si Arvinte.
Florile
La nişte case mari, în oale prea bogate,
Sta falnic pe fereşti,
Pe lângă flori fireşti,
Şi cele prelucrate
De mâine omeneşti.
Dar iată, nori s-adună,
Cu fulgere lucind,
Şi tunetul răsună
De ploaie prevestind;
Iar floricelele acele iscusite
Îndreaptă către zei
Smerita rugăminte:
Ca să oprească ei,
Cu un cuvânt din ceri,
A ploaiei neplăceri;
Dar rugămintea lor au fost zădărnicită
Şi ploaia cea pornită
De un răcoare vânt
Se varsă pre pământ,
Potoale sfera grea,
Verdeaţa înnoieşte
Şi firea după ea
Se pare că zâmbeşte.
Atunci şi florile acele naturale
Se dezvelesc frumos,
Din sânurile sale
Dau desfătat miros;
Iar florile de fir, mătasi şi catifea,
Ce ruge înălţa când ploaia se ivea,
De frumuseţea lor lipsite şi pătate,
Au fost de pe fereşti afară lepădate.
Talentului firesc de critică nu-i pasă,
Ea nu întunecă a lui gândiri frumoase;
Şi numai florile acele prelucrate
Se tem de ploaie foarte.
Sta falnic pe fereşti,
Pe lângă flori fireşti,
Şi cele prelucrate
De mâine omeneşti.
Dar iată, nori s-adună,
Cu fulgere lucind,
Şi tunetul răsună
De ploaie prevestind;
Iar floricelele acele iscusite
Îndreaptă către zei
Smerita rugăminte:
Ca să oprească ei,
Cu un cuvânt din ceri,
A ploaiei neplăceri;
Dar rugămintea lor au fost zădărnicită
Şi ploaia cea pornită
De un răcoare vânt
Se varsă pre pământ,
Potoale sfera grea,
Verdeaţa înnoieşte
Şi firea după ea
Se pare că zâmbeşte.
Atunci şi florile acele naturale
Se dezvelesc frumos,
Din sânurile sale
Dau desfătat miros;
Iar florile de fir, mătasi şi catifea,
Ce ruge înălţa când ploaia se ivea,
De frumuseţea lor lipsite şi pătate,
Au fost de pe fereşti afară lepădate.
Talentului firesc de critică nu-i pasă,
Ea nu întunecă a lui gândiri frumoase;
Şi numai florile acele prelucrate
Se tem de ploaie foarte.
Gândul
Stau, mă uit la ceruri, în a lor senin
Trista mea vedere uimit rătăceşte.
Mă uit şi la soare: de lumină plin
El încălzind lumea pururea luceşte.
Dar soarele, cerul nu sunt depărtate,
Iar legea naturii pe om a oprit
Cu ţărna-mpreună să poată străbate
Mai sus decât este el înmărginit.
Privesc mândrul vultur cum se-naripează,
Cum fâlfâie-n aer zburând peste nori;
Cum falnic răspică a soarelui rază,
Se urcă, se pierde din ochi muritori.
O! Atunci mâhnirea sufletu-mi apasă,
Atunci îmi plec capul şi adânc oftez:
Omule! fiinţă slabă, ticăloasă,
De ce după vultur nu poţi să urmezi!
Dar de-odată gândul în mine răsare
Ca un fulger iute, ce e plin de foc,
Se-nalţă la ceruri, trece peste soare,
Şi cu neastâmpăr cată în alt loc.
Toate le cuprinde, toate le măsoară,
Află a lor timpuri, regule şi curs,
Plin de nemurire mai departe zboară
La poarta veciei, la cel nepătruns!
TEATRU/FILM 21 Ianuarie
Detectivul duce tava - Stefan Marian
Marguerite (1984) - Armand Salacrou
Dorina Chiriac - actor
Filmografie:
- Moromeții 2 (2018) - Mărioara Bâzdoveică
- #Selfie 69 (2016)
- La urgență (2006)
- Fix alert (2005)
- Niki Ardelean, colonel în rezervă (2003/2004)
- Amen (2002)
- Furia (2002)
- După-amiaza unui torționar (2001)
- Terminus paradis (1998)
- Milionar...la minut (1992)
- Eminescu versus Eminem (2005)
George Lungoci - actor
Filmografie:
- Neînvinsă-i dragostea - regia Mihnea Columbeanu
- Garcea și oltenii - regia Sam Irvin
- Filantropica - regia Nae Caranfil
- Afacerea Est - regia Igor Cobileanski
- Legiunea străină - regia Mircea Daneliuc
- Sat Tv
Maria Popistașu - actor
Filmografie:
- 2004 Gunpowder, Treason & Plot[1]: Lady Marie, regizor: Gillies MacKinnon
- 2004 Sex Traffic: Vera Vișinescu
- 2005 Crash Test Dummies: Ana
- 2006 Legături bolnăvicioase: Kiki
- 2007 Man zkt vrouw: Alina
- 2008 My Mother, My Bride and I: Irina Bobescu
- 2008 Midnight Man: Kirsta
- 2010 Marți, după Crăciun: Raluca
Florin Șerban - regizor
Filmografie:
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 21 IANUARIE
Filmografie:
- Mecano - coproducător - scurtmetraj - 2001
- Jumătate de oraș face dragoste cu cealaltă jumătate - scurtmetraj - 2002
- Eu când vreau să fluier, fluier - 2010
- Box (film din 2015)
- Omul care nu a spus nimic - scurtmetraj - 2016
- Dragoste 1. Câine - 2018
Jane Eyre-Charlotte Bronte
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 21 IANUARIE
Mr Bean visits the Hospital | Mr Bean Funny Clip | Classic Mr Bean
GÂNDURI PESTE TIMP 21 Ianuarie
Arhimandritul Ilie Cleopa
SFATURI UTILE 21 Ianuarie
CONDUCEREA AUTOMOBILULUI IARNA
- · Verifica prognoza meteo· Verifica rapoartele in legatura cu starea drumurilor· Verifica masina· Anunta pe cineva cand pleci, ce ruta urmezi, si cand preconizezi ca vei ajunge la destinatie· Pe cat posibil calatoreste in comvoi cu mai multe masini, siguranta sta in numere mari· Pe parcursul calatoriei, asculta la radio prognoza meteo, conditiile de mers se schimba pe neasteptate· Incearca sa ai mereu rezervorul de benzina plin. Opreste-te des la benzinarii si realimenteaza, mai ales daca te indrepti spre zone mai retrase. In cazul in care ramai inzapezit, un rezervor plin te va ajuta sa ti motorul si caldura pornita· Asigura-te ca farurile, stopurile, semnalizatoarele, geamurile, parbrizul si luneta sunt curate· Foloseste cat mai mult drumurile nationale si autostrazile, acestea fiind de cele mai multe ori intens circulate si dezapezite· Daca esti prins intr-o furtuna care iti depaseste nivelul tau de sofat, opreste-te si cauta adapost in primul orasVERIFICARE MASINII INAINTE DE UN DRUM LUNG IARNASistemul de racire – protejeaza radiatorul si motorul la temperaturi sub 0 gradeSistemul de incalzire, dezaburire, dezghetare, stergatoarele – acestea nu sunt doar pentru comfortul tau si sunt in primul rand pentru siguranta ta. Verificati-le si reparati-le inainte de instalarea sezonului rece. Ai grija sa ai destul lichid de spalat parbrizul si asigura-te ca acesta nu ingheata la temperaturi negative, pentru ca acesta v-a ingheta pe conducte.Sistemul de alimentare – Schimba filtrele de aer si combustibil. Incearca pe cat posibil sa ai mereu rezervorul plin de benzina.Bateria si sistemul de pornire – trebuie sa fie in forma maxima, cu bornele curate. Defectiuni minore, terminale murdare sau vechi vor face probleme la pornire in vremea rece.Farurile – sunt pentru siguranta ta dar si a celor din jurul tau. Verifica buna functionare a farurilor, stopurilor si semnalizatoarelor atat a celor frontale cat si a celor posterioare. Si cel mai important lucru, asigura-te ca sunt curatate de gheata sau zapada ca cei din jurul tau sa le vada.Sistemul de esapament – Asigura-te ca nu exista gauri sau zone corodate, repara sau schimba elementele defecte. Intoxicatia cu monoxid de carbon este mortala si apare pe neasteptate.Rotile – cauciucuri netocite cu canale adanci sunt indispensabile. Cauciucurile de iarna ofera tractiune si aderenta cu 70% in plus fata de cele de vara, iar lanturile cu 630% mai mult fata de cele estivale.Franele – Verificati nivelul de uzura si nivelul lichidului de frana. O frana care se blocheaza pe gheata poate avea consecinte fatale.Uleiul de motor – cu cat este mai “usor” cu atat mai bine. Uleiul mai vascos ingheata mai repede la temperaturi joase, nu lubrifiaza la fel de bine, si poate cauza probleme la pornire.LUCRURI ESENTIALE PENTRU TINE:· Minim cate un sac de dormit sau o cate o patura pentru pasageri· Chibrituri, brichete, lumanari· Pliculete de cafea instant· Imbracaminte de iarna: caciula, manusi, sosete groase· Trusa de prim ajutor· Apa, nu o lasa in portbagaj pentru ca poate ingheta· Alimente cu mare putere calorica: dulciuri, alune, nuci, stafide, fructe uscate, seminte· Servetele sau prosoape de hartie de bucatarie, bune atat pentru scopul lor initial dar folositoare si la aprinderea unui foc in caz de nevoie· Telefon mobil + incarcator autoLUCRURI ESENTIALE PENTRU MASINA:· Lanterne si baterii de rezerva, foarte bune pentru lucru pe langa masina sau semnalizare· Un saculet de nisip· Lopata cu o lama dreapta preferabil din otel pentru a putea sparge gheata, cele de plastic se rup repede· Trusa de scule (cleste, surubelnite, cheie franceza, sarma, patent, banda adeziva etc)· Topor sau fierastrau pliabil, folositor pentru taiat lemne de foc dar si pentru a taia crengi pentru a fi puse sub rotile automobilului pentru a creste aderenta . ATENTIE! Nu sta niciodata in spatele unei masini sub ale carei roti ati pus diverse obiecte, pentru ca aceste pot fi aruncate, riscul de a fi lovit fiind unul foarte mare· Cablu de tractare· Roata de rezerva· Franghie· Canistra cu benzina de rezerva· Cabluri de pornire baterieMETODE DE CONDUS IARNA· Fii calm si nu te enerva· Mergeti sau urcati rampe folosind cea mai mare viteza in care motorul inca trage. Aplicand mai putina putere, scade riscul ca rotile sa se invarte in gol· Daca urcati o rampa nu inecati sau supraturati motorul, mergeti pe cat se poate de constant· La coborarea pantlor incercati sa nu folositi frana de picior, in schimb utilizati frana de motor, introducand o viteza mai mica va scadea inertia masinii, evitand astfel blocarea rotilor· Daca nu aveti sistem ABS nu apasati o singura data cu forta pe pedala de frana, ci apasati de mai multe ori cu o intensitate mica pentru a nu bloca rotile· Pastreaza o distanta mai mare decat cea pe care ai pastra-o de obicei fata de cel din fata taCE SA FACI DACA RAMAI BLOCAT IN NAMETI· Elibereaza de zapada/gheata zona din fata si spatele rotilor· NU AMBALA MOTORUL, rotile care se invart in gol vor topi repede zapada si gheata de sub ele datorita caldurii aparute din cauza frecarii. Te vei impotmoli mai rau· Incearca sa faci un BALANS prin a inainta in fata si in spate, castigand astfel putin cate putin loc pentru manevre. Incerca sa sincronizezi turatiile motorului cu schimbatul vitezelor.TRACTAREA AUTOMOBILELOR IARNATractatul unui automobil iarna nu este un lucru atat de usor pe cat se crede. O masina care trebuie tractata, este clar ca este o masina a carui motor nu functioneaza. Astfel cel care o va conduce va sta tot timpul intr-o masina neincalzita, cu vizibilitate scazuta, fara sistem de dezaburire, si in cazul in care este un automobil mai nou, va duce lipsa servidirectiei si servofranei, sau orice alt sistem modern. Daca este vorba de o distanta mare care trebuie parcursa este indicat sa apelati la o firma specializata care sa tracteze masina pe o platforma.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu