MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU SÂMBĂTĂ 15 FEBRUARIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GLUME;GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE
Bună dimineața!
Clic pe imagine pentru a se deschide și valorifica informațiile!
PARTEA A TREIA - ARTE; GLUME;GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE
Bună dimineața!
Clic pe imagine pentru a se deschide și valorifica informațiile!
ARTE 15 Februarie
INVITAȚIE LA OPERĂ 15 Februarie
Mihail Ivanovici Glinka – Ruslan și Ludmila
Cu Eugenia Moldoveanu
Eugenia Moldoveanu – Verdi - La Traviata – Complete opera:
MUZICĂ 15 Februarie
Beautiful Relaxing Sweet Memories 2020 | Nonstop Oldies But Goodies Mix
La Mejor Guitarra Del Mundo - Los Mejores Paisajes Del Mundo Con Musica
POEZIE 15 Februarie
Andrei Lupan, poet, dramaturg și publicist român
Andrei LUPAN
A activat timp indelungat (n?scut la 12 februarie 1912 in satul Mihuleni, jude?ul Orhei, decedat la 27 august 1992 la Chi?in?u) in diverse domenii literare: poezie, eseistic?, dramaturgie, traducere. A pl?tit din plin tribut ideologiei comuniste ?i nivelului sc?zut al literaturii noastre na?ionale in perioada imediat postbelic?. Dar sunt demne de apreciere o seam? de opere poetice ?i eseistice, incluse in c?r?ile Poezii (1947), Intrare in balad? (1954), Me?ter faur (1958), Frate al p?mantului (1962), C?r?ile ?i r?bojul anilor (1969), Legea g?zduirii (1965), Gro-movnic (1973) ?. a.
Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1967). A fost membru titular al Academiei de ?tiin?e din Republica Moldova. Scriitorul ?i-a inceput activitatea pan? la 1940, debutand ir revista "Adev?rul literar ?i artistic" cu poezia Biografie (1932) publicand apoi cateva alte poezii (Tat?, ?ar?, Satul ciudat, No ?i p?rc?nenii, ultima inso?it? de un motto din Ion Barbu; uni cercet?tori numesc ?i poezia Arestarea) ?i aproximativ tot atate; articole publicistice (Realit??i studen?e?ti, Facultatea de agrono mie ?i studen?ii ei, Eroism ?i la?itate, O manevr?). Sublinien acest adev?r, deoarece Andrei Lupan dup? r?zboi a publicat ur ?ir de poezii ?i articole publicistice scrise, chipurile, pan? la 1940 Or, nefiind publicate ?i, mai mult, l?sand loc mistific?rilor, dintre care una recunoscut? de scriitor in revista "Basarabia" nr. 11 din 1992 (poezia Olimp dispre?uit, ni se dest?inuie Lupan, a fost seri s? in 1947, ins? datat? cu anul 1937, ca s? nu fie luat? drep critic? a realit??ii sovietice!), stihurile prezentate de autor ca fiinc ale anilor '30 nu pot fi considerate ca atare.
Poeziile incredin?ate tiparului pan? la 1940 - Biografie ?i cele lalte - ni-1 prezint? pe Andrei Lupan ca pe un alt "poet al ??r?nimii" Chiar poezia de debut, Biografie, este un crampei din via?a satulu de odinioar?, evocat prin destinul crud al unui dezmo?tenit dii B?cioi. Poezia e un portret fizic ?i, mai ales, moral al personajulu lipsit pan? ?i de nume. intr-un stil telegrafic, pur constatativ, in care ins? rolul principal revine am?nuntului concret ?i concludent, au torul reconstituie o via?? de om: "S-a n?scut intr-o diminea??... " "El a crescut... ", "Asta fu in '27... ", "Acum suntem in '32... ". Mize ria vie?ii, tragedia femeii cu care s-a insurat ?i starea de impas; personajului - "i-au pus lan?uri la maini ?i picioare. / Acum scoab sare" - puncteaz? o via?? inchis? intre hotarele dezn?dejdii.
Este demn? de apreciat arta de portretist a scriitorului in poe zia Noi ?i p?rc?nenii. Andrei Lupan portretizeaz? intens: pe nara tor ("... fricosul, / ?tefan Grosul, / ca p?staia de chircit, / cu sucit ochi la sl?nin?/ ?i f?in?... "), pe copiii din satul Parcan ("... bulbuca?i ?i cl?p?ugi, / cu ciomege-n laba groas?, / spumegai pojar cu gura... "), in fine - pe Nane B?d?r?u ("Din?i b?lai ca di
?igan/ fulgerau in ro?ii gingini, / iar in capul cel b?lan/ dou? boabe de funingini"). Pe parcurs autorul apeleaz? la jocuri copil?re?ti, faptul adeverind descenden?a sa din folclorul autohton ("P?r-c?neni-neni, / fuga de prin buruieni, / cu broscoaic?/ la ursoaic?, / ochi de stecl?, / din?i de grebl?... "). Pan? la urm? poezia este o imagine memorabil? a unei ciocniri nevinovate la prima vedere, dar serioas? in esen??, cauza ei fiind foametea ?i tenacitatea celor infometa?i, intru ob?inerea dreptului de a se infrupta cu p?ducelele din p?dure.
Poezia are un subtext social grav, sugerat de autor prin mijloace relativ simple. Dar starea complicat? a ??ranului (?i a copiilor s?i) nu putea ?ine la nesfar?it. incol?esc samburii revoltei, moment exprimat in poezia Satul ciudat. Ini?ial nep?rtinitor, ca ?i cum n-ar in?elege ce se intampl? ("Satul acesta din v?g?un?/ nu ?tiu ce-a p??it... ", "Oamenii pare/ c? aduc din camp un sfar?it... "), poetul se include curand in fierberea satului, constatand trezirea con?tiin?ei ??ranilor oprima?i de mo?ieri: "Unde/ a r?zb?tut porunca, / a incetat/ rupt? in dou? munca; / p?r?sit pe brazd? in parloag?/ zace plugul de lemn, / c? de la un semn/ nu mai vor n?dejdile s? trag?". i?i fac apari?ia reprezentan?ii impilatorilor ("De acuma prin negura serii, / fiecare la randul lui, / inspre miaz?-noap-tea gandului/ se trag cate unul str?jerii"). Se sugereaz? un inceput de revolt?, care, de?i lichidat pe loc, nu inceteaz? "afar?", acolo unde "drap?n?-n zid/ durerea amar?" ?i "s-aude trudit lang? vatr?/ o hoard? fl?mand?, / ce geme/ cu fa?a in pumnii de piatr?".
Andrei Lupan se ata?eaz? cu sufletul de mul?imea oprimat?, in final el se adreseaz? direct cititorului: "Tu, zi! - / ce-ai s? faci, / cand vei merge in satul ciudat, / l?trat de dul?i, / la ei, / la ai t?i; / tu, bland cititor, / cand vei trage/ z?voru-n rugin?, / la u?a de brad, / cu mana str?in?, / cu ochii pe trepte de iad?... / Tu ce-ai s? mai faci?... ". Interoga?iile acestea grave adeveresc compasiunea autorul...
A activat timp indelungat (n?scut la 12 februarie 1912 in satul Mihuleni, jude?ul Orhei, decedat la 27 august 1992 la Chi?in?u) in diverse domenii literare: poezie, eseistic?, dramaturgie, traducere. A pl?tit din plin tribut ideologiei comuniste ?i nivelului sc?zut al literaturii noastre na?ionale in perioada imediat postbelic?. Dar sunt demne de apreciere o seam? de opere poetice ?i eseistice, incluse in c?r?ile Poezii (1947), Intrare in balad? (1954), Me?ter faur (1958), Frate al p?mantului (1962), C?r?ile ?i r?bojul anilor (1969), Legea g?zduirii (1965), Gro-movnic (1973) ?. a.
Laureat al Premiului de Stat al Republicii Moldova (1967). A fost membru titular al Academiei de ?tiin?e din Republica Moldova. Scriitorul ?i-a inceput activitatea pan? la 1940, debutand ir revista "Adev?rul literar ?i artistic" cu poezia Biografie (1932) publicand apoi cateva alte poezii (Tat?, ?ar?, Satul ciudat, No ?i p?rc?nenii, ultima inso?it? de un motto din Ion Barbu; uni cercet?tori numesc ?i poezia Arestarea) ?i aproximativ tot atate; articole publicistice (Realit??i studen?e?ti, Facultatea de agrono mie ?i studen?ii ei, Eroism ?i la?itate, O manevr?). Sublinien acest adev?r, deoarece Andrei Lupan dup? r?zboi a publicat ur ?ir de poezii ?i articole publicistice scrise, chipurile, pan? la 1940 Or, nefiind publicate ?i, mai mult, l?sand loc mistific?rilor, dintre care una recunoscut? de scriitor in revista "Basarabia" nr. 11 din 1992 (poezia Olimp dispre?uit, ni se dest?inuie Lupan, a fost seri s? in 1947, ins? datat? cu anul 1937, ca s? nu fie luat? drep critic? a realit??ii sovietice!), stihurile prezentate de autor ca fiinc ale anilor '30 nu pot fi considerate ca atare.
Poeziile incredin?ate tiparului pan? la 1940 - Biografie ?i cele lalte - ni-1 prezint? pe Andrei Lupan ca pe un alt "poet al ??r?nimii" Chiar poezia de debut, Biografie, este un crampei din via?a satulu de odinioar?, evocat prin destinul crud al unui dezmo?tenit dii B?cioi. Poezia e un portret fizic ?i, mai ales, moral al personajulu lipsit pan? ?i de nume. intr-un stil telegrafic, pur constatativ, in care ins? rolul principal revine am?nuntului concret ?i concludent, au torul reconstituie o via?? de om: "S-a n?scut intr-o diminea??... " "El a crescut... ", "Asta fu in '27... ", "Acum suntem in '32... ". Mize ria vie?ii, tragedia femeii cu care s-a insurat ?i starea de impas; personajului - "i-au pus lan?uri la maini ?i picioare. / Acum scoab sare" - puncteaz? o via?? inchis? intre hotarele dezn?dejdii.
Este demn? de apreciat arta de portretist a scriitorului in poe zia Noi ?i p?rc?nenii. Andrei Lupan portretizeaz? intens: pe nara tor ("... fricosul, / ?tefan Grosul, / ca p?staia de chircit, / cu sucit ochi la sl?nin?/ ?i f?in?... "), pe copiii din satul Parcan ("... bulbuca?i ?i cl?p?ugi, / cu ciomege-n laba groas?, / spumegai pojar cu gura... "), in fine - pe Nane B?d?r?u ("Din?i b?lai ca di
?igan/ fulgerau in ro?ii gingini, / iar in capul cel b?lan/ dou? boabe de funingini"). Pe parcurs autorul apeleaz? la jocuri copil?re?ti, faptul adeverind descenden?a sa din folclorul autohton ("P?r-c?neni-neni, / fuga de prin buruieni, / cu broscoaic?/ la ursoaic?, / ochi de stecl?, / din?i de grebl?... "). Pan? la urm? poezia este o imagine memorabil? a unei ciocniri nevinovate la prima vedere, dar serioas? in esen??, cauza ei fiind foametea ?i tenacitatea celor infometa?i, intru ob?inerea dreptului de a se infrupta cu p?ducelele din p?dure.
Poezia are un subtext social grav, sugerat de autor prin mijloace relativ simple. Dar starea complicat? a ??ranului (?i a copiilor s?i) nu putea ?ine la nesfar?it. incol?esc samburii revoltei, moment exprimat in poezia Satul ciudat. Ini?ial nep?rtinitor, ca ?i cum n-ar in?elege ce se intampl? ("Satul acesta din v?g?un?/ nu ?tiu ce-a p??it... ", "Oamenii pare/ c? aduc din camp un sfar?it... "), poetul se include curand in fierberea satului, constatand trezirea con?tiin?ei ??ranilor oprima?i de mo?ieri: "Unde/ a r?zb?tut porunca, / a incetat/ rupt? in dou? munca; / p?r?sit pe brazd? in parloag?/ zace plugul de lemn, / c? de la un semn/ nu mai vor n?dejdile s? trag?". i?i fac apari?ia reprezentan?ii impilatorilor ("De acuma prin negura serii, / fiecare la randul lui, / inspre miaz?-noap-tea gandului/ se trag cate unul str?jerii"). Se sugereaz? un inceput de revolt?, care, de?i lichidat pe loc, nu inceteaz? "afar?", acolo unde "drap?n?-n zid/ durerea amar?" ?i "s-aude trudit lang? vatr?/ o hoard? fl?mand?, / ce geme/ cu fa?a in pumnii de piatr?".
Andrei Lupan se ata?eaz? cu sufletul de mul?imea oprimat?, in final el se adreseaz? direct cititorului: "Tu, zi! - / ce-ai s? faci, / cand vei merge in satul ciudat, / l?trat de dul?i, / la ei, / la ai t?i; / tu, bland cititor, / cand vei trage/ z?voru-n rugin?, / la u?a de brad, / cu mana str?in?, / cu ochii pe trepte de iad?... / Tu ce-ai s? mai faci?... ". Interoga?iile acestea grave adeveresc compasiunea autorul...
Aurelian Titu Dumitrescu
Poet, eseist, jurnalist român, cel mai apreciat discipol al lui Nichita Stănescu. Aurelian Titu Dumitrescu (n.15 februarie 1956, Caracal, județul Olt) a scris și publicat peste 40 de volume de poezie, eseuri despre literatură și artă plastică, precum și de publicistică.
În prefața ediției a doua (cea din 1998) a volumului “Antimetafizica” scriitorul, diplomatul si omul politicAlexandru Paleologu (1919-2005) a scris:
„Aurelian Titu Dumitrescu a luat asupra sa îndrăzneala de a provoca la un continuu turnir poetic pe omul care era atunci stăpînitorul gloriei. L-a sfidat. L-a asediat la domiciliu. Trecând peste uzanțe, peste prudențe, peste cuviință, l-a constrîns să-l primească înăuntru, i-a violat într-un fel domiciliul și sindrofia cu alți amici. L-a așteptat pe palier, a coborît în stradă, s-a plimbat, a așteptat din nou, pînă l-a provocat să intre în arenă. Adică să deschidă ușa și să-l poftească înăuntru. Refuzase destul de ferm această injoncțiune Nichita. Dar A. T. Dumitrescu a cîștigat prima rundă, penetrînd în citadelă. <>”.
„Aurelian Titu Dumitrescu a luat asupra sa îndrăzneala de a provoca la un continuu turnir poetic pe omul care era atunci stăpînitorul gloriei. L-a sfidat. L-a asediat la domiciliu. Trecând peste uzanțe, peste prudențe, peste cuviință, l-a constrîns să-l primească înăuntru, i-a violat într-un fel domiciliul și sindrofia cu alți amici. L-a așteptat pe palier, a coborît în stradă, s-a plimbat, a așteptat din nou, pînă l-a provocat să intre în arenă. Adică să deschidă ușa și să-l poftească înăuntru. Refuzase destul de ferm această injoncțiune Nichita. Dar A. T. Dumitrescu a cîștigat prima rundă, penetrînd în citadelă. <>”.
PIATRÀ (I)
Si nu ierta tristetile càzînd
ca arborii tàiati pe umbra lor,
singuràtatea sunà-ncet, a apà
cu teamà atingînd pàmînt de mal.
Si cum stràluce tot ce s-a uitat
în zorii zilei pàsuind trecutul
sà mai ràmîi si o durere fii
unind un om stràin cu pleoapa zilei.
Petre Stoica ("Copleşit de glorie", "Prognoza meteorologică")
Aproape o elegie
Vultur cu aripi deschise ţi-am fost
cârlionţ de miel şi văl de lapte ţi-am fost
coapsă de chitară moale ţi-am fost
chitară şi smirnă şi smochină ţi-am fost
amnar pentru iască acerbă ţi-am fost
ploaie de mărgean pe brazdă ţi-am fost
floare de oleandru pe sân ţi-am fost
corabie lină şi neîncăpătoare ţi-am fost
ancoră în profunzimea mierii ţi-am fost
odgon din fir de mătase ţi-am fost
cătuşă eliberatoare ţi-am fost
etcetera etcetera ţi-am fost
un scorpion fantastic ţi-am fost
un coş cu roiuri de viespi ţi-am fost
gheară de liliac în păr ţi-am fost
cactus pe gură ţi-am fost
arici pe sâni ţi-am fost
osuar de crabi în aşternut ţi-am fost
hidoasă umbră de sepie în somn ţi-am fost
zgură şi smoală topită pe unghii ţi-am fost
o carte ruptă şi pătată cu vinuri ţi-am fost
suc de mătrăgună ţi-am fost
etcetera etcetera ţi-am fost
cârlionţ de miel şi văl de lapte ţi-am fost
coapsă de chitară moale ţi-am fost
chitară şi smirnă şi smochină ţi-am fost
amnar pentru iască acerbă ţi-am fost
ploaie de mărgean pe brazdă ţi-am fost
floare de oleandru pe sân ţi-am fost
corabie lină şi neîncăpătoare ţi-am fost
ancoră în profunzimea mierii ţi-am fost
odgon din fir de mătase ţi-am fost
cătuşă eliberatoare ţi-am fost
etcetera etcetera ţi-am fost
un scorpion fantastic ţi-am fost
un coş cu roiuri de viespi ţi-am fost
gheară de liliac în păr ţi-am fost
cactus pe gură ţi-am fost
arici pe sâni ţi-am fost
osuar de crabi în aşternut ţi-am fost
hidoasă umbră de sepie în somn ţi-am fost
zgură şi smoală topită pe unghii ţi-am fost
o carte ruptă şi pătată cu vinuri ţi-am fost
suc de mătrăgună ţi-am fost
etcetera etcetera ţi-am fost
Registre
Nasterea mea e trecuta-n registru
botezul meu e caligrafiat si el în registru
diagrama sârguintei si lenei mele -
urmarita în munti de registre scolare
furând cândva un trandafir pentru tine
am fost pedepsit si trecut în registru
între file cu rubrici grosolane
sta parafata cuminte
eterna mea dragoste pentru tine
fiul nostru: trecut si el în registru
mereu si mereu Petre Stoica prezent în registre:
pentru boli pentru gânduri pentru atâtea si-atâtea
datorii neachitate la timp
pâna-n ziua când capacul de sicriu al registrului gros
va cadea în sfârsit pentru ultima data
peste numele meu de om plecat dintre vii
botezul meu e caligrafiat si el în registru
diagrama sârguintei si lenei mele -
urmarita în munti de registre scolare
furând cândva un trandafir pentru tine
am fost pedepsit si trecut în registru
între file cu rubrici grosolane
sta parafata cuminte
eterna mea dragoste pentru tine
fiul nostru: trecut si el în registru
mereu si mereu Petre Stoica prezent în registre:
pentru boli pentru gânduri pentru atâtea si-atâtea
datorii neachitate la timp
pâna-n ziua când capacul de sicriu al registrului gros
va cadea în sfârsit pentru ultima data
peste numele meu de om plecat dintre vii
Sambelan la curtea coniacului
lui Mircea Scarlat
Doamne cât de trist am fost aseară
literele mele au luat-o razna prin ploaie
m-a salvat în cele din urmă credeti-mă
amintirea unei vieţi trăite de mult
eram şambelan la curtea coniacului
scriam partituri de dragoste şi iarna
mă duceam la french cancan pe atunci
stăpâneam şi aerostate cu heliu parcă mă văd
suflând în trâmbiţă deasupra oraşului
în prezent sunt un biet poet premiat
cu frunze de urzici Doamne cât de trist
am fost aseară pe când alergam prin ploaie
dupa ultima literă
Biografie Petre Stoica
Petre Stoica (n. 15 februarie 1931, Peciu Nou, judeţul Timiş - d. 21 martie 2009, Jimbolia, judeţul Timiş) este un poet, traducător, publicist, colecţionar de presă şi bibliofil român, considerat scriitorul cu cea mai mare longevitate literară.
A fost unul dintre întemeietorii spirituali ai "generaţiei 60" alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Modest Morariu, Vasile Gordu.
A tradus în limba româna operele unor importanţi scriitori germani, fiind autorul antologiilor ”Poezia germana modernă” (1967) si ”Poezia austriaca moderna” (în colaborare cu Maria Banuş - 1968).
A participat la numeroase colocvii, congrese pe teme literare şi la festivaluri internaţionale de poezie ce au avut loc la: Frankfurt pe Main, Sonnerberg, Berlinul de Vest, Leipzig, Dusseldorf, Lindau, Manheim, Marburg, Viena, Graz, Lindabrum, Zagreb, Bled, Budapesta, Rotterdam, Moscova, Sofia etc... şi e tradus în sârbă, germană, maghiară, slovacă.
Poezii
Poeme" (1957),
"Pietre kilometrice" (1963),
"Miracole" (1966),
"Alte poeme" (1968),
"Arheologie blânda" (1968),
"Melancolii inocente" (1969),
"O casetă cu şerpi" (1970),
"Orologiu" (1970),
"Bunica se aşeaza în fotoliu" (1971),
"Sufletul obiectelor" (1972),
"Trecatorul de demult" (1975),
"Iepuri şi anotimpuri" (1976),
"O nuntă de cenuşa" (1977),
"Un potop de simpatii" (1978),
"Copleşit de glorie" (1980),
"Prognoza meteorologică" (1981),
"Amintirile unui fost corector" (1982),
"Întrebare retorică" (1983),
"Caligrafii şi culori" (1984),
"Numai dulceaţa porumbelor" (1985),
"Suvenir" (1986),
"Viaţa mea la ţară" (1988),
"Tango şi alte poeme" (1989),
"Piaţa Tien An Men II" (1990),
"Visul vine pe scara de serviciu" (1991),
"Fabule şi epigrame" (1995),
"Manevre de toamna" (1996),
"Marea pururi marea" (1996),
"Zicale şi reflecţii actuale" (1996),
"Uitat printre lucruri uitate" (1997),
"Insem-nările cultivatorului de mărar" (1998),
"Şambelan la curtea coniacului" (1999),
"La scufundarea vasului Titanic ,I-II" (1999-2000),
"Manevrele de toamna" (1996),
"Insomniile bătrânului" (2000),
"Vizita maestrului de vânatoare" (2002),
"Veşnic absentă veşnic prezentă" (2002),
"Carnavalul prenocturn" (2004),
"Pipa lui Magritte" (2005),
"Ultimul spectacol – 101 poeme" (2007),
"O nuntă de cenuşă" (2008), şi altele.
A primit numeroase dinstincţii si premii literare, printre care:
Premiul Festivalului George Bacovia, Bacău (1971);
Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (1971, 1974),
Premiul Asociatiei Scriitorilor din Sibiu (1985);
Premiul Uniunii Scriitorilor (1976, 1980, 1991),
Premiul “Serile de poezie Vânători", Piatra Neamţ (1992);
Premiul National de Poezie “Mihai Eminescu”, Botoşani (1994),
Marele Premiu „Ion Vinea" pentru poezie (1996);
Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara (1996);
Premiul de excelenţă culturală acordat de Austrian Airlines (1999);
Premiul Festivalului de poezie Bucureşti (2000),
Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (2001),
Marele premiu al Traducătorilor acordat de APLER, Bucureşti (2005),
Ordinul National “Pentru Merit” în grad de Cavaler.
A fost numit Cetăţean de onoare al oraşului Jimbolia şi al municipiului Botoşani şi membru onorific al "The Paradoxist Literary Movement Association" - Phoenix, AZ, SUA. A fost decorat cu Ordinul naţional "Pentru Merit" in grad de Cavaler , şi a primit Diploma specială a comunităţii foştilor germani din Banat.
Petre Stoica (n. 15 februarie 1931, Peciu Nou, judeţul Timiş - d. 21 martie 2009, Jimbolia, judeţul Timiş) este un poet, traducător, publicist, colecţionar de presă şi bibliofil român, considerat scriitorul cu cea mai mare longevitate literară.
A fost unul dintre întemeietorii spirituali ai "generaţiei 60" alături de Nichita Stănescu, Matei Călinescu, Mircea Ivănescu, Cezar Baltag, Modest Morariu, Vasile Gordu.
A tradus în limba româna operele unor importanţi scriitori germani, fiind autorul antologiilor ”Poezia germana modernă” (1967) si ”Poezia austriaca moderna” (în colaborare cu Maria Banuş - 1968).
A participat la numeroase colocvii, congrese pe teme literare şi la festivaluri internaţionale de poezie ce au avut loc la: Frankfurt pe Main, Sonnerberg, Berlinul de Vest, Leipzig, Dusseldorf, Lindau, Manheim, Marburg, Viena, Graz, Lindabrum, Zagreb, Bled, Budapesta, Rotterdam, Moscova, Sofia etc... şi e tradus în sârbă, germană, maghiară, slovacă.
Poezii
Poeme" (1957),
"Pietre kilometrice" (1963),
"Miracole" (1966),
"Alte poeme" (1968),
"Arheologie blânda" (1968),
"Melancolii inocente" (1969),
"O casetă cu şerpi" (1970),
"Orologiu" (1970),
"Bunica se aşeaza în fotoliu" (1971),
"Sufletul obiectelor" (1972),
"Trecatorul de demult" (1975),
"Iepuri şi anotimpuri" (1976),
"O nuntă de cenuşa" (1977),
"Un potop de simpatii" (1978),
"Copleşit de glorie" (1980),
"Prognoza meteorologică" (1981),
"Amintirile unui fost corector" (1982),
"Întrebare retorică" (1983),
"Caligrafii şi culori" (1984),
"Numai dulceaţa porumbelor" (1985),
"Suvenir" (1986),
"Viaţa mea la ţară" (1988),
"Tango şi alte poeme" (1989),
"Piaţa Tien An Men II" (1990),
"Visul vine pe scara de serviciu" (1991),
"Fabule şi epigrame" (1995),
"Manevre de toamna" (1996),
"Marea pururi marea" (1996),
"Zicale şi reflecţii actuale" (1996),
"Uitat printre lucruri uitate" (1997),
"Insem-nările cultivatorului de mărar" (1998),
"Şambelan la curtea coniacului" (1999),
"La scufundarea vasului Titanic ,I-II" (1999-2000),
"Manevrele de toamna" (1996),
"Insomniile bătrânului" (2000),
"Vizita maestrului de vânatoare" (2002),
"Veşnic absentă veşnic prezentă" (2002),
"Carnavalul prenocturn" (2004),
"Pipa lui Magritte" (2005),
"Ultimul spectacol – 101 poeme" (2007),
"O nuntă de cenuşă" (2008), şi altele.
A primit numeroase dinstincţii si premii literare, printre care:
Premiul Festivalului George Bacovia, Bacău (1971);
Premiul Asociatiei Scriitorilor din Bucuresti (1971, 1974),
Premiul Asociatiei Scriitorilor din Sibiu (1985);
Premiul Uniunii Scriitorilor (1976, 1980, 1991),
Premiul “Serile de poezie Vânători", Piatra Neamţ (1992);
Premiul National de Poezie “Mihai Eminescu”, Botoşani (1994),
Marele Premiu „Ion Vinea" pentru poezie (1996);
Premiul Uniunii Scriitorilor, Filiala Timişoara (1996);
Premiul de excelenţă culturală acordat de Austrian Airlines (1999);
Premiul Festivalului de poezie Bucureşti (2000),
Marele Premiu al Uniunii Scriitorilor (2001),
Marele premiu al Traducătorilor acordat de APLER, Bucureşti (2005),
Ordinul National “Pentru Merit” în grad de Cavaler.
A fost numit Cetăţean de onoare al oraşului Jimbolia şi al municipiului Botoşani şi membru onorific al "The Paradoxist Literary Movement Association" - Phoenix, AZ, SUA. A fost decorat cu Ordinul naţional "Pentru Merit" in grad de Cavaler , şi a primit Diploma specială a comunităţii foştilor germani din Banat.
Vasile Demetrius
Şarpele şi ea
Un muschi intr-o camasa de cortel
Pestrita, lucitoare, ca de moar,
E taratorul sarpe.
Limba doar
E mladioasa, agera ca el.
Dar sarpele-i de gheata, ca un brat intepenit de moarte.
S-ar parea
Ca nici la sanul tau nu ar putea
Sa-si incalzeasca recele lui lat.
Femeie cu picioarele fierbinti,
Cu pantecul: camin dogoritor,
Ca sarpele de incolacitor
Te impletesti pe sufietu-mi si-l minti!
Iti fura date numai pentru mers
Picioarele, doi boa matasosi
Care sugruma lung, nesatiosi, -Cand mi se darma-ntregul univers?
Ce-asemanare-adanca e-ntre voi,
Reptila si femeie, de-ai stiut
Limbagiul veninos de la-nceput;
Pe cand mergeam alaturi calmi si goi?
Asemeni lui de mladioasa si
De-acatatoare, dulce, printre legi
Cu tine aspre, pe artisti, pe regi
Ii stapanesti cu voluptati de-o zi.
Si rece ca jivina, doar atunci
Cand vreai sa-l umilesti sau sa-l aprinzi,
iti tii departe omul, i te vinzi!
Ca vlaguit din brate sa-l arunci!
Pestrita, lucitoare, ca de moar,
E taratorul sarpe.
Limba doar
E mladioasa, agera ca el.
Dar sarpele-i de gheata, ca un brat intepenit de moarte.
S-ar parea
Ca nici la sanul tau nu ar putea
Sa-si incalzeasca recele lui lat.
Femeie cu picioarele fierbinti,
Cu pantecul: camin dogoritor,
Ca sarpele de incolacitor
Te impletesti pe sufietu-mi si-l minti!
Iti fura date numai pentru mers
Picioarele, doi boa matasosi
Care sugruma lung, nesatiosi, -Cand mi se darma-ntregul univers?
Ce-asemanare-adanca e-ntre voi,
Reptila si femeie, de-ai stiut
Limbagiul veninos de la-nceput;
Pe cand mergeam alaturi calmi si goi?
Asemeni lui de mladioasa si
De-acatatoare, dulce, printre legi
Cu tine aspre, pe artisti, pe regi
Ii stapanesti cu voluptati de-o zi.
Si rece ca jivina, doar atunci
Cand vreai sa-l umilesti sau sa-l aprinzi,
iti tii departe omul, i te vinzi!
Ca vlaguit din brate sa-l arunci!
Biografie
DEMETRIUS Vasile (pseudonimul lui Vasile Dumitrescu), se naste la I oct. 1878, Scheii Brasovului - moare in 15 mart. 1942, Bucuresti.
Prozator, poet si traducator.
Fiul lui Dumitru Ogea, sobar, si al Elisabetei (n. Bratu-Stinghe).
Tatal Luciei Demetrius. Numele i se schimba la scoala in Dumitrescu, iar ca scriitor, in 1899, va fi botezat Demetrius de catre Gala Galaction.
Scoala primara si trei luni de gimnaziu la Bucuresti; autodidact. Muncitorintr-o fabrica de tricotaje, ajutor de macelar, librar la C. Sfetea, corector la ziarul Nationalul, chimist la o fabrica din Chiti la, invatator suplinitor in satul Vintila Voda, linga Buzau, administrator al mosiei contelui Robert de Roma in Ialomita, functionar la Domenii, initiator al col. „Caminul" (1916) si director al „Bibliotecii pentru toti" (1923 (.Debuteaza ca poet in Adevarul lui C. Miile. in 1904 scoate impreuna cu T. Arghezi revista Linia dreapta. O mare prietenie il leaga de Arghezi, N. Vasile Demetrius Cocea si Galaction.
Colaboreaza la Viata sociala. Viitorul, Dimineata, Facla, Flacara, Scena, Luceafarul, Sburatorul, Rampa ctc; este autorul a numeroase traduce din Maupassant, Balzac, Merejkovski, Blasco Iba-fiez, Stendhal s.a. Lipsita de originalitate este poezia din volum Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) si Cocorii (1942). in schimb proza, cu deosebire romanele (Tineretea Casandrei, 1913; Orasul bucuriei, 1920; Domnul colonel, 1920; Domnul deputat, 1921), anticipeaza pe unele laturi ale lor realismul interbelic.
A publicat si citeva volum de nuvele (Puterea farmecelor si alte nuvele, 1914; Ctntareata, 1916; Nuvele alese, 1925 etc). Premiul Acad. (1916); Premiul Soc. Scriitorilor Romani (1928).
Dintr-o activitate literara bogata (sase plachete de poezii, peste cincisprezece volume de nuvele si romane si un numar foarte mare de traduceri), poezia este partea cea mai putin realizata.
Versuri (1901), Trepte rupte (1906), Sonete (1914), Canarul mizantropului (1916), Fecioarele (1925) sau Cocorii (1942) nu depasesc o anumita faza de compuneri stingace si devitalizate expresiv, in umbra marilor scriitori ai vremii. Lirica simpla, cu o simbolistica saraca, bazata in special pe muzicalitate si notatie realista.
Umorul sentimental al inceputurilor e inlocuit cu un fel de album naturalist in Canarul mizantropului si Fecioarele, unde poetul surprinde diferite siluete din lumea orasului: tocilarul, sacagiul, orbul, golanul, femeia de strada, groparul etc, intr-un fel de inventar urban transpus in registru caricatural sau compasiv, uneori cu autentica sensibilitate si delicatete. Viziunea asupra vietii este, in genere, sumbra, asemanatoare celei pe care Vasile Demetrius o instituie si in proza. in acest sector, scriitorul isi muta curajos cimpul de observatie in mijlocul orasului, fata in fata cu o fauna interesanta si bogat diversificata, plina de pitoresc si cu o marcata apetenta a vietii.
Viziunea restrictiv-samanatorista e inlocuita cu una noua, comprehensiva, care nu vede in oras un mediu in exclusivitate al perditiei si imoralitatii, ci un spatiu al confruntarilor morale deschise, un depozitar de suflete delicate si alese, jinduind spre lumina si implinire, intr-o dramatica inclestare cu fortele mizeriei si rapacitatii sociale. Interesul pentru lumea periferica, de vagabonzi si lumpen-proletari, punerea in lumina a bogatelor ei resurse de umanitate il indica drept cap de serie al unei intregi directii din scrisul romanesc interbelic: Carol Ardeleanu", I. Peltz, Ion Calugaru", G. M. Zamfirescu, Ury Benador s.a. Volumele Puterea farmecelor si alte nuvele (1914), Ctntareata (1916), Dragoste neimpartasita (1919), Vagabondul (1922) vadesc preocuparea pentru radiografierea atenta a acestor medii, din diverse unghiuri. Vagabondul Marcu Stiubei, ajuns sa-si realizeze visul de a deveni bacan, e lichidat din cauza concurentei (Viata felurita a lui Marcu Stiu-bei); cintareata Didina, ajunsa celebra pe scene internationale, se comporta neomeneste cu propria-i mama bolnava, pentru a nu ramine o prizoniera (Cintareata); pinzarul Iordan isi instraineaza fiul spre a deveni domn, dar acesta ajunge doar un biet trepadus (Trufie); cosarul Petre Dobrila isi schimba profesiunea pentru capriciul unei fete de nimic (Dragoste neimpartasita); sacagiul Moise Hanina, simtin-du-se inutil, se spinzura in indiferenta tuturor (Caratorul de apa); ocnasul Stoian, desi vrea sa ajunga om de treaba, infunda din nou puscaria (La urma lui) etc. O lunga galerie de tipuri din toate categoriile sociale, pe care ulterior scriitorul o adincesle in romane. Tineretea Ca-sandrei (1913), primul dintre ele, insista asupra vietii mahalalei bucurestene, a mediului mic-burghez si a celui industrial prin care trece tinara Casandra Casimcea in dorinta ei de-a iesi la lumina, ca in final sa fie silita sa se intoarca in lumea din care a plecat.
Asemenea incercari inutile ale eroilor de a-si depasi conditia ni se prezinta si in Orasul bucuriei (1920), Domnul colonel (1920) si Domnul deputat (1921), alcatuind in intentia lui Vasile Demetrius un singur ciclu, dedicat vietii social-politice de la inceputul veacului, marcat de lupta pentru putere a partidelor politice, de rascoalele taranesti si de primul razboi mondial. In primul caz, personajul propriu-ziseBucurestiul, „orasul bucuriei". al mizeriei si contrastelor sociale, iar exponentul sau tipic - politicianul demagog si venal Matei Dumbarau; in cel de al doilea, actiunea se muta la tara, in mijlocul unei zguduitoare exploatari sociale patronate cu salbaticie de deputatul Marin Voiculescu; ultimul are in centru figura odioasa a colonelului Ilie Chiria-nescu, tradator de patrie in timpul razboiului, cele trei ipostaze alcatuind de fapt fatetele unui singur personaj, ale omului politic burghez de la inceputul veacului. Intentia e de fresca, dezbaterea politico-sociala are suficienta patrundere, facind din Vasile Demetrius unul dintre interesantii romancieri ai vremii si un virtual precursor al lui Cezar Petrescu.
OPERA:
Versuri. Buzau, 1901 (ed. II, Bucuresti, 1929): Trepte rupte, versuri. Bucuresti, 1906: Tineretea Casandrei, roman, Bucuresti, 1913 (ed II. 1924); Puterea farmecelor si alte nuvele. Bucuresti. 1914 (ed. II, Puterea vrajitor si alte nuvele. 1929); Sonete, Bucuresti, 1914; Cintarea[a, nuvele. Bucuresti, 1916 (ed. II. 1928); Canarul mizantropului, versuri, Bucuresti, 1916; Scoala profesionala „Arhiereul Gherasim", Bucuresti, 1916 (ed. II, 1923); Motanul ucigas. Bucuresti, 1918; Dragoste ne'un-partasita, nuvele. Bucuresti, 1919 (ed. II, 1930); Pacatul rabinului. Bucuresti. 1920: Strigoiul, Bucuresti. 1920 (ed. II, 1929); Orasul bucuriei. roman. Bucuresti, 1920; Matei Dumbarau. Urmarea si srirsitul romanului Orasul bucuriei. Bucuresti, 1920; Paradisul rusinos (Orasul bucuriei. Matei Dumbarau), Bucuresti. 1920; Domnul colonel. Din epoca neutralitatii romane, 1914-l916, roman. Bucuresti, 1920; Domnul deputat, roman. Bucuresti, 1921 (ed. noua, 1957); Pentru parerea lumii, Bucuresti, 1921: Vagabondul, nuvele, Bucuresti. 1922 (ed. II, 1936): Unchiul Nastase si nepotul sau Petre Nlcodim, Bucuresti, 1923; Fecioarele, versuri. Bucuresti, 1925; Nuvele alese. Bucuresti, 1925: Norocul cucoanei Frosa. Bucuresti. 1926; Vieti zdrobite, Bucuresti, 1926; Monahul Damian, Bucuresti, 1928 (ed. II, 1933); Cocorii, versuri, Bucuresti, 1942; Versuri alese. Bucuresti, 1943; Nuvele, pref. de I. Manole, Bucuresti, 1952: Scrieri alese. l-II, ed. ingrijita, pref. si note de Margareta Feraru, Bucuresti, 1967; Poezii, ed. si pref. de E. Manu, Bucuresti, . Traduceri: G. de Maupassant, Horla, Bucuresti, 1914; H. de Balzac, Neamul Marana, Bucuresti, 1916; D. Merejkovski, Moartea teilor, Bucuresti, 1916; B. Ibafiez, Floare de mai. Bucuresti, 1919 (ed. II, 1937); idem, Coliba fermecata. Bucuresti, 1919; D. Merejkovski, Leo-nardo da Vinci, Bucuresti, 1920; idem, invierea zeilor. Bucuresti, 1921 (ed. II, 1924); Stendhal, Schitul din Parma, Bucuresti. 1922; D. Merejkovski, Petru cel Mare, Bucuresti, 1923; idem, Giocon-da. Braila, 1924; B. lbanez, Flaminzll La Horla, Bucuresti, 1923; Ch. Dickens, David Copperfwld. I-III, Bucuresti, 1929; Blasco lbanez, O tragedie de pomina. Bucuresti, 1929 (ed. II, 1931); J. H. Fabre, Minunile instinctului la ginganii. Paianjenul. Lacusta verde. Bucuresti, 1931; W. A. Hoffman. O mireasa la loterie, Bucuresti, f. a.; Blasco Ibahez, In padurea de portocali. Bucuresti, 1932; idem, Don Rafael, Bucuresti, 1937; W. Shakespeare, Macbeth, Bucuresti, f.a.; idem, Hamlet, Bucuresti, f.a.; H. Taine. Despre Balzac si despre Stendhal. Bucuresti, f.a.; Povestiri si povesti pentru copiii destepti, Bucuresti, 1940; II. de Balzac, Jupin Cor-nelius. Bucuresti, 1941; L. Bromfield, Vin ploile, MI, Bucuresti, 1947. |
REFERINTE CRITICE:
I. Trivale, Cronici literare, 1915; N. Davidescu, Aspecte. II: E. Lovinescu, Istoria, IV; Perpessicius, Mentiuni, I; G. Cali-nescu, Istoria; G. Galaction, Oameni si ginduri din veacul meu, 1955; M. Sadoveanu, Marturisiri, 1960; G. Galaction, Opere alese, II, 1961; D. Micu, inceput; V. Eftimiu, Portrete si amintiri, 1965; Perpessicius, Opere, II, 1967; C. Ciopraga, Literatura; I. Peltz, Amintiri din viata literara, 1974; F. Aderca, Contributii, I; R. Boureanu, Vazuti in oglinda timpului. 1987; I. Chendi, Scrieri, II. 1989. |
TEATRU/FILM 15 Februarie
Biografie George Ivașcu, actor
Biografie
Actor roman de teatru, televiziune si film, s-a nascut pe 15 februarie 1968 in Bucuresti. In anul 2006 infiinteaza Teatrul Metropolis din Bucuresti, devenind directorul si managerul acestuia si contribuind la stralucirea si maretia realizarilor acestuia in oferta de spectacole din Bucuresti, de la piese de teatru, concerte, workshop-uri si muzicaluri.
Casatorit cu colega sa de promotie, binecunoscuta regizoare Alice Barb, de care se indragostise in 1989, joaca in piesele montate de aceasta, infiinteaza impreuna si cu fratele Alicei ( Nagy Robert – prim solist al Operei Romane din Bucuresti ) compania teatrala Of-Of, sunt premiati separat si impreuna, iubesc aceleasi filme, aceiasi actori, jocurile pe calculator, pasiuni comune (ezoterismul, povestile Sf si excursiile), dar divorteaza in termeni mai mult decat amiabili in septembrie 2007, (motivul: lipsa copiilor din familie), prezentandu-se la tribunal de mana.
Dupa ce si-a luat doctoratul in Artele Spectacolului, cu tema “ Logica absurdului in arta spectacolului din secolul XX “, a incercat si regie si in prezent, pe langa toate aceste activitati este conferentiar universitar doctor la Universitatile nationale de arta teatrala si cinematografica din Bucuresti si Sibiu, unde impartaseste din experienta sa studentilor.
Casatorit cu colega sa de promotie, binecunoscuta regizoare Alice Barb, de care se indragostise in 1989, joaca in piesele montate de aceasta, infiinteaza impreuna si cu fratele Alicei ( Nagy Robert – prim solist al Operei Romane din Bucuresti ) compania teatrala Of-Of, sunt premiati separat si impreuna, iubesc aceleasi filme, aceiasi actori, jocurile pe calculator, pasiuni comune (ezoterismul, povestile Sf si excursiile), dar divorteaza in termeni mai mult decat amiabili in septembrie 2007, (motivul: lipsa copiilor din familie), prezentandu-se la tribunal de mana.
Dupa ce si-a luat doctoratul in Artele Spectacolului, cu tema “ Logica absurdului in arta spectacolului din secolul XX “, a incercat si regie si in prezent, pe langa toate aceste activitati este conferentiar universitar doctor la Universitatile nationale de arta teatrala si cinematografica din Bucuresti si Sibiu, unde impartaseste din experienta sa studentilor.
Morcoveata - Jules Renard
GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 15 Februarie
DINNER DATE Bean ❤️ | Valentine's Handy Bean | Mr Bean Official
SFATURI UTILE 15 Februarie
TREBUIE SĂ ȘTII
Desi pare putin probabil, oricare dintre noi se poate confrunta uneori cu situatii in care singurele mijloace de salvare sunt telefonul mobil, masina personala sau un bancomat. Informatiile pe care ti le prezentam in continuare iti pot salva viata literalmente! Desi aceste amanunte sunt efectiv cruciale, prea putini dintre voi le cunoasteti.
Iata o serie de trucuri care te pot scoate din incurcatura la nevoie:
Introdu codul PIN in ordine inversa.
Asadar, daca PIN-ul cardului este 1254, tasteaza 4521. Bancomatul iti va da banii ceruti, dar va interpreta semnalul tau ca pe un strigat dupa ajutor si va alerta imediat politia. Aceasta optiune exista la toate bancomatele, dar prea putini oameni cunosc acest lucru.
2. Cum sa folosesti telefonul mobil pentru urgente:
Desi poate parea greu de crezut, telefonul mobil iti poate salva viata in unele situatii. Iata cum poti alerta politia si serviciul de ambulanta din orice colt al lumii: Numarul unic pentru situatii de urgenta apelabil din orice colt al lumii este 112. Daca ai o urgenta si te afli in afara ariei de acoperire a retelei tale de telefonie, formeaza 112 si telefonul va cauta in mod automat cea mai apropiata conexiune de retea existenta in zona.
Ecranul telefonului va afisa apoi numerele de urgenta valabile pentru zona in care te afli. Ce este interesant este ca poti apela 112 chiar si atunci cand tastatura telefonului este blocata! Incearca sa te convingi!
3. Daca se intampla sa iti incui cheile in masina:
Exista un truc simplu care rezolva si aceasta problema comuna. Daca se-ntampla sa incui masina cu cheile de contact inauntru si ai o cheie de rezerva acasa, dar te afli la distanta de domiciliu, iata ce pasi trebuie sa urmezi:
Tine telefonul mobil la o distanta cat mai mica de masina si, daca acasa este cineva care are o cheie de rezerva, apeleaz-o ca sa iesi din incurcatura. Persoana respectiva trebuie sa apropie cheia de telefonul mobil si sa apese butonul de deblocare, iar masina se va deschide. Distanta nu are importanta!
4. Daca telefonul mobil ramane fara baterie:
Telefoanele Nokia sunt prevazute cu o baterie de rezerva pe care o pot accesa in situatii de urgenta. Pentru a o activa, tasteaza * 3 3 7 0 # si telefonul va avea un plus de baterie de 50 la suta. Telefonul va recupera deficitul la urmatoarea incarcare a bateriei.
5. Daca ti se fura telefonul mobil:
In primul rand, trebuie sa stii numarul de serie al telefonului mobil. Pentru a-l afla, introdu codul * # 0 6 # si ecranul va afisa un numar de 15 cifre. Acest numar este unic pentru telefonul tau mobil. Noteaza numarul si tine-l la indemana intr-un loc sigur.
Daca cineva iti fura telefonul, apeleaza un operator si dicteaza-i numarul de serie pentru ca acesta sa poata bloca telefonul furat. Telefonul va deveni complet inutil pentru hot, chiar si daca acesta schimba cartela SIM. Desi nu este neaparat o cale de a-ti recupera telefonul, cel putin vei sti ca hotul nu se va putea folosi nicicum de dispozitivul furat. Daca am pune in aplicare cu totii acest lucru, am descuraja simtitor furtul de telefoane mobile.
GÂNDURI PESTE TIMP 15 Februarie
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu