MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU SDÂMBĂTĂ 20 IUNIE 2020
PARTEA A TREIA- ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR; SFATURI UTILE

ARTE 20 Iunie

INVITAŢIE LA OPERĂ 20 Iunie

Falstaff de Giuseppe Verdi

Falstaff este o operă buffă în trei acte, cu muzica compusă de Giuseppe Verdi pe unlibret de Arrigo Boito, adaptat după piesele Henry IV și Nevestele vesele din Windsorde Shakespeare. A fost ultima operă compusă de Giuseppe Verdi.

Premiera a avut loc la 9 februarie 1893, la "Teatro alla Scala" din Milano.

Durata operei: cca 2 3/4 ore.

Personajele principale

· Sir John Falstaff (bariton)

· Ford, burghez bogat, soțul Alicei (bariton)

· Alice Ford, soția lui Ford (soprană)

· Nanetta, fiica soților Ford (soprană)

· Fenton, un tânăr îndrăgostit de Nanetta (tenor)

· Dr. Cajus (tenor)

· Bardolfo, servitorul lui Sir John Falstaff (tenor)

· Pistola, alt servitor al lui Sir John Falstaff (bas)

· Mrs. Quickly, prietena Alicei Ford (mezzosoprană)

· Mrs. Meg Page, altă prietenă a Alicei Ford (mezzosoprană)

Acțiunea

Acțiunea se petrece în orășelul Windsor din Anglia, în timpul domniei regelui Henric al IV-lea.

Actul I

La hanul Jartierei, bătrânul cavaler John Falstaff trândăvește, având în față o sticlă de vin. Doctorul Cajus se plânge de purtarea celor doi valeți ai cavalerului, Bardolfo și Pistola, dar Falstaff rămâne nepăsător. Singura lui preocupare în această clipă sunt banii, căci este încolțit de creditorii pe care nu are cu ce să-i plătească. O posibilă soluție de a ieși din impas ar fi să cucerească două femei bogate din oraș, pe Alice Ford și pe doamna Meg Page. Hotărât să acționeze, Falstaff compune pentru amândouă o scrisoare de dragoste, în dublu exemplar. Dar, invocând cinstea și corectitudinea, cei doi valeți refuză să ducă scrisorile. Enervat, după ce își spune clar părerea despre onoarea pe care nu dă doi bani, Falstaff își concediază servitorii. Scrisorile ajung totuși la destinație. Fiind prietene, Alice Ford și Meg Page descoperă înșelătoria și se hotărăsc să-i dea o lecție caraghiosului cavaler. Ajutate de d-na Quickly și de Nanetta, fiica lui Alice, ele îl vor atrage pe Falstaff într-o cursă. Pistola și Bardolfo i-au povestit lui Ford intențiile fostului lor stăpân. Ajutat de doctorul Cajus și de Fenton, un tânăr îndrăgostit de Nanetta, Ford plănuiește și el să se răzbune. Rămași pentru o clipă singuri, Fenton și Nanetta se îmbrățișează cu dragoste.

Actul II

Spășiți, Bardolfo și Pistola îi cer iertare lui Falstaff. Prin doamna Quickly, Alice îi trimite lui Falstaff o invitație, îl așteaptă în casa ei chiar în acea zi, dar numai între orele două și trei, când soțul ei va lipsi de acasă. Sub numele de Signor Fontana, Ford i se adresează lui Falstaff cerându-i ajutor în a câștiga inima frumoasei Alice de care, chipurile, este îndrăgostit. Desigur, în acest scop, punga sa se va deschide în fața celui care îi va da concursul. Naiv, Falstaff se laudă în fața falsului Fontana cu întâlnirea pe care o va avea în curând cu Alice. Nefericitul soț se crede înșelat. Alice, Meg Page, Nanetta și doamna Quickly se pregătesc pentru sosirea lui Falstaff. Nanetta obține de la mama sa promisiunea că o va ajuta să se mărite cu iubitul ei, Fenton, în pofida dorinței tatălui de a o da de soție doctorului Cajus. Falstaff sosește. Alice îl cucerește cu ușurință. Dar iată că, îngrozită, doamna Quickly anunță neașteptata sosire a lui Ford. În grabă, Falstaff este ascuns într-un coș cu rufe murdare care va fi scos pe neobservate, chiar sub privirile soțului și aruncat în Tamisa.

Actul III

La han, ud și lovit, Falstaff îsi alină durerea și necazul cu un pahar de vin bun. Doamna Quickly reapare. Regretând cele întâmplate, Alice îl invită pe cavaler ca, îmbrăcat în costumul vânătorului negru din legendă, să vină la miezul nopții în parcul orașului. Printre copaci, în întunericul nopții, Falstaff, purtând o pereche de coarne pe cap, se mișcă greoi. Se aude glasul lui Fenton care își cântă dragostea pentru Nanetta. Alice apare și dispare. În urma ei, costumată în zână și înconjurată de "spiritele pădurii", Nanetta dă și ea glas iubirii sale pentru Fenton. Făpturi fantastice îl înconjoară pe Falstaff care, speriat, cade la pamânt, cerând îndurare. După ce îi dau o bătaie zdravană, "spiridușii" își scot măștile și se lasă recunoscuți de către bătrânul cavaler. Ford îi cheamă pe doctorul Cajus și pe Nanetta pentru a le da binecuvântarea. Soția sa îi cere ca tot acum, să celebreze și o a doua căsătorie între două măști. Ford binevoitor acceptă. Când cad ultimele măști Cajus află cu stupoare că s-a căsătorit cu... Bardolfo, travestit în hainele Nanettei, în timp ce aceasta se aruncă fericită în brațele lui Fenton. Ford este obligat să accepte situația și să-i ierte pe toți, iar Sir John Falstaff, după ce și-a recunoscut greșelile, este și el acceptat în grupul vesel.

Giuseppe Verdi FALSTAFF - OPERA LIVE STREAMING

INVITAȚIE LA OPERETĂ 20 Iunie

Jacques Offenbach

Jacques Offenbach - La Vie Parisienne

Jacques Offenbach: Les contes d'Hoffmann:

Offenbach "La belle Helene" Felicity Lott, Beuron, Senechal -- Marc Minkowski Paris – Châtelet:

MUZICĂ 20 Iunie

Cafe Music!!! Best Of Spanish Romantic Guitar Music ,Relaxation Sensual Latin Music Hits **

Top 21 Popular Saxophone Songs - Best Love songs Collection - Relaxing Saxophone Instrumental Music

Ludwig van Beethoven - Symphonies from No.1 ... to No.9 - Kurt Masur and the orchestra

Вот Сборник Самые крутые песни Шансон! Июнь 2020 💖 Топ песни года 2020 💖 Новинки песни года. 2020

Top Hits 2020 - Top 40 Popular Songs 2020 - Best Pop Music Playlist 2020

POEZIE 20 Iunie

Miron Pompiliu, poet, prozator si folclorist

Biografie

Miron Pompiliu

Miron Pompiliu, pe numele sau Moise Popovici, a fost avocat, ziarist, folclorist, poet, critic. A scris proza, a prelucrat basme, a scris manuale scolare. A semnat si cu Moise Pompiliu. Contributia sa la valorificarea folclorului este importanta. A scris si doua studii referitoare la romanii din Biharea. A fost un prieten devotat al lui Eminescu.

1847 — S-a nascut la 20 iunie in localitatea Stei din Bihor. Exista si varianta ca s-a nascut in 1848.
Tatal sau este Nicolae Popovici, preot in Stei.
Mama, Ana, nascuta Popa in satul Saliste de Beius.

Urmeaza scoala primara in Stei, apoi in Baita, aici invatand si limba germana.

1857 — Face liceul la Beius.

1862 — Trece la liceul catolic din Oradea.

1866 — Ia bacalaureatul la Beius, unde face si ultima clasa de liceu.
Se inscrie la Facultatea de Drept din Budapesta.
Tot acuma incepe sa publice poezii in revista lui Iosif Vulcan, "Familia", din Pesta.
La 28 septembrie publica in "Albina" din BudapestaCantece poporale in patru episoade.

1867 — A publicat in "Almanacul Beletristic al Societatii" poezia Un orfan la mormantul mamei sale.
Revista "Concordia" din Budapesta ii publica in 8 decembrie Poesie poporala: Stanciu si Vochita si Vita Catunuta.

1868 — Publica la Iasi volumul Balade Populare Romane. Majoritatea sunt culese in Tara Beiusului.
Fuge la Bucuresti din motive politice. Se inscrie la Facultatea de Litere.
Este membru al societatii "Orientul". Va fi trimis de aceasta sa adune folclor din Transilvania.
Il cunoaste pe Eminescu.
Este in comitetul de redactie al revistei "Albina Pindului". Aici si publica poezii Romanca si pandurul, Dorul Romaniei.
Incepe colaborarea la "Convorbiri literare".

1869 — Se inscrie la Iasi la Universitate, Facultatea de Litere.
Este membru la "Junimea".
Publica in continuare in "Familia".
Colaboreaza la ziarul "Traian" cu materiale folclorice: Poesii poporane din Crisana, Ghiorghita si mireasa lui, Bradul, Razbunarea, Fata bradului.
Tot aici publica poezii originale, cum este pe 30 aprilie Mihai.

1870-1880 — Traduce din Heine, Lenau, Platon, Goethe, Gebel, Lamartine, Vörösmarty si Arany János.

1870 — Publica la Iasi volumul sau reprezentativ Balade populare romane. Deschis cu poeziaBradul, din care se va inspira si Eminescu, cuprinde variante la Corbea, piese noi, descoperite de el, cum sunt Mustrarea fetei, Tudor si Califa, Pasarea straina.

1873 — Isi ia licenta la Facultatea de Litere.
Ramane secretar la Universitate pana in martie 1876, apoi profesor la Scoala Centrala de Fete, la alte licee sau scoli.

1871-1876 — Va publica in "Convorbiri literare" Poezii populare de peste Carpaţi, Poezii. Cântece populare de peste Carpaţi, basmele Ileana Cosanzeana, din cosita floarea-i canta, noua-mparatii asculta si Codreana Sinzieana.

1881 — Cu ocazia incoronarii regelui Carol I scrie poezia Imnul Regelui Carol.

1884 — Mihai Eminescu vine la Iasi si sta in gazda la Miron Pompiliu.

1885 — Scoate Antologie romana pentru uzul scoalelor secundare.

1886 — Intors la Stei este arestat timp de doua saptamani.
Apare la Cernauti basmul Ileana Cosanzeana.

1887 — Ingrijeste editia poeziilor lui Costache Conachi aparuta la Iasi.
Scoate editia a doua adaugita din Antologie romana pentru uzul scoalelor secundare.

1888-1897 — Profesor de limba romana la Liceul National Iasi.

1890 — Scoate editia a doua adaugita din Antologie romana pentru uzul scoalelor secundare.

1892 — Merge in Italia la tratament.

1895 — Se casatoreste, dar divorteaza la scurt timp.
Apare la Brasov Codreana Sanziana.

1897 — Scoate in colaborare cu Ioan Paul Carte de cetire I, II.
La 14 noiembrie isi trage in glont in cap si la 20 noiembrie se stinge din viata. Este inmormantat in cimitirul Eternitatea din Iasi.

Ultimul dor

Acolo unde lângă râu
Se-nşir' răchiţi bătrâne,
Se duce gândul meu ades,
Se duce azi şi mâine.

Acolo-i satu-ncununat
Cu-a nucilor verdeaţă,
Ferice-acolo am trăit
A vieţii dimineaţă.

Bisericuţa cea de lemn
Şi azi e vie-n minte-mi;
Căsuţa cu doi plopi la drum
O văd parcă nainte-mi.

Şi parcă din grădină ies
S-apuc pe ulicioara
Ce duce la ogor, ţiind
De mână surioara.

Ah! cugetul mi-e ne-mpăcat
Căci am pornit în lume,
Căci am fost surd la tristul plâns
Al iubitoarei mume!

Ca roua s-au topit, s-au dus
Iluziile toate,
Şi sufletu-mi înstrăinat
De jale nu mai poate.

Si dacă din atâtea flori
Nici una nu-mi rămâne,
Un singur gând, un singur dor
De suflet se mai ţine...

De n-am putut ca să trăiesc
De scumpul sat aproape,
La cea biserică de lemn
Când oi muri mă-ngroape.

S-ascult prin somnul cel de veci
Cetaniile sfinte,
Ş-acele cânturi ce-mi aduc
De-a mea pruncie-aminte;

Să mai ascult ca de demult
Cum seara toaca bate,
Când duhul păcii maiestos
Pluteşte peste toate.

DOR DE ORADE

Scumpă Orade, oraș frumos,
Când melancolic stau și gândesc,
L-al tinereții timp aurit,
Cu drag la tine gându-mi opresc.

Parc-aud glasul râului tău
Așa de dulce prin sălcii șoptind;
Parcă văd încă a tale culmi,
Ce împregiuru-ți frumos se-ntind.

Și-acea grădină cu bolte verzi,
În care fruntea-mi se răcorea;
Apoi de-o seară îmi amintesc,
Ce până la moarte nu voi uita.

Sta să apuie soarele-acum…
Cu dor de tine m-apropiam;
Lăsând în urmă dealuri și văi,
Privirea-n zare o adânceam.

De-odat-un dulce fior simțesc:
A tale turnuri apar frumos,
Zăresc biserici, case zăresc,
Zăresc tot chipul tău maiestuos.

În fugă mare caii mă duc,
Pieptul îmi arde de-un tainic foc;
De neastâmpăr adânc cuprins,
Fugari-mi pare că stau pe loc.

În sfârșit iată… iată-m-ajuns!
Moment ce-n viață n-oi mai gusta!
La o fereastră cu ochii plânși,
Un chip de înger mă aștepta.

Mulți ani, Orade, de-atuncea sunt,
Totuși la tine gândesc cu dor
Căci, dragă-n sânu-ți eu am visat
Al vieții mele vis de amor!

Părinţi în alb-negru - ADRIAN PAUNESCU

DESPARTIRE IN FLORI. - Adrian Paunescu

TEATRU/FILM 20 Iunie

Mielul turbat de Aurel Baranga

Mielul turbat (Teatru radiofonic) – comedie:

BIOGRAFIE PETRE GHEORGHIU

Personalitate prestigioasa a Teatrului romanesc, nascut la 20 iunie 1929, prezenta artistica proeminenta pe scena Teatrului Bulandra din 1956, dupa ce a debutat la Teatrul National „Vasile Alecsandri“ din Iasi, unde a absolvit Institutul de Teatru in 1950, Petre Gheorghiu a creat peste 50 de roluri de o mare diversitate, din dramaturgia nationala si universala, imbinind autenticitatea cu cizelarea artistica si un rar simt al adevarului scenic cu un rafinament fara cusur. Personajele create de el au ramas in memoria publicului prin robustetea lor fizica si spirituala, prin complexitatea lor, prin amestecul de bonomie si umor, de gravitate si derizoriu, in spectacole ca Omul care aduce ploaia, Macbeth, A douasprezecea noapte, Clipe de viata, Forma, Livada cu visini, Play Stindberg, O scrisoare pierduta, cel din urma rol, indragit de actor, fiind Martin Weller din Gin Rummy, reluat in propria sa regie. Darurile sale de artist s-au completat cu cele de pedagog, numerosi actori valorosi ai teatrului nostru fiindu-i datori pentru formarea lor profesionala.

Filme cu Petre Gheorghiu

· Ce zi frumoasa! (TV) / (1992)

· Romeo si Julieta la sfarsit de noiembrie (TV) / (1990) - Karel Pluhar

· Moromeţii (1988) - Primar

· Horea (1984)

· Aşteptând un tren (1982)

· Lumini şi umbre: Partea II (1982)

· Totul pentru fotbal (1982) - contabilul Smeu

· Am o idee (1981)

· De ce trag clopotele, Mitică? (1981) - Mache Razachescu "Crăcănel"

· Lumina palidă a durerii (1981) - voce Muran

· Lumini şi umbre: Partea I / Lumini şi umbre (1981)