MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
DUMINICĂ 15 MARTIE 2020
PARTEA A DOUA - RELIGIE ORTODOXĂ; ARTĂ CULINARĂ - REȚETE DE POST PENTRU ASTĂZI

Bună dimineața!

RELIGIE ORTODOXĂ 15 Martie

Sf Mc Agapie, Plisie și Timolau;
Duminica a 2-a din Post - a Sf Ier Grigorie Palama - Vindecarea slăbănogului din Capernaum - Iisus, Păstorul cel bun

Sfinţii Mucenici Agapie, Plisie, Timolau († 303-305) – Aceşti sfinţi mucenici au pătimit în vremea împăratului Diocleţian (284-305) în Cezareea Palestinei, din porunca guvernatorului Urban. Agapie era din cetatea Gaza, Timolau din Pont, Plisie (Puplie) era din Egipt. Prăznuirea lor în Biserica Ortodoxă se face la 15 martie

Biserica Ortodoxa ii praznuieste pe Sfintii Mucenici Agapie, PLisie, Timolau si cei impreuna cu dansii in fiecare an pe 15 martie.

Sfintii mucenici Agapie, Plisie si Timolau au trait pe vremea imparatului Diocletian, o perioada extrem de tulbuera din pricina persecutiilor intreprinse impotriva crestinilor. Agapie se tragea din cetatea Gaza, Timolau din Pontus Euxin, cei doi Dionisie din Tripoli, Fenicia, Romil din Diospole iar Plisie impreuna cu cei doi Alexandri din Egipt. Acestia au patimit in Cezareea Palestinei, unde ighemon era Urban, in cel de-al doilea an al prigonirii.

Intrucat a fost dat ordin imparatesc ca in toate cetatile si tarile crestinii sa fie obligati sa se inchine la idoli si sa se jertfeasca intru acestia, renuntand la credinta cea dreapta, foarte multi credinciosi au fost intemnitati si torturati. Poporul elin se aduna sa vada crestinii tinuti in legaturi, unde Sfantul Timotei a fost ars.

Mai apoi, Agapie si Tecla au fost aruncati la fiarele salbatice. Totusi, este vorba despre un alt mucenic agapie care a patimit inaintea acestuia, alaturi de Sfanta Tecla si de Mucenicul Timotei.

Sfintii Muncenici Agapie, PLisie, Timolau si cei impreuna cu dansii, vazand toate cele ce se petreceau aici, se aprinsesera cu ravna dupa Domnul si si-au legat singuri si de buna voie mainile inapoi cu legaturi, lasand astfel sa se inteleaga ca sunt dispusi sa patimeasca pentru Mantuitor, strigand inaintea ighemonului ca sunt crestini.

Urban, vazand acesti tineri atat de inversunati, nu voia sa ii omoare indata. La inceput ighemonul le promite fel-de-fel de rasplati doar sa se inchine idolilor, incercand sa ii convinga sa nu renunte la frumusetea lor a tineretii.

Tinerii refuzand, sunt aruncati in inchisoare. La cateva zile ighemonul ordona ca acesti sfinti sa fie adusi inaintea lui incercand inca o data a ii convinge. Ii va supune la o serie de torturi in speranta ca acestia isi vor lepada credinta in Hristos. Totusi, acestia au rabdat cu vitejie si refuza crunt sa se inchine idolilor. Tocmai de aceea acestia au fost osanditi la teiere.

Astfel primesc acesti sfinti mucenici cununa muceniciei si isi dau sufletele in mainile Domnului.

Aceşti sfinţi mucenici, multpătimitori, au fost pe vremea împărăţiei lui Diocleţian (284-305); Agapie era din cetatea Gazei, Timolau din Pontul Euxinului, cei doi Dionisie din Tripoli - Fenicia, Romil din Diospole, unde era ipodiacon la biserică, iar Plisie şi cei doi Alexandri erau din Egipt. Şi au pătimit în Cezareea Palestinei, de la ighemonul Urban, întru al doilea an al prigonirii de atunci.

    Dându-se păgâna poruncă împărătească prin toate ţările şi cetăţile, ca toţi creştinii să fie siliţi la închinarea la idoli şi la necuratele lor jertfe, atunci, săvârşindu-se un oarecare praznic de Dumnezeu urât în cetatea Cezareei şi popor fără număr adunându-se din satele cele de prinprejur, s-a pregătit priveliştea la care creştinii cei ţinuţi în legături aveau să fie munciţi. Tot poporul elinesc cel fără de număr s-a adunat la acea privelişte, unde mai întâi Sfântul Mucenic Timotei - care se prăznuieşte în nouăsprezece zile ale lunii august -, a fost ars, după multe munci.

    După aceea, Sfinţii Mucenici Agapie şi Tecla au fost daţi spre mâncare fiarelor. Însă nu acest Agapie, care acum se cinsteşte, ci altul cu acelaşi nume, care a pătimit mai înainte de acesta, împreună cu Sfânta Tecla şi cu cel mai sus amintit, cu Sfântul Mucenic Timotei, care se pomeneşte în august. O privelişte ca aceasta plină de sânge săvârşindu-se, aceşti şase tineri viteji, creştini cu credinţa, care acum se cinstesc, adică mucenicii: Plisie, Timolau, Romil, doi Alexandru şi un Dionisie, aprinzându-se cu râvnă după Hristos şi-au legat singuri mâinile înapoi, în semn că fără teamă doresc să pătimească pentru Hristos şi sunt gata să se dea ori în foc, ori la mâncarea fiarelor pentru dragostea lui Hristos.

    Apoi degrabă alergând în mijlocul priveliştei, înaintea ighemonului Urban cu mare glas au strigat: "Suntem creştini!"

    Ighemonul, văzându-i tineri cu trupul, nu voia să-i piardă îndată. Ci, mai întâi i-a sfătuit mult cu amăgiri ca să se închine idolilor şi să nu se piardă singuri, fiind într-o frumuseţe ca aceea a tinereţii. După aceea, a poruncit să-i arunce în temniţă. După câteva zile s-a scris în numărul legaţilor lui Hristos, Sfântul Agapie, bărbat cinstit între creştini şi slăvit pentru nevoinţa sa cea purtătoare de chinuri. Căci mai înainte de multe ori arătase mare îndrăznire întru mărturisirea numelui lui Hristos şi suferise multe munci. Într-acea vreme iarăşi fiind prins, împreună cu sluga lui, Dionisie Egipteanul, s-a aruncat lângă cei şase tineri, făcându-se opt la număr. De multe ori ispitindu-i şi în multe feluri muncindu-i, deoarece nu s-au lepădat de Hristos şi toate muncile le-au răbdat cu vitejie, au fost osândiţi la tăiere.

    Şi toţi în această zi şi-au pus capetele pentru Capul Bisericii, Hristos Domnul, în ale Cărui mâini şi-au dat sfintele lor suflete; şi au luat de la El cununile biruinţei, în Biserica ce se bucură în ceruri.

Duminica a 2-a din Post - a Sf Ier Grigorie Palama - Vindecarea slăbănogului din Capernaum - Iisus, Păstorul cel bun

Ev Ioan 10, 9 - 16

Zis-a Domnul: Eu sunt uşa: De va intra cineva prin Mine, se va mântui; şi va intra şi va ieşi şi păşune va afla. Furul nu vine decât ca să fure, să înjunghie şi să piardă. Eu am venit ca oile Mele viaţă să aibă şi din belşug să aibă. Eu sunt Păstorul cel bun. Păstorul cel bun îşi pune sufletul pentru oile Sale. Iar cel plătit, care nu este păstor şi ale cărui oi nu sunt ale lui, când vede lupul venind, lasă oile şi fuge; iar lupul le răpeşte şi le risipeşte. Cel plătit fuge, pentru că este plătit şi nu are grijă de oi. Eu sunt Păstorul cel bun şi cunosc oile Mele şi ale Mele Mă cunosc pe Mine. Precum Mă cunoaşte Tatăl şi Eu cunosc pe Tatăl. Şi sufletul îmi pun pentru oi. Am şi alte oi, care nu sunt din staulul acesta. Şi pe acelea trebuie să le aduc; ele vor asculta de glasul Meu şi va fi o turmă şi un păstor.

Ap Evrei 7, 26 - 28; 8, 1 - 2

Fraţilor, un astfel de Arhiereu se cuvenea să avem: sfânt, fără de răutate, fără de pată, osebit de cei păcătoşi şi mai presus decât cerurile. El nu are nevoie să aducă zilnic jertfe, ca arhiereii: întâi pentru păcatele lor, apoi pentru ale poporului, fiindcă El a făcut aceasta o dată pentru totdeauna, aducându-Se jertfă pe Sine însuşi. Legea pune ca arhierei oameni care au slăbiciune, pe când cuvântul jurământului, venit în urma Legii, pune pe Fiul desăvârşit în veacul veacului. Lucru de căpetenie din cele spuse este că avem astfel de Arhiereu, Care a şezut de-a dreapta tronului slavei în ceruri, slujitor altarului şi cortului celui adevărat, pe care l-a ridicat Dumnezeu şi nu omul.

Predică la Duminica a II-a a din Post (a Sfântului Grigorie Palama) - Despre puterea credinței celor mulți - Pr. Ilie Cleopa

Căci, precum când se aprind mai multe lumânări într-o cameră întunecată, mai mare lumină se face și precum când se adună mai mulți cărbuni la un loc mai multă căldură dau, așa și credința mai multora, mai mare trecere are înaintea lui Dumnezeu.

“Și văzând Iisus credința lor, i-a zis slăbănogului: Fiule, iertate îți sunt păcatele tale!“ (Marcu 2, 5)

Iubiți credincioși,

Cuvântul lui Dumnezeu este plin de nemărginite învățături. În predica de azi vom vorbi despre puterea rugăciunii făcută cu credință de mai mulți. Căci, precum când se aprind mai multe lumânări într-o cameră întunecată, mai mare lumină se face și precum când se adună mai mulți cărbuni la un loc mai multă căldură dau, așa și credința mai multora, mai mare trecere are înaintea lui Dumnezeu.

Acest adevăr se vede din multe mărturii ale Sfintei Scripturi, dar și din învățătura Sfintei Evanghelii ce s-a citit astăzi. Să luăm, de pildă, cuvântul pe care l-a zis Domnul: “Și văzând Iisus credința lor, a zis slăbănogului: Fiule, iertate îți sunt păcatele tale!“ Vedeți, frații mei, că nu a zis Domnul "văzând credința slăbănogului", ci "a lor", adică a acelora care purtau pe pat pe acel slăbănog. Cu adevărat, dacă cei patru care purtau pe slăbănog nu ar fi avut mare credință, nu ar fi făcut atâta osteneală cu cel bolnav ca să-l aducă în fața Mântuitorului. Căci ei, văzând mare mulțime de oameni care înconjurau pe Mântuitorul, și neputând să străbată cu slăbănogul până în fața Domnului, au aflat alt chip de a-l apropia de Hristos. Au descoperit casa unde era Domnul și au coborât patul cu bolnavul, cu mare greutate și osteneală reușind să-l așeze în fața Mântuitorului, având mare credință că dacă-l va vedea Hristos va face milă cu el și-l va vindeca de boala lui.

După credința lor tare și neândoielnică au dobândit cele ce așteptau. Căci văzând Mântuitorul nostru cel Preasfânt și Milostiv credința și osteneala lor, a zis slăbănogului: “Fiule, iertate îți sunt păcatele tale!“ Apoi a zis: “Scoală-te, ia-ți patul tău și mergi la casa ta“. Și s-a sculat îndată sănătos, luându-și patul, a ieșit înaintea tuturor încât erau toți uimiți și slăveau pe Dumnezeu, zicând: “Asemenea lucruri nu am văzut niciodată“ (Marcu 2, 5-12). Vedeți, frații mei, minune preaslăvită făcută de Domnul pentru "credința lor", adică a slăbănogului și a celor care-l purtau pe El!

Dar oare numai atunci a făcut Mântuitorul minuni preaslăvite pentru credința celor mulți? Nu, cu adevărat nu. Domnul Dumnezeul și Mântuiorul nostru Iisus Hristos este Același din veac și până la sfârșitul veacurilor, preabun, milostiv, și preaândurat față de toți care cred în El întru adevăr (Psalm 144, 18). Căci vedem zilnic mii și mii de creștini, care și astăzi aleargă la El cu credință și cu inimă zdrobită, fără îndoială, și îndată cunosc mila și ajutorul Lui în toate nevoile și necazurile lor.

Zice Preasfântul Duh în Psalmi: “Mântui-va Domnul sufletele robilor Săi și nu vor greși toți care nădăjduiesc spre Dânsul“ (Psalm 33, 21). Cine ar putea să spună sau să scrie câte nenumărate minuni face Prea înduratul Dumnezeu cu toți cei ce-L iubesc pe El și aleargă la Dânsul cu credință neândoielnică și statornică? Noi stând aici în slujba binecredincioșilor creștini vedem și auzim de la mulți mulțumirea pentru binefacerile primite de la Dumnezeu. Unul mulțumește că prin slujbele făcute la Sfânta Biserică s-a făcut sănătos de boala de care suferea; altul mulțumește lui Dumnezeu că i-a reușit copilul la școală; altul că a reușit la servici sau în căsătorie; altul, că l-a izbăvit Dumnezeu de pagube, de vrăjmași, de primejdia care-l amenința.

Același Preabun și Preaîndurat Mântuitor care a vindecat pe slăbănogul din Evanghelia de azi pentru credința lui și a celor care-l purtau, Același face minuni nenumărate cu toți bunii credincioși care aleargă la El cu credință dreaptă și rugăciune fierbinte și statornică. Iar în ce fel credința unora ajută altora, de atâta ori am auzit în Sfânta Evanghelie cu femeia cananeeancă, cu sluga sutașului, cu fiul văduvei din Nain și cu mulți alții, de care nu este locul aici a-i pomeni.

Citiți în faptele Sfinților Apostoli și veți vedea cât de mult poate rugăciunea celor mulți, care se roagă în Biserică pentru cei din primejdii. Vedem că Marele Apostol Petru, pentru mărturisirea adevărului, a fost prins, legat și dus la temniță, unde era păzit de patru străji cu câte patru ostași. Deci Petru era păzit în temniță și se făceau rugăciuni neâncetat pentru el de către Biserică. Și iată îngerul l-a deșteptat, zicând: “Scoală-te degrab!“ și lanțurile i-au căzut de pe mâini. Și a zis îngerul către el: “încinge-te și încalță-te cu sandalele“, și el a făcut așa. Și i-a zis: “îmbracă-te și vino după mine“. Și ieșind, mergea după înger, dar nu știa că fapta îngerului este adevărată, ci i se părea o vedenie.

Și trecând de straja întâi și de a doua, au ajuns la poarta cea de fier care duce în cetate și poarta s-a deschis singură și, ieșind, a trecut o uliță și îndată îngerul Domnului s-a depărtat de el. Iar Petru venindu-și în sine, a zis: “Acum știu cu adevărat că Domnul a trimis pe îngerul Său și m-a scos din mâna lui Irod și din toată așteptarea poporului iudeilor“ (Fapte 12, 4-11). Ați auzit iubiți credincioși ce mare și preaslăvită minune a făcut Preabunul Dumnezeu cu Apostolul Petru. Dar pentru ce? Pentru că mulțimea credincioșilor în Biserică “făceau neîncetat rugăciune către Dumnezeu pentru el“.

Iubiți credincioși,

Așadar să ținem minte că unde sunt doi sau trei credincioși adunați în numele Domnului, El este între ei (Matei 18, 20). Și cu atât mai mult Hristos este acolo unde sunt mai mulți credincioși care se roagă pentru cel ce este în primejdie sau are vreo cerere către Dumnezeu. Nicăieri nu se pot ruga creștinii mai mulți laolaltă ca în sfintele biserici, unde rugăciunile lor și ale preoților se unesc și ca tămâia se înalță la Dumnezeu, de unde le vine tuturor milă și ajutor celor ce au nevoie de mila Lui. Acolo preotul mijlocește în Sfântul Altar către Dumnezeu și pentru toți binecredincioșii creștini de pretutindeni.

Cele mai importante rugăciuni comune care se fac în bisericile noastre pentru credincioși sunt mai ales două: Sfânta Liturghie și Taina Sfântului Maslu. Oare câte minuni nu s-au făcut și se fac astăzi prin Sfânta Liturghie? În timpul ei, mai ales în sărbători, se adună cei mai mulți credincioși. Astfel rugăciunile lor comune, săvârșite cu multă credință, se unesc cu rugăciunile preoților din sfintele altare și contribuie cel mai mult la împlinirea cererilor lor.

Rugăciunile cu credință ale preoților, unite cu ale credincioșilor, săvârșesc cea mai mare minune ce are loc pe pământ de la Hristos până astăzi. Această minune negrăită este prefacerea pâinii și vinului în Trupul și Sângele lui Hristos în cadrul Sfintei Liturghii. Astfel, fără Sfânta Liturghie nu avem Sfânta împărtășanie, iar fără aceasta, nu ne putem uni cu Hristos, nu putem fi iertați și deci mântuiți, că zice Domnul: “De nu veți mânca Trupul Meu și de nu veți putea bea Sângele Meu, nu veți avea Viața întru voi“.

Vedeți cât de mare este puterea și rolul Sfintei Liturghii? Vedeți că Sfânta Liturghie este a noastră și stă la temelia mântuirii noastre, pentru că ne ține direct și permanent în legătură cu Hristos, cu sfinții din cer și cu oamenii de pe pământ?

Altă minune a Sfintei Liturghii, ca rod al credinței și al rugăciunii în comun, este că ea contribuie cel mai mult, pe lângă celelalte slujbe, la păstrarea credinței ortodoxe în lume. Ce s-ar întâmpla cu credința noastră dacă n-am face-o vie, lucrătoare și mântuitoare prin Sfânta Liturghie? Numai de aceea unii creștini se duc la secte pentru că nu merg regulat la Sfânta Liturghie și nu simt puterea ei. Tot Sfânta Liturghie, ca o cunună a celor șapte Laude, contribuie mult și la unitatea, la împăcarea, la apropierea și înfrățirea creștinilor ortodocși, ca fii ai Bisericii lui Hristos. De-a lungul celor două milenii singură Biserica și slujbele făcute în Sfintele lăcașuri au adunat pe creștini în jurul preoților și altarelor, i-au unit prin rugăciune în aceeași credință, le-au vindecat bolile, i-au dezlegat de păcate prin Sfânta Spovedanie, i-au unit cu Hristos prin rugăciune și Sfintele Taine și i-au călăuzit în viață pe calea mântuirii prin învățătura Sfintei Evanghelii.

Prin slujbe, prin cărțile de cult, prin Sfânta Liturghie, prin predică și prin cântarea în comun, Biserica Ortodoxă a păstrat, pe lângă unitatea de credință și de simțire, și unitatea limbii, a culturii religioase vechi, și a întregii Tradiții ortodoxe milenare. Or, toate acestea le considerăm minuni și roduri ale credinței și rugăciunii celor mulți.

Tot în cadrul Sfintei Liturghii Biserica face rugăciuni și scoate părticele (miride) pentru adormiți, iar prin puterea jertfei lui Hristos izbăvește din iad multe suflete ale celor morți. Oare nu ne rugăm cu toții la biserică pentru cei repausați ai noștri și împreună cu preoții le cântăm "veșnica pomenire" și zicem: "Dumnezeu să-i ierte?" Numai Dumnezeu știe câte suflete sunt scoase din chinurile iadului, prin jertfa liturgică și prin parastase ca rod al harului preoției și al rugăciunii comune.

Iată deci, că rugându-ne împreună cu preoții la biserică, contribuim la minunea iertării și izbăvirii din iad a multor suflete ale fraților noștri care au murit nepregătiți. Vedeți câte minuni se săvârșesc la Sfânta Liturghie ca rezultat al rugăciunii în comun? De aceea mare plată de la Dumnezeu au cei care merg regulat la biserică și se roagă pentru ei, pentru bolnavi, pentru binefăcători și răufăcători și pentru cei răposați. Mai ales pentru ei, că sufletele celor ce au murit nepregătiți așteaptă slobozire din osânda iadului prin rugăciunile Bisericii și ale noastre.

Alte minuni ale credinței și rugăciunii creștinilor în comun se fac prin taina Sfântului Maslu. Aceasta este cea mai puternică rugăciune și slujbă a Bisericii Ortodoxe pentru cei bolnavi. De aceea creștinii sunt datori să ceară această taină de la preoți ori de câte ori au bolnavi în familie și să participe la Sfântul Maslu cât mai mulți dintre ei, pentru că, rugăciunea credinței va tămădui pe cei bolnavi și de vor fi făcut păcate li se vor ierta" (Iacob 5, 15). Mulți dintre dumneavoastră cred că ați văzut bolnavi vindecați, sau în parte ușurați, prin Taina Sfântului Maslu și prin ungerea cu untdelemn sfințit. Alții ați mers, poate, pe la sfintele moaște și pe la icoanele miraculoase din țară și ați văzut sau ați auzit de bolnavi vindecați acolo în chip miraculos prin rugăciunea celor din jur și prin moliftele Sfântului Vasile cel Mare, citite de preot, cu post și credință.

Iată doar câteva din minunile săvârșite la biserică prin puterea credinței și rugăciunile celor mulți.

Iubiți credincioși,

Au trecut, cu ajutorul lui Dumnezeu, două săptămâni din Sfântul și Marele Post al Paștelui. Să ne cercetăm acum conștințele și să ne întrebăm: Ne-am împăcat cu semenii noștri prin iertare și cu Dumnezeu prin spovedanie la preot în aceste 14 zile de post? Am mers mai des la Sfânta Liturghie în aceste Duminici și ne-am învrednicit să primim Trupul și Sângele lui Hristos? Am postit de mâncare de dulce, de mânie, de beție și de tot păcatul de când am intrat în Sfântul Post? Am făcut milostenie la săraci și suntem hotărâți să postim și să ne rugăm lui Dumnezeu până la Sfintele Paști? Avem grijă de cei dragi adormiți din neamul nostru și ne rugăm pentru iertarea lor?

Cei care ați făcut acestea, continuați să vă rugați, mergeți la biserică și vă vindecați slăbănogirea sufletului prin rugăciune, prin milostenie și prin pocăință. Iar cei care n-ați făcut nimic pentru suflet în aceste zile sfinte de pocăință, nu amânați, ci începeți de acum a lucra mântuirea dumneavoastră, până încă avem timp.

Vă amintesc că astăzi Biserica Ortodoxă face pomenirea Sfântului Ierarh Grigorie Palama, mitropolitul Tesalonicului în secolul al XIV-lea, ca sfânt și dascăl al rugăciunii. El a fost dascăl, lucrător și apărător al neâncetatei rugăciuni a lui Hristos. Cereți-i ajutorul și urmați după putere pe urmele rugăciunii lui.

De vom face așa vom avea mare folos sufletesc din toate, vom trece curgerea postului cu lucrare duhovnicească și ne vom învrednici de slăvita înviere a lui Hristos Dumnezeu. Amin.

PSALMII

PSALMII 21-25

Psalmul 21

1.	Dumnezeul meu, Dumnezeul meu, ia aminte la mine, pentru ce m-ai părăsit? Departe sunt de mântuirea mea cuvintele greşelilor mele.
2.	Dumnezeul meu, striga-voi ziua şi nu vei auzi, şi noaptea şi nu Te vei gândi la mine.
3.	Iar Tu întru cele sfinte locuieşti, lauda lui Israel.
4.	În Tine au nădăjduit părinţii noştri, nădăjduit-au în Tine şi i-ai izbăvit pe ei.
5.	Către Tine au strigat şi s-au mântuit, în Tine au nădăjduit şi nu s-au ruşinat.
6.	Iar eu sunt vierme şi nu om, ocara oamenilor şi defăimarea poporului.
7.	Toţi cei ce m-au văzut m-au batjocorit, grăit-au cu buzele, clătinat-au capul zicând:
8.	"Nădăjduit-a spre Domnul, izbăvească-l pe el, mântuiască-l pe el, că-l voieşte pe el".
9.	Că Tu eşti Cel ce m-ai scos din pântece, nădejdea mea, de la sânul maicii mele.
10.	Spre Tine m-am aruncat de la naştere, din pântecele maicii mele Dumnezeul meu eşti Tu.
11.	Nu Te depărta de la mine, că necazul este aproape, şi nu este cine să-mi ajute.
12.	Înconjuratu-m-au viţei mulţi, tauri graşi m-au împresurat.
13.	Deschis-au asupra mea gura lor, ca un leu ce răpeşte şi răcneşte.
14.	Ca apa m-am vărsat şi s-au risipit toate oasele mele.
15.	Făcutu-s-a inima mea ca ceara ce se topeşte în mijlocul pântecelui meu.
16.	Uscatu-s-a ca un vas de lut tăria mea, şi limba mea s-a lipit de cerul gurii mele şi în ţărâna morţii m-ai coborât.
17.	Că m-au înconjurat câini mulţi, adunarea celor vicleni m-a împresurat.
18.	Străpuns-au mâinile mele şi picioarele mele.
19.	Numărat-au toate oasele mele, iar ei priveau şi se uitau la mine.
20.	Împărţit-au hainele mele loruşi şi pentru cămaşa mea au aruncat sorţi.
21.	Iar Tu, Doamne, nu depărta ajutorul Tău de la mine, spre sprijinul meu ia aminte.
22.	Izbăveşte de sabie sufletul meu şi din gheara câinelui viaţa mea.
23.	Izbăveşte-mă din gura leului şi din coarnele taurilor smerenia mea.
24.	Spune-voi numele Tău fraţilor mei; în mijlocul adunării Te voi lăuda, zicând:
25.	Cei ce vă temeţi de Domnul, lăudaţi-L pe El, toată seminţia lui Iacob slăviţi-L pe El!
26.	Să se teamă de Dânsul toată seminţia lui Israel.
27.	Că n-a defăimat, nici n-a lepădat ruga săracului,
28.	Nici n-a întors fala Lui de la mine şi când am strigat către Dânsul, m-a auzit.
29.	De la Tine este lauda mea în adunare mare, rugăciunile mele le voi face înaintea celor ce se tem de El.
30.	Mânca-vor săracii şi se vor sătura şi vor lăuda pe Domnul, iar cei ce-L caută pe Dânsul vii vor fi inimile lor în veacul veacului.
31.	Îşi vor aduce aminte şi se vor întoarce la Domnul toate marginile pământului.
32.	Şi se vor închina înaintea Lui toate seminţiile neamurilor.
33.	Că a Domnului este împărăţia şi El stăpâneşte peste neamuri.
34.	Mâncat-au şi s-au închinat toţi graşii pământului, înaintea Lui vor cădea toţi cei ce se coboară în pământ.
35.	Şi sufletul meu în El viază, şi seminţia mea va sluji Lui.
36.	Se va vesti Domnului neamul ce va să vină. Şi vor vesti dreptatea Lui poporului ce se va naşte şi ce a făcut Domnul.

Psalmul 22

1.	Domnul mă paşte şi nimic nu-mi va lipsi.
2.	La loc de păşune, acolo m-a sălăşluit; la apa odihnei m-a hrănit.
3.	Sufletul meu l-a întors, povăţuitu-m-a pe căile dreptăţii, pentru numele Lui.
4.	Că de voi şi umbla în mijlocul morţii, nu mă voi teme de rele; că Tu cu mine eşti.
5.	Toiagul Tău şi varga Ta, acestea m-au mângâiat.
6.	Gătit-ai masă înaintea mea, împotriva celor ce mă necăjesc; uns-ai cu untdelemn capul meu şi paharul Tău este adăpându-mă ca un puternic.
7.	Şi mila Ta mă va urma în toate zilele vieţii mele, ca să locuiesc în casa Domnului, întru lungime de zile. Psalmul 23 1. Al Domnului este pământul şi plinirea lui; lumea şi toţi cei ce locuiesc în ea. 2. Acesta pe mări l-a întemeiat pe el şi pe râuri l-a aşezat pe el. 3. Cine se va sui în muntele Domnului Şi cine va sta în locul cel sfânt al Lui? 4. Cel nevinovat cu mâinile şi curat cu inima, care n-a luat în deşert sufletul său şi nu s-a jurat cu vicleşug aproapelui său. 5. Acesta va lua binecuvântare de la Domnul şi milostenie de la Dumnezeu, Mântuitorul său. 6. Acesta este neamul celor ce-L caută pe Domnul, al celor ce caută faţa Dumnezeului lui Iacob. 7. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei. 8. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul Cel tare şi puternic, Domnul Cel tare în război. 9. Ridicaţi, căpetenii, porţile voastre şi vă ridicaţi porţile cele veşnice şi va intra Împăratul slavei. 10. Cine este acesta Împăratul slavei? Domnul puterilor, Acesta este Împăratul slavei. Psalmul 24 1. Către Tine, Doamne, am ridicat sufletul meu, Dumnezeul meu. 2. Spre Tine am nădăjduit, să nu fiu ruşinat în veac, nici să râdă de mine vrăjmaşii mei. 3. Pentru că toţi cei ce Te aşteaptă pe Tine nu se vor ruşina; să se ruşineze toţi cei ce fac fărădelegi în deşert. 4. Căile Tale, Doamne, arată-mi, şi cărările Tale mă învaţă. 5. Îndreptează-mă spre adevărul Tău şi mă învaţă, că Tu eşti Dumnezeu, Mântuitorul meu, şi pe Tine Te-am aşteptat toată ziua. 6. Adu-ţi aminte de îndurările şi milele Tale, Doamne, că din veac sunt. 7. Păcatele tinereţilor mele şi ale neştiinţei mele nu le pomeni. 8. După mila Ta pomeneşte-mă Tu, pentru bunătatea Ta, Doamne. 9. Bun şi drept este Domnul, pentru aceasta lege va pune celor ce greşesc în cale. 10. Îndrepta-va pe cei blânzi la judecată, învăţa-va pe cei blânzi căile Sale. 11. Toate căile Domnului sunt milă şi adevăr pentru cei ce caută aşezământul Lui şi mărturiile Lui. 12. Pentru numele Tău, Doamne, curăţeşte păcatul meu că mult este. 13. Cine este omul cel ce se teme de Domnul? Lege va pune lui în calea pe care a ales-o. 14. Sufletul lui întru bunătăţi se va sălăşlui şi seminţia lui va moşteni pământul. 15. Domnul este întărirea celor ce se tem de El, aşezământul Lui îl va arăta lor. 16. Ochii mei sunt pururea spre Domnul că El va scoate din laţ picioarele mele. 17. Caută spre mine şi mă miluieşte, că părăsit şi sărac sunt eu. 18. Necazurile inimii mele s-au înmulţit; din nevoile mele scoate-mă. 19. Vezi smerenia mea şi osteneala mea şi-mi iartă toate păcatele mele. 20. Vezi pe vrăjmaşii mei că s-au înmulţit şi cu ură nedreaptă m-au urât. 21. Păzeşte sufletul meu şi mă izbăveşte, ca să nu mă ruşinez că am nădăjduit în Tine. 22. Cei fără răutate şi cei drepţi s-au lipit de mine, că Te-am aşteptat, Doamne. 23. Izbăveşte, Dumnezeule, pe Israel din toate necazurile lui. Psalmul 25 1. Judecă-mă, Doamne, că eu întru nerăutate am umblat şi în Domnul nădăjduind, nu voi slăbi. 2. Cercetează-mă, Doamne, şi mă cearcă; aprinde rărunchii şi inima mea. 3. Că mila Ta este înaintea ochilor mei şi bine mi-a plăcut adevărul Tău. 4. Nu am şezut în adunarea deşertăciunii şi cu călcătorii de lege nu voi intra. 5. Urât-am adunarea celor ce viclenesc şi cu cei necredincioşi nu voi şedea. 6. Spăla-voi întru cele nevinovate mâinile mele şi voi înconjura jertfelnicul Tău, Doamne, 7. Ca să aud glasul laudei Tale şi să spun toate minunile Tale. 8. Doamne, iubit-am bunăcuviinţa casei Tale şi locul locaşului slavei Tale. 9. Să nu pierzi cu cei necredincioşi sufletul meu şi cu vărsătorii de sânge viaţa mea, 10. Întru ale căror mâini sunt fărădelegi şi dreapta cărora e plină de daruri. 11. Iar eu întru nerăutatea mea am umblat; izbăveşte-mă, Doamne, şi mă miluieşte, 12. Căci piciorul meu a stat întru dreptate; întru adunări Te voi binecuvânta, Doamne.

ARTĂ CULINARĂ – REȚETE PENTRU POSTUL SFINTELOR PAȘTI 15 Martie – ZIUA 14

A.   PLĂCINTE

Plăcintă cu soia

·       foi de plăcintă;

·       ½ pachet soia granule;

·       1 ½  ceaşcă apă pentru înmuiat soia;

·       ½ linguriţă sare;

·       1 ceapă mare rasă pe răzătoarea mică;

·       1 fir de praz tocat foarte fin;

·       250 g ciuperci tocate mărunt (facultativ);

·       ¾ ceaşcă ulei;

·       2 linguri pesmet;

·       1 ardei verde tocat fin (facultativ);

Se călesc în ulei ceapa, prazul şi ardeiul. Se adaugă soia, înmuiată în prealabil şi toate celelalte ingrediente. Se lasă la foc mic să scadă.

Se unge cu ulei o formă potrivită, se aştern jumătate din foi ungându-se fiecare foaie, se toarnă compoziţia şi se acoperă cu restul de foi. Deasupra se unge bine şi se taie cu vârful cuţitului până jos.

Se dă la cuptor până se rumeneşte bine.

B.    SALATE

Salată de conopidă

·       1 conopidă de mărime medie;

·       4 linguri de ulei;

·       2 linguri oţet sau zeamă de lămâie

Conopida se spală, se îndepărtează frunzuliţele verzi şi se fierbe în apă cu sare fără să se lase prea mult să nu se zdrobească.

Se lasă să se răcească, se desface bucheţele, se aşază în castron şi se toarnă deasupra amestecul de ulei şi oţet sau lămâie.

C.    SOSURI

Sos pentru lasagna cu legume

Compoziţia şi modul de preparare sunt trecute la capitolul MÂNCĂRURI.

D.   BORŞURI, SUPE, CREME DE LEGUME

Borş de legume

·       2 cartofi;

·       1 ţelină;

·       1 ceapă;

·       2 morcovi;

·       1 pătrunjel rădăcină;

·       1 păstârnac;

·       ¼ varză;

·       1 mână fasole verde;

·       1 dovlecel;

·       3 – 4 roşii;

·       2 ardei graşi;

·       1 litru borş;

·       Leuştean;

·       Pătrunjel;

·       Sare

Se curăţă zarzavaturile şi se spală.

Într-o oală mare, în 3 litri apă, se pun la fiert: morcovul, pătrunjelul şi păstârnacul, date pe răzătoarea mare, varza tăiată feliuţe, ardeii şi ţelina tăiate cubuleţe. Se acoperă şi se lasă să fiarbă. Când sunt aproape fierte se pun cartofii, dovlecelul tăiat cubuleţe şi roşiile date pe răzătoare, decojite şi fără seminţe.

Când sunt bine fierte se adaugă borşul şi sarea.

Se lasă să dea câteva clocote şi se pune verdeaţa fin tocată.

După preferinţă se adaugă şi câteva linguri de ulei.

E.     MÂNCĂRURI

Lasagna cu legume

* 2 linguri ulei de măsline
* 1 ½ ceaşcă de ceapă tocată
* 3 tablespoons minced garlic (usturoi mai pe româneşte!)
* 400 g de roşii tăiate
* 1/3 ceaşcă de pastă de tomate
* ½ ceaşcă de busuioc proaspăt tocat
* ½ ceaşcă de pătrunjel tocat
* 1 linguriţă de sare
* 1 linguriţă de piper negru măcinat
* 1 pachet de paste pentru lasagna fără ou (aprox. 400 g)
* 400 de grame de tofu
* 2 linguri de usturoi pisat
* ¼ ceaşcă de busuioc proaspăt
* ¼ ceaşcă de pătrunjel tocat
* ½ linguriţă de sare
* piper negru măcinat (după gust)
* 300 g de spanac congelat (dezgheţat şi scurs de apă)

Preparaţi sosul: într-o cratiţă mare, la foc potrivit, încingeţi uleiul de măsline. Puneţi ceapa în uleiul de măsline şi sotati până ce se înmoaie, pentru aproximativ 5 minute. Adăugaţi usturoi şi prajiţi pentru încă 5 minute.
Puneţi roşiile, pasta de tomate, busuiocul şi pătrunjelul într-o cratiţă. Amestecaţi bine, daţi focul încet, acoperiţi şi lăsaţi sosul să fiarbă la foc mic pentru 1 oră. Adăugaţi sare şi piper. În timp ce sosul se găteşte, fierbeţi într-o cratiţă apă cu sare. Fierbeţi pastele pentru lasagna pentru 9 minute şi apoi scurgeţi-le de apă. Preîncălziţi cuptorul la 200 de grade Celsius. Puneţi bucăţile de tofu într-un bol mare. Adăugaţi usturoi, busuioc şi pătrunjel. Puneţi sare şi piper, apoi amestecaţi toate ingredintele, zdrobind tofu cu degetele. Amestecaţi bine. 
Montati lasagna: puneţi o ceaşcă din sosul de roşii pe fundul unei tăvi adânci, cu dimensiunile de 22 x 32 cm. Apoi puneţi un singur strat de paste lasagna, presăraţi o treime din amestecul de tofu peste paste. Distribuiţi spanacul în mod uniform peste tofu. Apoi puneţi o ceaşcă şi jumătate din sosul de roşii peste tofu şi puneţi un alt strat de paste de lasagna. Repetaţi procedura până la al treilea strat, în care puneţi tofu şi sosul de roşii deasupra. Acoperiţi tava cu folie de aluminiu şi coaceţi lasagna 30 de minute la cuptor. Se serveşte caldă.

F.     DULCIURI

Cozonac nedospit

·       4 ceşti apă;

·       1 pachet margarină;

·       1 ceaşcă zahăr;

·       40 g drojdie de bere;

·       1 lingură coajă de lămâie sau portocală rasă;

·       1 vanilie;

·       1 linguriţă scorţişoară;

·       1 linguriţă sare;

·       Făină cât cuprinde

Umplutura:

·       400 g gem;

·       1 ceaşcă nuci tăiate mărunt, sau stafide;

·       2 linguri cacao;

·       2 linguriţe esenţă de rom

Se face din ingredientele de mai sus un aluat de consistenţă potrivită, având grijă ca drojdia să fie dizolvată separat în apă călduţă.

Se împarte în 4 părţi aluatul şi se întind, pe rând, foi de 1 cm grosime.

Se întinde pe toată suprafaţa foii gem amestecat cu cacao şi rom, iar deasupra se presară nuci sau stafide.

Se rulează foaia şi se aşază cei 4 cozonaci în forme suficient de mari, bine unse.

Se ung cu pensula pe deasupra cu apă dulce şi se presară zahăr tos sau susan.

Se pun direct la cuptor la foc potrivit, 50 minute.

Se consumă cald.

VA URMA