MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MARȚI 5 MAI 2020

PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR; SFATURI UTILE


ARTE 5 Mai

INVITAȚIE LA OPERĂ 5 Mai

SWAN LAKE Tchaikovsky – Teatro Municipal de Santiago

I vespri siciliani - "Сицилийская вечерня"

MUZICĂ 5 Mai

0:22 / 3:

MUZICĂBAROQUE MUSIC FOR STUDYING & BRAIN POWER - The Best of Baroque Music

Mambo / Cha Cha Cha / Rumba / Tango 2020 | Non Stop Romantic Instrumental Love Songs | Dancing Music

POEZIE 5 Mai

Ștefan Mitroi
Biografie
Șefan Mitroi (n. 5 mai 1956, Siliștea, județul Teleorman) este un scriitor și jurnalist român. A debutat, ca poet, în revista Astra din Brașov, când era elev în anul al II-lea de liceu.
A activat, în timpul studenției, în cadrul cenaclului Junimea din Iași, publicând versuri în revistele Opinia studențească, Convorbiri literare, Cronica, Tribuna, Luceafărul, România literară. A primit, ca poet, numeroase premii la concursurile literare studențești și nu numai. Ca prozator, a debutat, în 1983, în Suplimentul literar și artistic al ziarului Scânteia tineretului. După 1990, a publicat rar în revistele literare.
Doctor în drept.

Volume publicate

• Nimic despre singurătate (publicistică), Editura Eminescu, 1986
• Războiul de după război (proză scurtă), Editura Eminescu, 1987
• Povești din Țara Arborado (literatură pentru copii), Editura Ion Creangă, 1988
• Somnul verde al copacilor (proză scurtă), Editura Eminescu, 1989
• Bolnav de înserare (poezii), Editura Ministerului de Interne, 1992
• Ce iei cu tine în mormânt (proză scurtă), Editura Eminescu, 1996
• Povești aproape întâmplate (literatură pentru copii), Editura Eminescu, 1998
• Adio, îngere păzitor (poezii), Editura Libra, 2001
• Buzunare cu grâu (poezii), Editura Eminescu, 2001
• Căderea în cer (roman), Editura Libra, 2003
• Gaura (roman), Editura Libra, 2004
• Viata inversă a lui Cocostel Ouatu (roman), Editura RAO, 2005
• Mașina de scărpinat, vol. I si II (teatru), Editura Libra, 2006
• Dulce ca pelinul (roman), Editura Libra și Detectiv, 2008
• Biblia pentru furnici, 2013 ^[1]

Piese de teatru puse în scenă

• Sfârșitul lumii se amână, Teatrul Național din Iași, 2006
• Plutonul de execuție; Schimb de prizonieri; Ultimul tren, Teatrul Podul, 2006-2007
• Simion și alți eroi, Trupa Civic Art, 2008
• Povestea copilului care a salvat poveștile, Teatrul Ion Creangă (în pregătire)

Traduceri

• La chute au ciel (Căderea in cer). Traducere în limba franceză de Laurent Rossion și Laurentiu Zoicaș, Editura Libra, 2004. Romanul a fost lansat la Târgul internațional de carte de la Geneva.
• O Buraco (Gaura). Traducere în limba portugheză de Dan Caragea, Cyberlex, Lisabona, 2008.

Poezii

Alegerea vârstelor

Cel mai bine ar fi ca vârstele pe care
le avem de trăit să stea
pe umerașe
într-un dulap mare
asemenea hainelor.
Dimineața s-o alegem pe cea de care avem chef
în ziua aceea.
Astăzi, să fim bătrâni,
mâine, să devenim copii,
poimâine, bătrâni din nou,
apoi, oameni tineri,
după asta, iarăși bătrâni,
și tot așa, până
când vârstele pe care le-am ales cel mai des
încep să se rupă,
semn că le-a cam trecut timpul.
Mie mi-ar plăcea ca timpul bătrâneții
să treacă primul.
De aceea aș păstra copilăria
pentru ziua de duminică.
Să mă pot bucura de ea
pentru tot restul vieții
Cât despre tinerețe,
Din vârstă de sus, cum era
când eram zilnic bătrân,
să ajungă vârsta mea de toată ziua,
vârsta de la urmă
la care să mor
fără ca măcar să bag de seamă
că am murit!

Cititorul de păsări

Nu ieșea niciodată
din curtea lui.
Stătea toată ziua cu
ochii pe cer
după păsări.
Le răsfoia
aripile
și știa aproape totul despre lume.

Femei ușoare

Erau ușoare, atât de ușoare
femeile acelea încât
trebuia să le ții legate cu sfoara
ca să nu-ți scape din mână
căci le ridica vântul de la pământ
purtându-le de colo până colo
prin aer.
Fiecare bărbat cu zmeul lui fistichiu
ce se îndepărta tot mai mult,
gata-gata să rupă sfoara.
Dacă nu vrei s-o vezi dispărând
în slăvile cerului,
spune-i c-o iubești,
că nu poți trăi fără ea!
își spuneau unul altuia.
Se coloraseră norii de la părul lor
ce flutura la mare înălțime.
Avea să picure în curând cu
țipete de plăcere
și nu-și luase niciunul dintre noi umbrela.
Vino înapoi! strigau de jos
câțiva bărbați
peste care răpăia ploaia.
Nu picura peste toți
ci numai peste cei cărora
le făcea rău gândul c-ar putea rămâne
singuri!
Unul s-a înălțat tras de sfoară
spre cer!
Dă drumul zmeului,
l-a îndemnat cineva de alături ,
eliberează-te!
Altul, care se ridicase, tot așa,
de la pământ,
și-a înfășurat sfoara în jurul gâtului,
eliberându-se, într-adevăr.
Vântul se întețise
amestecând sforile.
Nu mai puteai ști cine pe cine iubește,
cine de cine are nevoie,
cine pe cine ține de sfoară
cine pe cine
trage pe sfoară!

Când s-a limpezit
cerul din nou

m-am trezit singur
în mijlocul câmpului.
Plimbam cu sfoara
pe deasupra lumii
o eșarfă multicoloră
crezând că e curcubeul!

Sextil Pușcariu
Biografie
Sextil Iosif Pușcariu sau, mai scurt, Sextil Pușcariu (n. 4 ianuarie 1877, Brașov - d. 5 mai 1948, Bran) a fost un filolog și lingvist, istoric literar, pedagog, cronicar muzical și teatral, publicist și academician român.

Conform lucrării “Spița unui neam din Ardeal”, scrisă de Sextil Pușcariu, obârșia neamului Pușcăreștilor ar fi din Maramureș, inițial aceștia s-au numit Iuga, denumirea Pușcașu, devenită Pușcariu la sugestia episcopului Ioan Lemeny de la Blaj, ar fi fost doar porecla familiei. Familia ar fi trecut prin Moldova, Făgăraș înainte de a se stabili lângă Bran la finele secolului al XVIII-lea.^[2]

Sextil Pușcariu a urmat studiile gimnaziale și liceale la Brașov, la actualul Colegiu Național „Andrei Șaguna”, după care pleacă pentru studiile superioare universitare în Germania, la Leipzig (1895 -1899), apoi în Franța, la Paris (1899 - 1901) și în Austria, la Viena (1902 - 1904). Devine doctor în filosofie al Universității din Leipzig în 1899, respectiv docent privat pentru filologia românească la Universitatea din Viena (1904-1906). Devine profesor extraordinar începând din anul 1906, a fost titularul catedrei de limbă și literatură română timp de zece ani (începând cu anul 1908) și decanul Facultății de Filosofie de la Universitatea din Cernăuți în 1918.

Inițiază și conduce ziarul Glasul Bucovinei apărut la 22 octombrie 1918, cea mai activă și răspândită publicație românească din Bucovina. Participă activ la unirea Bucovinei cu România. În primăvara lui 1919 i se oferă postul de ministru al Bucovinei la București, dar refuză, preferând să rămână un om de știință. Este numit comisar general al Consiliului Dirigent privind organizarea Universității Daciei Superioare din Cluj după Unirea Transilvaniei cu România, care purta înainte de Marea Unire denumirea de Universitatea Franz Josef.

Devine primul rector român al Universității din Cluj și pune temelia Muzeului Limbii Române (1919), primul institut românesc de lingvistică.

Va fi numit membru în delegația României la Liga Națiunilor de la Geneva (1922 - 1925). Devine reprezentantul României la Institutul Internațional de Cooperație Intelectuală de pe lângă Societatea Națiunilor (1922) și membru în Comitetul Internațional de Lingvistică începând cu anul 1936. Din 1926, profesor de filologie română la Universitatea din Cluj. A condus revistele Glasul Bucovinei din Cernăuți (1918) și Cultura din Cluj (1924).

Opere selective

• Etymologisches Wörterbuch der rumänischen Sprache. I. Lateinisches Element mit Berücksichtigung aller romanischen Sprachen, Heidelberg, 1905.
• Studii istroromâne, vol. I-III , București, 1906-1929.
• Zur Rekonstruktion des Urrumänischen, Halle, 1910.
• Dicționarul limbii române (literele A-C, F-L, până la cuvântul lojniță), București, 1913-1948 (coordonare).
• Istoria literaturii române. Epoca veche, Sibiu, 1921, ed. a II-a, 1930, ed. a III-a, 1936; reeditată în 1987.
• Limba română, vol. I, Privire generală, București, 1940; reeditată în 1976; vol. II, Rostirea, 1959; reeditată în 1994.
• Călare pe două veacuri, București, 1968.
• Cercetări și studii, București, 1974.
• Brașovul de altădată, Cluj, 1977.
• Memorii, București, 1978.
• Spița unui neam din Ardeal, Cluj, 1998.

Epigrame de Sextil Puşcariu

Din şi de

"Din nimic s-a făcut lumea!"
Astfel înţelepţii zic.
Nu ştiu, însă văd că astăzi
Ea se face de nimic!

Unui poet pesimist

Lumea e deşertăciune!"
Zice-acest poet mereu.
Îl cred mai ales când spune:
"E o lume-n capul meu!

Unui critic

Când critici tu lucrările,
Le măsuri cu compasul.
Chiar cel mai bun tablou d-ulei
E rău - de-apropii nasul!

Un sfat

Nu crede că-n secret
Poţi să ascunzi o crimă mare.
Vezi, uşa scârţâie mai tare,
Când o închizi încet!

TEATRU/FILM 5 Mai

Eugene Labiche
Biografie

Eugène-Marin Labiche (n. 5 mai 1815,â Paris, Primul Imperiu Francez^[6] – d. 23 ianuarie 1888, Paris, Franța^[8]) a fost un dramaturg francez.

A scris comedii de moravuri și vodeviluri (unele în colaborare cu Émile Augier). Se remarcă tehnica teatrală și simțul caricatural, prezentarea lucidă, cu ochiul moralistului, a lumii micii burghezii din acea epocă.

Scrieri

• 1851: O pălărie de paie din Italia ("Un chapeau de paille d'Italie")
• 1860: Călătoria domnului Perrichon ("Le voyage de M. Perrichon")
• 1864: Caniota ("La cagnotte").  

  Eugène-Marin Labiche
  Eugène Labiche pictat de Marcellin Desboutin
  Date personale
  Născut	5 mai 1815 Paris, Franța
  Decedat	23 ianuarie 1888 (la 72 de ani) Paris
  Înmormântat	cimitirul Montmartre[*]
  Naționalitate	franceză
  Cetățenie	Franța
  Ocupație	dramaturg
  Limbi	limba franceză[1]
  Activitatea literară
  Activ ca scriitor	secolul XIX
  Subiecte	critica aristocrației epocii
  Specie literară	vodevil, comedie de moravuri
  Note
  Premii	Legiunea de Onoare în grad de Ofițer[

Liviu Pancu (n. 5 mai 1968, Roman, județul Neamț) este un actor/regizor român. 

Actorie

• Soldatul, Don Juan – „Jocuri pe teme de Jazz”– Teatrul L.S.Bulandra, Regia artistică și Coregrafia Miriam Răducanu
• Piotr – „Cei din urmă” de Maxim Gorki – Studioul Casandra, Regia atistică Sanda Manu
• Catindatul – „D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale - Studioul Casandra, Regia artistică Ion Cojar
• Poetul – „Merlin sau Țara pustie” de Tankred Dorst – Teatrul L.S.Bulandra, Regia artistică Cătălina Buzoianu
• Juan Pablo Casttel – „Viață și Moarte” – Teatrul L.S.Bulandra, Regia artistică și Coregrafia Mihaela Santo
• Profesorul – „Visul” scenariu după A. Strimberg - Studioul Casandra, Regia artistică Cătălina Fernoagă
• Iisus – „Patimile lui Iisus” – T.N. București, Scenariul și Regia artistică Mușata Mucenic
• Arlechino – „Lunile Lunii” – Teatrul Mic, Scenariu teatral și Regia artistică Liliana Ceterchi
• Arlechino – „Dragostea pusă la încercare” de Basilio Locatelli – Teatrul Ion Creangă, Regia artistică Sandu Mihai Gruia, Adaptarea TV Cornel Todea TVR 1
• Poetul – „Carmina Burana” de Carl Orff – T.N. București-Trupa Orion, Regia artistică și Coregrafia Ion Tugearu
• Ariel – „Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare – Teatrul Ion Creangă, Regia artistică Cornel Todea
• Stegozaurus – „Aventurile Vrăjitoarei Megg” – Teatrul Ion Creangă, Regia Cornel Todea
• Circarul, Preotul – „La țigănci” după M. Eliade – Teatrul Odeon, Regia artistică Alexander Hasvater
• Ursul – „Cocoșelul neascultător” de Ion Lucian – Teatrul Excelsior, Regia artistică Ion Lucian
• Arlechino – „Pățaniile lui Arlechino” – T.N. Tîrgu Mureș, Scenariu teatral și Regia artistică Mona Chirilă
• Gheorghe – „Soacra cu trei nurori” de Ion Creangă – T.N. Tîrgu Mureș Regia artistică Aurel Ștefănescu
• Cavalerul Hans – „Ondine” de Jean Giraudoux – T.N. Tîrgu Mureș, Regia artistică Irina Boeriu
• Vanitosul – „Micul Prinț” după Antoine de Saint-Exupery – TN Tîrgu Mureș, Regia artistică Cornel Popescu
• Ofițerul pilot – „Cartofi prăjiți cu orice” de Arnold Wesker – T.N. Tîrgu Mureș, Regia artistică Cornel Popescu
• Comisarul Troughton – „Bigamul” de Ray Cooney – T.N. Tîrgu Mureș, Regia artistică Cristian Ioan
• Catindatul – „D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale – T.N. Tîrgu Mureș, Regia artistică Grigore Gonța
• Necunoscutul – „Amorphe d’Ottenburg” de Jean Claude Grumberg – T.N. Tîrgu Mureș, Regia artistică Cristian Ioan
• Sinbad Tatăl – „Sindbad din Tată în Fiu” de Paul Mattar – T.N. Tîrgu Mureș, Regia artistică Hagop der Ghougassian
• Calfă – „Manole sau Darul de a Iubi” – T.N. Tîrgu Mureș, Regia artistică Cristian Ioan, Coregrafia Florin Fieroiu
• Alexei Sergeevici Bulanov – „Pădurea” de N.A. Ostrovski – T.N. Tîrgu Mureș, Regia artistică Alexandru Colpaci
• Șeful cimitirului – „Ne vedem mai târziu sau mâine” de Emil Mladin – T.N. Tîrgu Mureș, Regia artistică Gelu Badea
• Eduardo – „Intrusa” după J.L.Borges – Teatrul Scena, Regia artistică și mișcarea scenică Liviu Pancu
• Catindatul – „D’ale carnavalului” de I.L. Caragiale – T.N. Radu Stanca Sibiu, Regia artistică Silviu Purcărete
• Claudiu – „Amurgul burghez” de Romulus Guga – T.N. Tîrgu Mureș, Regia artistică Anca Bradu
• Preotul – „Portughezul” de Zoltán Egressy – T.N. Tîrgu Mureș, Regia artistică Kincses Elemér
• Willy Batzler (director) – „Martiri” de Marius von Mayenburg – T.N. Tîrgu Mureș, Regia artistică Theodor Cristian Popescu
• Recital de poezie religioasă – Teatrul Scena, Regia artistică Liviu Pancu
• Zidul – ,,Visul unei nopți de vară” de William Shakespeare – T.N. Tîrgu-Mureș, Regia artistica Vlad Massaci

Regie artistică/ Mișcare scenică

• „Dragostea pe teme de jazz” în cadrul Galei ,,Tânărului Actor” Costinești – Universitatea Hyperion București 1995 / Regia și mișcare scenică
• „Vis de cabinier”– Institutul Francez – UNITER/Art Shool 1995 / Regia și mișcare scenică
• „Noi și Voi” în cadrul Festivalului ,, Mihai Eminescu” Buzău – Universitatea Hyperion 1995 / Regia și mișcare scenică
• „Viață de paiață” – Casa Americii Latine/Universitatea Hyperion - București 1995 / Regia și mișcare scenică
• „Ici et maintenant”– Institutul Francez – UNITER/Art Shool 1996 / Regia și mișcare scenică
• „Fahrenheit 451” după Ray Bradbury – Teatru Tîrgu-Secuiesc 1996 – mișcare scenică
• „Farsa Jupânului Pathleine” – Teatrul Odeon - Liceul ,,Ion Neculce” București 1997, Tîrgu-Mureș 2004 / Regia și mișcare scenică
• „Scene din Faust” – Fundația Culturală Scena - ,,Festivalul Guliver”– ediția a V-a Galați 1997 / Regia și mișcare scenică
• „Acting & Jazz” – Green Hours/Teatrul Luni București 1997 / Regia și mișcare scenică
• „Dragostea pe teme de jazz” după texte de J. Prevert – Teatrul Luni 1998 / Regia și mișcare scenică
• „Macbeth” de William Shakespeare – U.A.T. Tîrgu-Mureș / secția română - 1999 / mișcare scenică
• „Kiralykek” – Teatrul Maghiar ,,Tamási Áron” Sf. Gheorghe 1999 / mișcare scenică
• „Jó reggelt napsugár” – UAT/ secția maghiră Tîrgu-Mureș 1999 / mișcare scenică
• „Antigona” – Ungaria, Káptalantóti 1999 / mișcare scenică
• „Egy szerelem három éjszakája” de Hubay Miklós - Ránki György - Vas István,– UAT/secția maghiră Târgu-Mureș 1999 / Regia și mișcare scenică
• „Egy szerelem három éjszakája” de Hubay Miklós - Ránki György - Vas István,– Ungaria - Zsámbék 2000 / Regia și mișcare scenică
• „Bank Ban” de Katona Jozsef – Zsámbék 2000 / mișcare scenică
• „Lumea circului” (scenariu de pantomimă) – Teatrul Scena 2001 / Regia și mișcare scenică
• „Slugă la doi stăpâni” după Carlo Goldoni – limba maghiară – Teatrul Scena 2001 / Regia și mișcare scenică
• „Exercițiu Don Juan” – U.A.T. / secția română Tîrgu-Mureș 2001 / mișcare scenică
• „Când vinul este rece” de John Kendric– Clubul Presei 2002 / Regia și mișcare scenică
• „Romeo și Julia” de William Shakespeare – Teatrul Scena 2002 / Regia și mișcare scenică
• „F. 451” scenariu teatral după Ray Bradbury – Teatrul Scena 2003 / Regia și mișcare scenică
• „Un gând bun de Crăciun” – spectacol televizat Antena 1 Tîrgu-Mureș 2003 / Regia artistică
• „Hamlet” de William Shakespeare – Teatrul Scena 2004 / Regia și mișcare scenică
• „Cocoșelul neascultător” de Ion Luchian – Teatrul Scena 2004 / Regia și mișcare scenică
• „Cei trei muschetari” după Al. Dumas – Teatrul Scena 2005 / Regia și mișcare scenică
• „Privește înapoi cu mânie” de John Osborne – T.N. Tîrgu-Mureș 2005 / Regia și mișcare scenică
• „O noapte furtunoasă” de I.L.Caragiale – U.A.T. / secția română Tîrgu-Mureș 2005 / Regia și mișcare scenică
• „Zoo Story” de Edward Albee – T.N. Tîrgu-Mureș- secția maghiară 2006 / Regia și mișcare scenică
• „Și fluturii sunt liberi” de Leonard Gersche – T.N. Tîrgu-Mureș 2006 / Regia și mișcare scenică
• „Eu” scenariu teatral după ,,Istoria religiilor” de Mircea Eliade – Teatrul Scena 2006 / Regia și mișcare scenică
• „Divorț în direct” de Horia Gârbea – T.N. Tîrgu-Mureș / Teatrul Scena 2007 / Regia și mișcare scenică
• „La legende de Maître Manole” scenariu teatral Paul Mattar, Liviu Pancu – Theatre Monott, Beiruth – 2007 / Regia și mișcare scenică
• „Zamolxe” de Lucian Blaga – Teatrul Scena 2007 / Regia și mișcare scenică
• „Computerul vieții” după Ecaterina Oproiu – Teatrul Scena 2008 / Regia și mișcare scenică
• „Oedip rege” de Sofocle – Teatrul Scena 2008 / Regia și mișcare scenică
• „Adorabila fecioară” – Teatrul Scena 2008 / Regia și mișcare scenică
• „Opera de trei parale” de Bertolt Brecht – T.N. Tîrgu-Mureș 2008 / Regia și mișcare scenică
• „Poezie Erotică pe Muzică Eroică” poezie universală – T.N. Tîrgu-Mureșș 2009 / Regia și mișcare scenică
• „Cerere în căsătorie” de A.P. Cehov – Radio Tîrgu-Mureș / Teatrul Scena 2009 / Regia și mișcare scenică
• „Cântarea Cântărilor” – Teatrul Scena 2009 / Regia și mișcare scenică
• „Umbra speranței” de Cornel Udrea – Festivalul Național de Teatru Bistrița 2010 / Regia și mișcare scenică
• „Anonimul venețian” de Giuseppe Berto – T.N. Tîrgu-Mureș 2010 / Regia și mișcare scenică
• „Cele 7 zile ale lui Simone Labrosee” de Carole Frechette – Teatrul Scena 2011 / Regia și mișcare scenică
• „Merlin – Vrăjitorul lumii medievale” după Tankred Dorst – Teatrul Scena 2011 / Regia, mișcarea și luptele scenice
• „Cameristele” de Jean Genet – Teatrul Scena 2011 / Regia și mișcare scenică
• „Intrusa” după J.L.Borges – Tango argentinian – Teatrul Scena 2011 / Regia și mișcare scenică
• „Doi pe un balansoar” de William Gibson – Teatrul Scena 2012 / Regia artistică
• „Vlad Cavalerul Dreptății” scenariu teatral Liviu Pancu – Teatrul Scena 2013 / Regia, mișcarea și luptele scenice
• „Jacques de Molay - 700 de ani de cavalerism” scenariu teatral Liviu Pancu – Teatrul Scena 2014 / Regia, mișcarea și luptele scenice
• „Leul de Aur” scenariu teatral după Legenda Leului de Aur Sebeș – Teatrul Scena 2015 / Regia, mișcarea și luptele scenice
• „Scena - Mike Godoroja” scenariu teatral Liviu Pancu după J. Prevert, muzica Mike Godoroja & Blue Spirit – Teatrul Scena 2016 / Regia artistică
• „Take, Ianke și Cadîr la Marosvásárhely” după Victor Ion Popa – Teatrul Scena 2016 / Regia artistică
• „O seară cu Marele Will” scenariu teatral Liviu Pancu după Operele Marelui William Shakespeare – Teatrul Scena 2016 / Regia artistică
• „Furtuna” după William Shakespeare – Teatrul Scena 2016 / Regia, mișcarea și luptele scenice
• „MedievalArt Papiu” Un spectacol de Liviu Pancu – Colegiul Național ,,Alexandru Papiu Ilarian", Teatrul Național Tîrgu-Mureș 2016 / Regia, mișcarea și luptele scenice
• ,,F. 451 - S.O.S Culturii, Artelor și Umanității" Un eveniment de Liviu Pancu – Colegiul Național ,,Unirea'', Teatrul Scena, Teatrul Național Tîrgu-Mureș 2017 / Regia, mișcarea și luptele scenice
• ,,Our Side's Story" Un eveniment de Liviu Pancu – Colegiul Național ,,Unirea'', UnireaArtScena, Teatrul Național Tîrgu-Mureș 2018 / Regia, mișcarea și luptele scenice

Filme, TV

• TVR 1 momente de teatru-dans 1993 Miriam Răducanu
• Arlechino - „Dragostea pusă la încercare” Cornel Todea TVR 1
• Lică - „Cine are dreptate?” de Alexandru Tatos
• Constantin - „Un bulgăre de humă” de Nicolae Mărgineanu
• Georgescu - „Extemporal la diriginție” de Nicolae Corjos
• Ucenicul - „Drumeț în calea lupilor” de Constantin Vaieni
• Calfa - „Dreptatea” de Alexandru Blaier

GÂNDURI PESTE TIMP 5 Mai

Karl Marx - Citate

1. O stafie bântuie prin Europa - stafia comunismului.
2. Cuvintele învăţăturii mele sunt încâlcite într-o dezordine diabolică, încât oricine poate înţelege exact ceea ce vrea să înţeleagă.
3. Produsului muncii mentale - ştiinţa - întotdeauna îi este atribuită o valoare cu mult sub cea pe care o are, deoarece timpul necesar pentru a o reproduce nu are nici o legătură cu timpul care a fost necesar pentru a o produce iniţial.
4. În aceeaşi măsură în care se dezvoltă burghezia, cu alte cuvinte capitalul, se dezvoltă şi proletariatul, clasa muncitorilor moderni, care nu trăiesc decât atâta vreme cât munca lor sporeşte capitalul. Aceşti muncitori, care sunt siliţi să se vândă cu bucata, sunt o marfă ca oricare alt articol din comerţ şi prin urmare sunt supuşi deopotrivă tuturor vicisitudinilor concurenţei, tuturor oscilaţiilor pieţei.
5. Dreptul reprezintă voinţa clasei dominante ridicată la rangul de lege. Dreptul comunist reprezintă voinţa maselor ridicată la rangul de lege.
6. A fi capitalist înseamnă a ocupa în producţie nu numai o poziţie pur personală, ci şi o poziţie socială. Capitalul este un produs colectiv şi nu poate fi pus în mişcare decât prin activitatea comună a numeroşi membri ai societăţii, ba, în ultimă instanţă, numai prin activitatea comună a tuturor membrilor societăţii.
7. Filozofii n-au făcut decât să interpreteze lumea în diferite moduri; important este însă a o schimba.
8. În deşertăciunea lumii, prietenia e singurul lucru care e important în viaţa personală.
9. Istoria tuturor societăţilor de până azi este istoria luptelor de clasă.
10. Presa este modul cel mai general al indivizilor de a-şi face cunoscută exigenţa spirituală. Ea nu cunoaşte prestigiul persoanei, ci numai pe acela al inteligenţei. După cum omul învaţă să scrie şi să citească, trebuie să aibă şi dreptul să scrie şi să citească.



Napoleon Bonaparte - Citate













Zoe Dumitrescu Bușulenga - Citate

1. Nu ne interesează trecutul, numai prezentul. Iar asta ne taie rădăcinile. O lume fără rădăcini este o lume fără morală.
2. Azi, pentru mine personal, pentru cei puţini rămaşi din generaţia mea, spectacolul lumii contemporane este dezarmant. Mă simt într-o mare nesiguranţă, pentru că toată tabla de valori în care am crezut s-a zguduit. N-aş vrea să spun că s-a şi prăbuşit. Suntem însă neliniştiţi, puţin nedumeriţi, suntem şi trişti; ceea ce se petrece pe planetă nu-ţi dă senzaţia unei liniştiri iminente. Ce se întâmplă acum seamănă cu perioada prăbuşirii Imperiului Roman, dar acele zguduiri erau provocate de venirea lui Iisus: era înlocuită o pseudo-spiritualitate cu spiritualitatea adevărată. Dar cine vine la noi astăzi? Ai zice că mai degrabă vine Antihristul, nu Mântuitorul. Nădăjduiesc ca omenirea să-şi revină din această clipă de orbire, care cam durează. Opere care nu se mai citesc, lucrări muzicale care nu se mai cântă...
3. Pentru mine, marea poezie a fost întotdeauna baia de frumuseţe în care m-am cufundat când am avut nevoie de intrarea în altă dimensiune. Poezia ţine, după părerea mea, de partea cea mai ascunsă, cea mai intimă a fiinţei noastre. Poezia echivalează aproape cu o rugăciune. În poezie te cufunzi pentru a te întoarce cu frumuseţe. În rugăciune intri pentru a te integra absolutului.
4. Per total nu m-am gândit niciodată la mine. Nu m-am socotit o persoană atât de importantă încât să mă privesc ca pe un obiect demn de contemplat. M-am văzut pe bucăţi. Iar opiniile pe bucăţi erau foarte diverse, raportat la funcţia pe care o îndeplinea fragmentul acela din mine.
5. De la Freud încoace s-a produs o mutaţie: s-a pus sexul în locul capului. Asta e tristeţea cea mai mare. Vedeţi, la noi, la români, exista o cuviinţă. Anumite cuvinte nu se pronunţau - nu erau nişte tabu-uri, dar exista o pudoare. Acum "cuviinţă", cuvântul acesta, a dispărut din dicţionar.
6. Un om credincios poate sa facă lumină într-un loc întunecat.
7. Lumea a început să uite să vorbească, pentru că nu mai citeşte.
8. Mai aveam aproape opt, nouă ani până la pensie. Aveam 61 de ani şi eram şef de catedră şi membru corespondent al Academiei Române. În timpul unui seminar citeam monologul Clitemnestrei din opera lui Eschil. Monolog plin de profunzime şi pluritate în sensuri. Cum eram eu, plină de patos, un student îmi spune: "Doamnă, ce ne bateţi capul cu prăpădiţii ăştia şi vechiturile astea!?" Când am auzit, am îngheţat. N-am zis nimic, am închis cartea, mi-am luat pardesiul, m-am dus la decanat şi am depus cererea de pensionare.
9. Mântuitorul este în noi, e lumina necreată, şi noi îl pironim cu fiecare cuvânt al nostru, rău sau murdar.
10. Sunt pe calea unei nădejdi. Aşa şi reuşesc să ies din contingent. Altfel n-aş putea să trăiesc cu uşurinţă în atmosfera actuală. Pentru că formaţia mea este de umanist, de carte, de cultură, aşa cum o înţelegeam pe vremuri noi, intelectualii. Aveam nişte modele, pe care am încercat să le urmăm, scara de valori era cumva fixată. Trăiam într-o lume sigură, în măsura în care cultul valorilor stabile îţi poate da ţie sensul unei stabilităţi.




GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 5 Mai

 Mr Bean Official