sâmbătă, 7 martie 2020

MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU
DUMINICĂ 8 MARTIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE

Clic pe imagine pentru a se deschide să puteți vedea conținutul articolelor cuprinse în această parte!

LA MULȚI ANI TUTUROR DOAMNELOR ȘI DOMNIȘOARELOR CU PRILEJUL ZILEI INTERNAȚIONALE A FEMEII

În anul 1977, Adunarea Generală a ONU a proclamat printr-o rezoluție Ziua Națiunilor Unite pentru Drepturile Femeilor și Pace Internațională. O sărbătoare a femeilor, recunoscută internațional, dar fără a se preciza o zi anume, a fost hotărâtă încă din 1910, de Internaționala Socialistă reunită la Copenhaga. După Primul Război Mondial s-a fixat data de 8 martie ca Ziua Internațională a Femeii, dar procesul de emanciparea femeii nu a fost încheiat. Femeile au continuat să demonstreze pentru drepturi egale și în principal pentru drept de vot. Următoarea etapă în instituirea unei zile dedicate femeii l-a constituit proclamarea, în 1975, de către ONU, a Anului Internațional al Femeilor și declararea perioadei 1976–1985 ca Deceniul ONU pentru condiția femeii.
În 1908, 15.000 de femei au mărșăluit în New York cerând un program de lucru mai scurt, salarii mai bune și dreptul la vot, iar în 1909, conform unei declarații a Partidului Socialist din America, Ziua Internaționala a Femeii a fost stabilită pe 28 februarie. Un an mai târziu, în 1910, în urma unei Conferințe a Muncitoarelor de la Copenhaga, unde au participat peste 100 de femei din 17 țări, s-a hotărât ca Ziua Femeii să fie sărbătorită în aceiași zi peste tot în lume, data de 8 martie fiind aleasă însă abia în 1913.
De 8 martie, în unele culturi, femeilor și fetelor li se dăruiesc cadouri, flori sau alte atenții.
În data de 8 martie, Ziua Internațională a Femeii este sărbătorită (în unele țări fiind declarată prin lege zi liberă) în următoarele state: Albania, Algeria, Angola, Armenia,Azerbaidjan, Bangla-desh, Belarus, Bosnia și Herțegovina, Brazilia, Bulgaria, Burkina Faso, Cambodgia, Camerun, Chile, Columbia, Croația, Cuba, Cipru, Danemarca,Eritreea, Finlanda, Georgia, Grecia, Guineea-Bissau, Islanda, India, Italia, Israel, Laos,Letonia, Kazahstan, Kosovo, Kirghizstan, Macedonia, Madagascar, Malta, Mexic, Republica Moldova, Mongolia, Muntenegru, Nepal, Palestina, Polonia, Portugalia, România, Rusia, Serbia, Slovacia, Slovenia, Suedia, Siria, Tadjikistan, Turcia,Turkmenistan, Ucraina, Ungaria, Uzbekistan, Vietnam, Zambia. În China, femeile au după-amiaza liberă de 8 martie

Pentru voi, prietenele noastre ofer cu drag câteva flori virtuale:






ARTE 8 Martie

INVITAȚIE LA OPERĂ 8 Martie

Ruggero Leoncavalo
Leoncavallo - PAGLIACCI 



HECTOR BERLIOZ.- Romeo y Julieta Op 17 




INVITAȚIE LA BALET 8 Martie

Cu Ninette de Valois, balerină britanică







MUZICĂ 8 Martie

Орхидеи для любимой*Прекрасная музыка*orchids for darling



Romantic Spanish Guitar Music - Relaxing Guitar Instrumental Music - The Most Amazing Spanish Melody



Musica Romantica 70 80 90 Para Trabajar y Concentrarse - Viejitas pero bonitas romanticas en Español


$tanley B1ack 0rchestra! Romantic & Beautiful HD 3-Hr Music Video Album! #ProfHowdy


Sweet Memories Love Songs Of All Time - Greatest Hits Sweet Memories 70's 80's 90's Collection






POEZIE 8 Martie

Agatha Grigorescu Bacovia

Biografie
Agatha Vasiliu-Bacovia, născută Grigorescu, este soţia poetului George Bacovia, de asemenea poetă simbolistă minoră. 
Agatha Grigorescu-Bacovia s-a nascut in 1895, la Mizil. A avut o viata zbuciumata; orfana, nu si-a putut continua studiile. S-a instruit prin lectura. A fost functionara. Descoperindu-si darul de a face versuri, a lucrat la o revista literara. Abia la 23 de ani si-a inceput liceul, pe care l-a continuat cu Facultatea de Litere si Filosofie, absolvita in 1927. In 1928 s-a casatorit cu G. Bacovia. 

Agatha a debutat in literatura, la revista Scena, cu un poem in proza: Cand n-oi mai fi (1918). Peste un an, a mai publicat o poezie. Toata creatia ei poetica este o palida imitatie simbolista. Inainte de a se stinge, avea in manuscris un poem: De-a lungul veacurilor, de peste 1300 de versuri… Are marele merit că a avut grijă de poetul George Bacovia, sotul ei, şi s-a zbătut ca opera acestuia să fie valorificată pe deplin.

A studiat Literele şi Filosofia la Universitatea din Bucureşti, a fost profesor secundar de literatură română la un liceu. A început să publice în 1918 în revista Scena primele sale poeme sau poeme în proză.

Iubita spunea
Ni se închid
Privirile
În sclipătul
Iubirii,
Şi nu mai dorim
Decât ultimul
Sărut
Al nici unei
Alte fericiri...
Clopotul
Cerului
Sună amurgiri...
Noaptea
Să ne afle
Îmbrăţişaţi...



Declin 

Într-un interior de seră,
Se stinge un parfum divin
De flori de sânge,
Flori de ceară
Şi violete în declin...

Privind decorul trist şi rece,
Asemena unui covor,
Un gest, o umbră,
O tresărire, un ecou...

Nu e nimic...
Tăcerea-adâncă domină
Tragicul declin,
În care trist şi-ncet se stinge
Parfumul straniu, dar divin...

Se schimbă florile-n fantome
Cu tainice priviri de mort,
Şi nu ştiu:
Florile sunt moarte?
Ori poate sufletul ce port!



Furtuni de primăvară 

O baltă grea, de smoală e cerul
Şi furtuna îmi spulberă grădina
Cu fragede zambile...
Sunt singură...
În suflet am numai amintirea
C-am tors din furca vremii
Un trist fuior de zile...

Simt cum se stinge visul
Sub feerii de raze,ce se topesc în neguri
Rămase din trecut...
Durerea mea-i asemeni
Cu moartea din petale,
Pe care vijelia
Se frânge-ntr-un sărut...

O, cine se strecoară cu ispitiri deşarte
În jurul meu să crească a plânsului vorbire,
Pe umeri să-mi anine
A deznădejdii mantă
Şi-n mâni
Să-mi furişeze
Potirul cu suspine!


Lumină din amurg 

Lumină din amurg, lumină nouă,
Îmi amurgesc şi mie anii
Ca şi ţie,
Când te-nfăşoară-a nopţilor
Magie...

Lumină din amurg şi viaţa mea,
Cu nici o stea,
Cu nici o izbândire...

Dormi peste şesuri largi de nea,
Eşti rece şi te stingi,
Lumina mea,

În trista haosului risipire...
Lumină din amurg,
Lumină grea!...



Poetul Dimitrie Stelaru (pseudonim pentru Dimitrie Petrescu)

Biografie Dimitrie Stelaru
Dimitrie Stelaru (pseudonimul literar al lui Dumitru Petrescu) (n.8 martie 1917, Bucureşti - d. 29 noiembrie 1971), poet român. A publicat peste 20 de volume de versuri, patru cărţi de proză (proză scurtă şi roman), precum şi nouă cărţi de eseistică. A dus o viaţă de boem adevărat, trăind în stilul lui Edgar Poe, într-o continuă euforie întreţinută de excese alcoolice, cu evocări de îngeri şi ingenuităţi infantile

Volume publicate

Preamărirea durerii (semnat: D. Orfanu) - 1938 
Noaptea geniului - 1942 
Ora fantastică (poeme cu o planetă de poet nou de Eugen Lovinescu) - 1944 
Cetăţile albe - 1946 
Mare incognitum 
Zeii prind şoareci 
Coloane 

Verlaine

Bună dimineaţa Verlaine
Ciudatul meu zeu şi prieten – 
Bună dimineaţa. Vor mai trece
Până ni s-or usca versurile, milenii treisprezece.

Ceasornicul pământului îl laud
Cum zbuciumă oasele trupului tău crud;
Îl aud şi nu-l aud. Dar ochii mereu
Sticlesc deasupra paharului meu.

Acum

Acum
înfloresc

Acum înfloresc

Acum
e negură

Acum e negură

Acum
lumină

Și scrum acum

Înger vagabond

Noi, Dimitrie Stelaru, n-am cunoscut niciodată Fericirea,
Noi n-am avut alt soare decît Umilinţa;
Dar pînă cînd, înger vagabond, pînă cînd
Trupul acesta gol şi flămînd?

Ne-am răsturnat oasele pe lespezile bisericilor,
Prin păduri la marginea oraşelor-
Nimeni nu ne-a primit niciodată,
Nimeni, nimeni...
Cu fiecare îndărătnicie murim
Şi rana mîinilor caută pîinea aruncată.

Marii judecători ne-au închis 
Stăruind în ceaţa legilor lor;
Pe frunţile noastre galbene au scris:
"Vagabonzi, hoţi, nebuni. Lepădaţii noroadelor.
Casa lor e temniţa. Puneţi lacăte bune fiarelor."

Odată-poate cu înfriguratele zori vom sîngera
Şi spînzurătorile ne vor ridica la cer.
Dar lasă, Dimitrie Stelaru, mai lasă!
Într-o zi vom avea şi noi sărbătoare-
Vom avea pîine, pîine
Şi-un kilogram de izmă pe masă.


Poetul Horia Furtună

Biografie Horia Furtună
Născut la Focşani, la 21 iunie 1886, fiul medicului veterinar Ioan Stephănescu Furtună şi al Plautinei Speranţa Vasiliu, originară din Lipova. Urmează liceul în Bucureşti, la \"Matei Basarab\", absolvit în 1906. Studii juridice la Paris: \"bachelier en droit\" (1908), licenţiat în drept(1909). Mare prieten, din această perioadă, cu Ion Pillat, amândoi admiratori ai lui Alexandru Macedonski, \"descoperit\" şi editat în colecţia \"Cărţile albe\". \"Florile sacre\" apar în 1912 cu o scrisoare de mulţumire către cei doi tineri poeţi. Doctor în drept (Paris, iunie 1915). Întors în ţară, se înscrie în Baroul de Ilfov. Mobilizat în 1916, cade prizonier (24 noiembrie). Lungă perioadă de captivitate în Germania, la Stralsund. Eliberat în 1918, face carieră literară şi mai ales politică, în special după 1920. Redactor al revistelor \"Flacăra\" şi \"Democraţia\", în 1916, activitate continuată şi după război. Deputat, prefect, director teatral, conferenţiar la radio (1939-1947). Autor de \"feerii\" dramatice (Făt-Frumos, Păcală). Traducător de numeroase texte şi de librete de operă. Pensionat în 1948. Moare la 8 martie 1952. 

OPERE (poezii):
Balada lunii, Poezii, Antologie şi introducere de Dumitru Micu, Cuvânt final de Eugeniu Sperantia, Buc., E.P.L., 1967.

COLABORĂRI:
Flacăra (1915-1916, 1921-1922, 1922-1923); Noi pagini literare (1915); Luceafărul (1920); Cugetul românesc (1922-1923); Cele trei Crişuri (1923); Adevărul literar şi artistic (1925); Universul literar (1945); Viaţa literară, Gândirea, Revista Fundaţiilor, Caiet de poezie (1946-1947).

Referinţe (despre poezie):
Al. Macedonski, Printre constelaţii şi pleiade, în Rampa, I, 277, 22 sept. 1912; Despre Horia Furtună, în Flacăra, V, 26, 1915-1916; Ion Pillat şi Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc., 1925, vol. I, p.225-234; Eugeniu Sperantia, Horia Furtună, în Orizont, XVI, 8 august 1965; Dumitru Micu, Balada lunii, în Gazeta literară, XII, 33, 12 august 1965; Al. Macedonski, Opere, ed. Adrian Marino, Buc., E.P.L., 1966, vol. II, p. 349-352.

Focul

Arde focul!
S-a aprins în casa lumii, noaptea, coşul, arde coşu!
Bubuie şi duduie în vatra neagră, focul roşu
Noaptea nu-şi găseşte locul;
Ceru-i plin de praf haotic, scăpărări de nicovală,
Limbi albastre de stindarde,
Arde focu-n feerie nesfârşită, focul arde,
Ies scânteile în fluvii, în vârtejuri, în năvală,
Mute,
Sute,
Miliarde.

Dar deodată
Dumnezeu opreşte vremea şi-mprieteneşte-n cer stihia,
Noi păstrăm aceleaşi inimi ce măsoară veşnicia,
Şi - privelişte ciudată -
Focul ce zvâcnea năprasnic şi-a încremenit revolta,
Noaptea-i limpede şi clară,
Şi trecând sub scânteierea răspândită şi bizară,
Noi privim cu ochi de-o clipă înstelata boltă, bolta
Lină,
Plină,
Seculară!

Scara muzicală

Do, re, mi, fa, sol, la, si, do!
Un cor de glasuri argintii
Cânta voios, pe vremi, într-o
Grădină mică de copii.

Eu ascultam - copil şi eu - 
Cum cântecele de la şcoală
Suiau şi coborau mereu
Pe-aceeaşi scară muzicală.

Blajinul soare se uita
Spre lumea noastră de pitici
Şi, mulţumit, se răzima
De case albe, case mici.

În vremile lui Anton Pann,
În faţa vechilor chilii,
Sub oţetar sau sub platan,
Se adunară alţi copii.

Un dascăl blând şi părintesc
Aceeaşi scară-i învăţa,
Cu glasul lui bisericesc:
Pa, vu, ga, di, che, zo, ni, pa!

Pa, vu, ga, di... şi răsunau
În aer coruri îngerşti,
Şi copilaşii-ntinereau
Bătrânul nostru Bucureşti.

Dar viaţa mea, ca viaţa lor,
A luminat, şi-apoi, alene,
S-a risipit, s-a stins uşor
Pe străzile bucureştene.

Puterea care mă-nălţa
Fugi din mine. Încotro?
Pa, vu, ga, di, che, zo, ni, pa!
Do, si, la, sol, fa, mi, re, do!

Trăsnetul

Îmi las de-o parte cartea
În care nu mă lămurii:
Privesc în sus
Şi spre apus;
De câtva timp mă cată moartea
Ascunsă-n norii plumburii.

De patru zile se-nvârteşte,
Prin bărăgane mari ca smoala-n cer pluteşte;
De patru zile se roteşte, se opreşte,
În larg potop de ploi se prăbuşeşte;
De patru zile vine-ntr-una
Furtuna
Ce trăsneşte.

Cătându-mă din loc în loc,
C-un uruit universal,
Se-nfig în câmp, în casa-n deal
Săgeţi adânci de foc.

Se luminează lumea toată
La fulgerul prevestitor.
Pe cine vrea? Pe cine cată?
Nu vreau să mor!

În răpăiala colosală
Se prăbuşeşte, zguduind mereu
Pământul greu,
Un trăsnet! Inima e goală
În pieptul meu!

Nu sunt destul de frământat
De rele, de-ndoieli şi de dureri?
Pe cine cauţi nencetat,
O, trăsnete ce-ntr-una cazi?
N-a fost pe ieri, pe-alaltăieri...
Va fi pe azi?!...



TEATRU/FILM  8 Martie

Cu actriţa Gina Patrichi (filme: “Pădurea spînzuraţilor”, “Trecătoarele iubiri”)

Biografie Gina Patrichi
Nascuta in 8 martie 1936 actrita , Gina Patrichi va fi o perfectionista a scenei si filmului romanesc, o actrita de un farmec aparte, frumoasa, rafinata si culta a carei moarte prematura pe 18 martie 1984 in Bucuresti a lasat un gol imens in lumea teatrului si filmului romanesc.

A urmat cursurile Institutului de Teatru „I.L. Caragiale” din București, la clasa Aurei Buzescu, timp de trei ani, începând din 1952, fiind admisă cu toate că nu își încheiase încă studiile liceale, dar și exmatriculată înainte de absolvire, din motive disciplinare.

În ciuda exmatriculării din Institutul de Teatru, a fost angajată la nou înființatul teatru din Galați, unde a debutat în spectacolul Nota zero la purtare de Octavian Sava și Virgil Stoenescu, regizat de Valeriu Moisescu, în 21 octombrie 1956. Experiența dureroasă a alungării din școală s-a dovedit în timp benefică, determinând o schimbare de atitudine ce o prefigura pe artista perfecționistă de mai târziu și contribuind, așadar, la formarea conștiinței unei adevărate profesioniste. Gina Patrichi a jucat la Teatrul Dramatic din Galați până în anul 1964, când a fost invitată să se alăture colectivului Teatrului Bulandra din București, condus de regizorul, actorul și scenograful Liviu Ciulei. Aici și-a făcut debutul în 29 ianuarie 1964, în piesa Jocul de-a vacanța de Mihail Sebastian, sub îndrumarea aceluiași Valeriu Moisescu.

In film debuteaza in 1965, cu rolul Rozei Ianosi din "Padurea spanzuratilor", opera castigatoare a lui Liviu Ciulei. Timp de 20 de ani intruchipeaza personaje diverse pe peliculele a mai mult de 20 de filme: "Trecatoarele iubiri", "Nemuritorii", "Dincolo de nisipuri", "Proba de microfon", "Morometii" etc.

Marile roluri le-a creat în principal pe scena Teatrului Bulandra (cu o excepție notabilă: rolul reginei în spectacolul Antoniu și Cleopatra de William Shakespeare, în regia lui Mihai Măniuțiu, montat la Teatrul Național din Cluj, 1988), pe care a slujit-o până aproape de sfârșit - ultima stagiune: 1992-1993; ultima premieră: Teatrul comic de Carlo Goldoni, în regia lui Silviu Purcărete (22 noiembrie 1992).

A lucrat cu mari regizori, precum Liviu Ciulei, Valeriu Moisescu, Lucian Pintilie, Vlad Mugur, Radu Penciulescu, Andrei Șerban, Cătălina Buzoianu, și a colaborat extrem de bine cu actorul Ion Caramitru, în postură de regizor, sau coregrafa Miriam Răducanu. Numele său este legat de montări celebre: Clipe de viață, D-ale carnavalului, Elisabeta I, Victimele datoriei, Puricele în ureche, Azilul de noapte, Hedda Gabler, Interviu, Amintiri, Dimineață pierdută, Hamlet, etc. În film, actrița și-a făcut debutul, remarcabil, alături de Victor Rebengiuc, în lungmetrajul realizat de Liviu Ciulei după cunoscutul roman Pădurea spânzuraților de Liviu Rebreanu (1964). A creat de asemenea nenumărate personaje memorabile la teatrul radiofonic, jucând în peste 150 de piese transmise pe calea undelor hertziene.

Gina Patrichi a fost căsătorită cu avocatul Victor Anagnoste, din 1959 până la dispariția prematură a actriței (la doar 58 de ani). În 1966 s-a născut fiica celor doi, Oana.

Schimbarea denumirii strazii bucurestene Orlando in "Gina Patrichi" si apoi trecerea la denumirea initiala nu a fost un gest frumos din partea edililor capitalei dar, memoria actritei a ramas vie in memoria celor care au cunoscut-o (in noiembrie 2008 s-a lansat la Brasov : Carte cu Gina Patrichi, scrisa de Mircea Morariu, actrita este propusa de a deveni "Cetatean de onoare " al Municipiului Galati, avand in vedere ca a debutat in Teatru Dramatic Fani Tardini din Galati si premiata post mortem, in aprilie 1994 de gala UNITER, pe scena Teatrului Ion Luca Caragiale" din Bucuresti cu PREMIUL DE EXCELENTA!


Filme cu Gina Patrichi

Vezi filme




Clara Vodă (n. 8 martie 1970, Constanța) este o actriță de voce, scenă și film din România.
A absolvit Academia de Artă Teatrală și Cinematografică Caragiale din București secția Actorie, clasa prof. Gelu Colceag, promoția 1993.
A intrat în atenția publicului odată cu rolul Mamei din pelicula "Eu când vreau să fluier, fluier", lungmetrajul de debut al regizorului Florin Șerban, pentru care acesta a câștigat premiul Alfred Bauer, parte a trofeului Ursul de Argint de la Festivalul de Film (Berlinale) de la Berlin.
Filmografie:
  • Loverboy (2011)
  • Aurora (2010) - Gina Filip
  • Colivia (2010)
  • Derby (2010) - Corina
  • Eu când vreau să fluier, fluier (2010) - mama Trailer
  • Cealaltă fiică (2009)
  • Felicia, înainte de toate (2009) - funcționar Lufthansa Trailer
  • Înainte și după (2009)
  • Înainte și După 22/12/1989 (2009) - dna. Petre
  • Renovare (2009) - Doina
  • Agenda (2008) - Clara Voda
  • Iulia (2008)
  • Mobil (2008) - Prietena
  • Sinopsis docu-dramă (2007)
  • Valuri (2007) - Ica
  • A doua șansă (2006) - Silvia
  • La urgență (2006) - Gravida (1 episode, 2006)
  • Lombarzilor 8 (2006) - Magda Matei
  • Prețul iubirii (2006) - Maria
  • Lacrimi de iubire (2005) - Stela
  • Moartea domnului Lăzărescu (2005) - Dr. Gina Filip Trailer
  • Examen (2003) - Nora Sandulescu, sotia lui Cristian
  • Accords et à cris (2002) - Isabelle
  • În familie (2002) - Diana Alexandrescu
  • The Shrunken City / Orașul în miniatură (1998) - Museum Staff
  • Asfalt Tango (1995)
  • Senatorul melcilor (1995) - Mireille
  • Puricele (TV) / (1993) - Olympe
  • Hotel de lux (1992) - Picolo




SFATURI UTILE 8 Martie

ACCELERAREA ARDERII GRĂSIMILOR PE TIMPUL NOPȚII
Mierea este unul dintre cele mai sănătoase alimente din lume. Acest super-aliment conţine cantităţi mari de nutrienţi sănătoşi şi oferă numeroase efecte benefice. Dar ştiai că dacă amesteci mierea cu scorţişoară, obţii un combo deosebit de puternic şi pentru arderea grăsimilor chiar și pe timpul nopții?
Scorţişoara oferă multe avantaje pentru sănătate, printre care se numără şi: îmbunătăţirea aspectului tenului, coborârea colesterolului, îmbunătăţirea circulaţiei sângelui, întărirea inimii, a stomacului şi a intestinelor, dar şi o accelerare considerabilă a arderii grăsimilor şi a slăbitului.

Poţi folosi scorţişoara pentru condimentarea şi îmbogăţirea tuturor meselor, adăugând câte un sfert de linguriţă la fiecare mâncare, poţi înlocui zahărul cu scorţişoară, fie parţial, fie integral, sau poţi adăuga scorţişoara la cafeaua de dimineață. În fiecare seară înainte de culcare, este bine să bei apă cu miere şi scorţişoară. Consumat cu regularitate, amestecul oferă rezultatele foarte bune.

Notă: preparatul este foarte uşor de obţinut şi conţine doar ingrediente simple şi uşor disponibile.

INSTRUCŢIUNI:

Fierbe 200 ml de apă, adaugă la ea o jumătate de linguriţă de pudră de scorţişoară, apoi ţine fiertura la răcit timp de 30 de minute. După ce apa ajunge la temperatura camerei, adaugă la ea şi o linguriţă de miere, apoi ţine amestecul la frigider. 

Nu mai adăuga nimic altceva la băutură. Nu este nevoie să bei amestecul pe timpul zilei, deoarece funcţionează cel mai bine atunci când este consumat seara înainte de culcare.

Această combinaţie de ingrediente curăţă tractul digestiv şi elimină paraziţii, fungii şi bacteriile care încetinesc digestia!

Încearcă-l doar câteva zile și îți vei da seama singur de rezultate.




12 reguli de la femeile intelepte, despre cum sa iubesti corect barbatul cu adevarat | Eu stiu TV







GÂNDURI PESTE TIMP 8 Martie

Radu Tudoran - Citate











la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...

  • (niciun titlu)
      7. /14 IULIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT MARIA TRIPON Maria Tripon Date personale Născută 14 iulie 1962  (58 de ani)  orașul  Negreș...
  • (niciun titlu)
    INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 15 Iulie Dorin Teodorescu Dedic acest material drei Dr Andreea Teodorescu! Câteva cuvinte de...
  • (niciun titlu)
    MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MIERCURI 15 IULIE 2020   PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR...