MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU DUMINICĂ 21 IUNIE 2020, SOLSTIȚIUL DE VARĂ!

PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR

ARTE 21 Iunie

INVITAŢIE LA OPERĂ 21 Iunie

Maeştrii cântăreţi din Nurenberg de Richard Wagner

Maeștrii cântăreți din Nürnberg (în germană Die Meistersinger von Nürnberg) este o operă de Richard Wagner. Libretul, scris de Wagner însuși, se bazează pe fapte istorice. Hans Sachs a fost un cunoscut poet dinNürnberg.

În contrast, în celelalte arit Wagner se ocupă predominant de subiecte mitice.

Muzica	Richard Wagner
Libretul	Richard Wagner
Personajele	Maeștrii cântăreți: · Hans Sachs, cizmar (bas, aritone) · Veit Pogner, aurar (bas) · Kunz Vogelsang, pielar (tenor) · Konrad Nachtigall, tinichigiu (bas) · Sixtus Beckmesser, scrib (bas, aritone) · Fritz Kothner, brutar (bas) · Balthasar Zorn, turnător de cositoriu (staniu) (tenor) · Ulrich Eißlinger, negustor de condimente (tenor) · Augustin Moser, croitor (tenor) · Hermann Ortel, săpunar (bas) · Hans Schwarz, fabricant de ciorapi (bas) · Hans Foltz, căldărar (lucrător în aramă) (bas) alte personaje: · Walther von Stolzing, un cavaler tânăr din Franconia (tenor) · David, ucenic la Hans Sachs (tenor) · Eva, fiica lui Pogner (soprană) · Magdalene, educatoarea Evei (mezzosoprană) · Un paznic de noapte (bas, aritone) · ucenici (alt, tenor)
Data premierei	21 iunie 1868
Locul premierei	München
Limba	germană

Wagner: Die Meistersinger von Nürnberg

The Best of Händel - Opera Rodelinda, HWV19 _ Alan Curtis Il Complesso Barocco

MUZICĂ 21 Iunie

Beautiful Romantic Saxophone Love Songs Collection - The Very Best Of Romantic Instrumental Music

Classical Piano Music | Summer 2020 Anthems

POEZIE 21 Iunie

Poetul Horia Furtună (“Balada lunii”, “Făt-Frumos”, “Păcală”)

Biografie Horia Furtună
Născut la Focşani, la 21 iunie 1886, fiul medicului veterinar Ioan Stephănescu Furtună şi al Plautinei Speranţa Vasiliu, originară din Lipova. Urmează liceul în Bucureşti, la \"Matei Basarab\", absolvit în 1906. Studii juridice la Paris: \"bachelier en droit\" (1908), licenţiat în drept(1909). Mare prieten, din această perioadă, cu Ion Pillat, amândoi admiratori ai lui Alexandru Macedonski, \"descoperit\" şi editat în colecţia \"Cărţile albe\". \"Florile sacre\" apar în 1912 cu o scrisoare de mulţumire către cei doi tineri poeţi. Doctor în drept (Paris, iunie 1915). Întors în ţară, se înscrie în Baroul de Ilfov. Mobilizat în 1916, cade prizonier (24 noiembrie). Lungă perioadă de captivitate în Germania, la Stralsund. Eliberat în 1918, face carieră literară şi mai ales politică, în special după 1920. Redactor al revistelor \"Flacăra\" şi \"Democraţia\", în 1916, activitate continuată şi după război. Deputat, prefect, director teatral, conferenţiar la radio (1939-1947). Autor de \"feerii\" dramatice (Făt-Frumos, Păcală). Traducător de numeroase texte şi de librete de operă. Pensionat în 1948. Moare la 8 martie 1952.

OPERE (poezii):
Balada lunii, Poezii, Antologie şi introducere de Dumitru Micu, Cuvânt final de Eugeniu Sperantia, Buc., E.P.L., 1967.

COLABORĂRI:
Flacăra (1915-1916, 1921-1922, 1922-1923); Noi pagini literare (1915); Luceafărul (1920); Cugetul românesc (1922-1923); Cele trei Crişuri (1923); Adevărul literar şi artistic (1925); Universul literar (1945); Viaţa literară, Gândirea, Revista Fundaţiilor, Caiet de poezie (1946-1947).

Referinţe (despre poezie):
Al. Macedonski, Printre constelaţii şi pleiade, în Rampa, I, 277, 22 sept. 1912; Despre Horia Furtună, în Flacăra, V, 26, 1915-1916; Ion Pillat şi Perpessicius, Antologia poeţilor de azi, Buc., 1925, vol. I, p.225-234; Eugeniu Sperantia, Horia Furtună, în Orizont, XVI, 8 august 1965; Dumitru Micu, Balada lunii, în Gazeta literară, XII, 33, 12 august 1965; Al. Macedonski, Opere, ed. Adrian Marino, Buc., E.P.L., 1966, vol. II, p. 349-352.

Focul

Arde focul!
S-a aprins în casa lumii, noaptea, coşul, arde coşu!
Bubuie şi duduie în vatra neagră, focul roşu
Noaptea nu-şi găseşte locul;
Ceru-i plin de praf haotic, scăpărări de nicovală,
Limbi albastre de stindarde,
Arde focu-n feerie nesfârşită, focul arde,
Ies scânteile în fluvii, în vârtejuri, în năvală,
Mute,
Sute,
Miliarde.

Dar deodată
Dumnezeu opreşte vremea şi-mprieteneşte-n cer stihia,
Noi păstrăm aceleaşi inimi ce măsoară veşnicia,
Şi - privelişte ciudată -
Focul ce zvâcnea năprasnic şi-a încremenit revolta,
Noaptea-i limpede şi clară,
Şi trecând sub scânteierea răspândită şi bizară,
Noi privim cu ochi de-o clipă înstelata boltă, bolta
Lină,
Plină,
Seculară!

Scara muzicală

Do, re, mi, fa, sol, la, si, do!
Un cor de glasuri argintii
Cânta voios, pe vremi, într-o
Grădină mică de copii.

Eu ascultam - copil şi eu -
Cum cântecele de la şcoală
Suiau şi coborau mereu
Pe-aceeaşi scară muzicală.

Blajinul soare se uita
Spre lumea noastră de pitici
Şi, mulţumit, se răzima
De case albe, case mici.

În vremile lui Anton Pann,
În faţa vechilor chilii,
Sub oţetar sau sub platan,
Se adunară alţi copii.

Un dascăl blând şi părintesc
Aceeaşi scară-i învăţa,
Cu glasul lui bisericesc:
Pa, vu, ga, di, che, zo, ni, pa!

Pa, vu, ga, di... şi răsunau
În aer coruri îngerşti,
Şi copilaşii-ntinereau
Bătrânul nostru Bucureşti.

Dar viaţa mea, ca viaţa lor,
A luminat, şi-apoi, alene,
S-a risipit, s-a stins uşor
Pe străzile bucureştene.

Puterea care mă-nălţa
Fugi din mine. Încotro?
Pa, vu, ga, di, che, zo, ni, pa!
Do, si, la, sol, fa, mi, re, do!

Balada iubirii

Zeiţă neagră, Noapte fără formă,
Întinzi pe cer un joc de şah albastru
Şi ţintuieşti în praf miliardar
Pionii sclipitori ai înserării...
Ce mână va schimba a lumii soartă
Rupând păienjenişul de lumină
Ce leagă, numai din privire, sorii?
Ce mână va juca în astă seară?
Cu depărtată ironie, Steaua
Polară parcă spune: vă lipseşte,
Lipseşte jucătorului Regina.

TEATRU/FILM 21 Iunie

Puiu Călinescu

Biografie Puiu Călinescu

Născut la 21 iunie 1920 în București și decedat la 76 de ani, pe 16 mai 1997, Puiu Călinescu trebuie regretat deoarece a fost unul dintre cei mai talentați comedieni români. Succesul său s-a datorat în special grimaselor sale din scenete, dar și datorită talentului de a interpreta personajele într-un mod original. Actorul Jean Tomescu i-a transmis prin gene iubirea de actorie, fiind tatăl lui Puiu Călinescu. El și-a inceput cariera jucând în "revistele" de cinematograf care precedau proiecția unui film. În 1984 a intrat în trupa de teatru de comedie "Constantin Tănase". Spectacolele de pe Calea Victoriei, care umpleau sălile, cu titlurile lor trăsnite ("Un băiat de zahăt ars", "Trăsnitul meu drag", "Idolul femeilor") au fost scrise și interpretate de el timp de 10 ani.

Puiu Călinescu poate fi privit ca o varianta româneasca a îndrăgitului actor francez Louis de Funes. Notorietatea sa s-a datorat în special filmelor ecranizate ca "BD la munte și la mare" (1971) sau "Frații Jderi" (1973), dar și "Nea Mărin Miliardar" (1979). A și scris pentru televiziune filmele "La un restaurant de lux" (1994) și "Informații-gara" (1971).

Filme cu Puiu Calinescu

Vezi filme

· La un restaurant de lux (1994)

· Inspectia / (1993) - sef de cofetarie

· Ora de gimnastica / (1992) - Tudorica

· Nea Mărin Miliardar (1979) - Detectivul

· Saramura (1979) - chelner

· Expresul de Buftea (1978) - Puiu

· Serenada pentru etajul XII (1976) - cosar

· Frații Jderi (1974) - Parintele Stratonic Trailer

· B.D. la munte și la mare (1971) - Trandafir

· Brigada Diverse în alertă / B.D. în alertă (1971) - Trandafir

· In gara / Informatii-gara (1971) - calatorul balbait

· Revelion in doi / (1971) - gunoierul Jenica

· Brigada Diverse intră în acțiune / B.D. intră în acțiune (1970) - Prof. de mimica Trandafir

· Balul de sâmbătă seara (1968) - ţăranul pocăit Trailer

· Împușcături pe portativ (1968)

· Vin cicliștii (1968)

· Corigenta domnului profesor (1966)

· Faust XX (1966) - Melech

· Omul și camera (1966)

· De-aș fi... Harap Alb (1965) - Gerila

· Politică și delicatese (1963)

· Un surâs în plină vară (1963)

· Celebrul 702 (1962)

· Sub cupola albastra (1962)

· Vacanță la mare (1962)

· S-a furat o bombă (1961) - Umbra

· O zi pierduta (1960)

· O poveste obisnuita... o poveste ca in basme (1959) - Print

· Ilie in luna de miere (1956) - vecinul care taie lemne

· Sofer de mare viteza (1956)

Puiu Calinescu –Telegrama:

Puiu Calinescu & Amza Pellea – Sub acelasi acoperis:

Puiu Calinescu, La Oficiul de muncă

Andrei Șerban, regizor de teatru și film

Biografie Andrei Șerban

Andrei Serban s-a nascut la 21 iunie 1943, la Bucuresti, este casatorit si are 2 copii. In 1968 a absolvit Institutul de Teatru si Cinematografie Bucuresti, clasa Radu Penciulescu.

Debuteaza la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt cu spectacolele "Arden of Feversham", de un autor englez anonim din secolul al XVI-lea, "Iulius Cezar" de Shakespeare, "Omul cel bun din Siciuan" de B. Brecht iar în Bucuresti, s-a remarcat cu montarea spectacolului "Iulius Cezar", de Shakespeare, la Bulandra.

In anul 1971 este invitat de Ellen Stewart, director al companiei "La MaMa", in SUA, la New York, cu o bursa Ford. A obtinut un succes imediat, in urma caruia Peter Brook il invita la centrul sau de cercetari teatrale, unde Andrei Serban colaboreaza la realizarea mai multor spectacole.

Cariera

Ca regizor, a pus in scena spectacole de teatru si opera in 39 de tari.

In SUA, incepand cu 1970, timp de 20 de ani, a fost asociat cu Robert Brustein"s American Repertory Theatre Company. A lucrat, de asemenea, cu La MaMa Theatre, the Public Theatre, Lincoln Centre, Circle in the Square, Yale Repertory Theatre, the Guthrie Theatre, A.C.T. si cu New York City, Seattle si Los Angeles Opera.

In Europa, a lucrat pentru Opera din Paris, Geneva, Viena si Bologna, cu Welsh National Opera, Covent Garden, Théâtre de la Ville, Helsinki Lilla Teatern, Teatrul National Bucuresti (1990-1993, ca director), La Comédie Française.

In Japonia a pus in scena spectacole pentru Shiki Company of Tokyo.

In Romania

· Ubu Roi (1966)

· Julius Caesar (1968) - piesa care ii aduce mai multe premii la concursurile internationale de teatru

· Jonah (1969)

· Trilogia Antica (1990) - considerata drept cea mai originala punere in scena a tragediei grecesti a sfarsitului de secol XX. A fost invitat la festivalurile internationale de teatru de la Milano, Paris, Sao Paolo, Salzburg si Edinburg.

Director al Teatrului National Bucuresti (1990 - 1993)

Spectacole de opera puse in scena de regizorul Serban Andrei

· Eugene Onegin (1980) la Welsh National Opera, a fost prima productie lirica

· Turandot (1984)

· Norma (1985)

· Fidelio (Covent Garden - 1986)

· Opera din Paris : The Puritans (1997), L"Ange de feu (1991), Lucia Di Lammermoor (1995), L"Italienne a Alger (1998), Les Indes Galantes (1999)

Andrei Serban a fost si este profesor la numeroase universitati: Yale School of Drama, Harvard University, Le Conservatoire de Paris, Stockholm Dramatic School, Theatre School of Tokyo, University of California - San Diego, Pittsburgh Theatre Institute and San Francisco State University, Carnegie-Mellon, Sarah Lawrence, Paris Conservatoire d"Art Dramatique si A.R.T. Institute for Advanced Theatre Training Director al Oscar Hammerstein Centre for the Performing Arts at Columbia University, New York, din 1992

Premii si distinctii

· 1965 - Premiul "Best Performance" cu piesa "Seful sectorului suflete", scrisa de Alexandru Mirodan, cu ocazia Festivalului International Studentesc de la Zagreb

· Obie Awards

· Tony Award

· Societatea directorilor de teatru si a coregrafilor i-a acordat distinctia pentru impactul major avut in teatru in ultimii 20 de ani, impreuna cu alti 20 de regizori

· Premii la Festivalurile de la Avignon, Shiraz si Belgrad

· Multe din productiile sale au fost nominalizate pe Broadway.

Andrei Șerban - Fiecare iubește teatrul în felul său:

Andrei Șerban - o poveste care avea să revoluţioneze teatrul mondial | EU aleg România (2015):