REVISTA MEA DIN 20 AUGUST/ 3

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU JOI 20 AUGUST 2020

PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR; SFATURI UTILE

ARTE 20 August

INVITAȚIE LA OPERĂ 20 August

Jacopo Peri

Jacopo Peri (1561-1633) – Euridice: 

MUZICĂ 20 August

Relaxing Piano Jazz Instrumental Music For Study, Work, Relax - Cafe Music - Background Music

The Best of Baroque Music - Alessandro Scarlatti - Dixit Dominus

Greatest Love Songs Of All Time -The Very Best Of Romantic Sax, Piano, Guitar Love Songs Collection

Los Mejores Boleros Instrumentales del Mundo - Grandes Éxitos Instrumentales De Todos Los Tiempos

Modern Talking, Boney M, C C Catch 90's Disco Dance Music Hits Best of 90's Disco Nonstop #1

POEZIE 20 August

Dimitrie Bolintineanu

Biografie

Dimitrie Bolintineanu (n. 2 aprilie 1819 (1824?, 1826?), Bolintinul din Vale – d. 20 august 1872, Bucureşti), poet, prozator, publicist, diplomat şi om politic.

Al doilea fiu al machedonului Ienache Cosmand, arendaş, mic proprietar, subprefect, şi al Anicăi Bolintineanu „… veniţi din Balcani … un fel de moşieri de clasa a treia, sau mai curând din clasa arendaşilor” (Nicolae Iorga). Din anul 1829se stabileşte în Bucureşti, unde devine elev al şcolii Colţea, în 1831 rămâne orfan de ambii părinţi, fiind obligat să se susţină singur de timpuriu, prin slujbe funcţionăreşti. De prin 1831 studiază la „Sfântul Sava”, iar de la sfârşitul anului1835 - începutul anului 1836 pleacă cu o bursă la studii în Paris, unde audiază prelegerile ţinute de Jules Michelet, Edgar Quinet, Adam Mickiewicz, ş.a la Collége de France.

Este copist, ulterior secretar la Ministerul Trebilor Dinafară.

Debutează ca poet în „Curierul de ambele sexe” cu elegia O fată tânără pe patul morţii (1842), iar în anul 1847 îi este publicat primul volum de versuri, Colecţie din poesiile domnului D. Bolintineanu; în 1855 este publicat volumul Poesii vechi şi nouă ce cuprinde elegii, balade, epistole, cântece şi poeme. Alte volume de versuri publicate sunt Legende şi basme naţionale în versuri (1858) şi Poesii de D. Bolintineanu atât cunoscute cât şi inedite (1865). Scrie legende istorice, unele preluate de la cronicari, altele imaginate, epopei (Traianida, Conrad), romane (Manoil, Elena), jurnale de călătorie, fabule, satire, dramaturgie ş.a. Participă la revoluţia de la 1848, conduce publicaţia „Poporul suveran”, unde face propagandă revoluţionară.

După înfrângerea revoluţiei fuge în Transilvania, merge apoi la Constantinopol şi, în sfârşit, la Paris, unde îşi continuă studiile. Face călătorii prin Palestina, Egipt, Siria, Macedonia, Bulgaria, Turcia, pe care le descrie în diverse publicaţii.

Revine în ţară, în 1859, pentru a participa la viaţa politică. Pe 12 octombrie 1863 este numit ministrul Cultelor şi al Instrucţiunii publice, în guvernul condus de Mihail Kogălniceanu. La 19 iulie 1864 demisionează din guvern şi este numit de Alexandru Ioan Cuza, membru al Consiliului de Stat.

După 1866 iese din politică, iar din 1871 se îmbolnăveşte grav, trăind din mila prietenilor.

Publică, până la sfârşitul vieţii, peste 50 de volume de poezii, proză, legende istorice, biografii romanţate, jurnale de călătorie, romane, dar moare în mizerie, răpus de o boală necruţătoare. Contemporanii au avut o părere diferită faţă de opera sa, A. Densuşianu considerându-l unul din cei mai mari poeţi lirici români, în timp ce Nicolae Iorga îi neagă orice valoare. Indiferent de aceste opinii, nu i se poate nega harul de a versifica mult mai bine ca majoritatea contemporanilor săi.

Muma lui Stefan cel Mare

I
Pe o stînca neagra, într-un vechi castel,
Unde cura-n vale un rîu mititel,
Plînge si suspina tînara domnita,
Dulce si suava ca o garofita ;
Caci în batalie sotul ei dorit
A plecat cu oastea si n-a mai venit.
Ochii sai albastri ard în lacrimele
Cum lucesc în roua doua viorele;
Buclele-i de aur cad pe albu-i sîn,
Rozele si crinii pe fata-i se-ngîn.
Însa doamna soacra lînga ea vegheaza
Si cu dulci cuvinte o îmbarbateaza.

II
Un orologiu suna noaptea jumatate.
În castel în poarta oare cine bate ?
— "Eu sunt, buna maica, fiul tau dorit;
Eu, si de la oaste ma întorc ranit.
Soarta noastra fuse cruda asta data:
Mica mea ostire fuge sfarîmata.
Dar deschideti poarta... Turcii ma-ncongior...
Vîntul sufla rece... Ranele ma dor !"

Tînara domnita la fereastra sare.
— "Ce faci tu, copila ?" zice doamna mare.
Apoi ea la poarta atunci a iesit
Si-n tacerea noptii astfel i-a vorbit:
— "Ce spui, tu, streine! Stefan e departe;
Bratul sau prin taberi mii de morti împarte.
Eu sunt a sa muma ; el e fiul meu;
De esti tu acela, nu-ti sunt muma eu !
Însa daca cerul, vrînd sa-greuneze
Anii vietei mele si sa ma-ntristeze,
Nobilul tau suflet astfel l-a schimbat;
Daca tu esti Stefan cu adevarat,
Apoi tu aice fara biruinta
Nu poti ca sa intri cu a mea vointa.
Du-te la ostire ! Pentru tara mori !
Si-ti va fi mormîntul coronat cu flori !"

III
Stefan se întoarce si din cornu-i suna ;
Oastea lui zdrobita de prin vai aduna.
Lupta iar începe... Dusmanii zdrobiti
Cad ca niste spice, de securi loviti. 

Fata de la Cozia

Trâmbita rasuna sus pe coasta verde;
Armia lui T;epes printre brazi se pierde.
- "Iata! strig vitejii, mândrul capitan
Ce-a ucis cu mâna-i pasa musulman!"

Domnul îl saruta si cu bucurie:
- "Spune-mi, vrei tu aur, ranguri sau sotie?
Daca vrei avere, da-ti-voi cât vei vrea;
Daca vrei sotie, da-ti-voi fata mea!"

- "Doamne! nu voi aur, nici onori desarte:
N-am venit în lupte sa-mi trag asa parte;
Plângerile tarii bratul mi-a-narmat;
Pentru-a ei scapare astazi m-am luptat.
Iar de este vorba sa-mi dai sotioara,
Afla ca eu însumi sunt o fetisoara!"

La aceste vorbe junele frumos
Coiful îsi arunca, paru-i cade-undos.
Toata adunarea vede cu rapire
O fetita dulce ca o fericire.
Domnul se rapeste de mândretea ei.
- "Care din boierii-mi vrei barbat sa iei?"

- " Doamne, zise fata, vrei sa fiu sotie
Unui din ostasii care-mi place mie?
Toti sunt bravi la lupta, nu ma îndoiesc;
Însa pe-al meu mire voi sa îl iubesc."

Domnul fiu s-arunca l-ale ei picioare
Si cu o vorbire dulce rugatoare:
- "Fii a mea domnita si îti jur pe cer
Pentru tine-n lume sa traiesc, sa pier!"

La aceste vorbe tânara fecioara
Rumenind la fata ca o rozisoara:
- "Daca vei iubirea-mi sa o dobândesti,
Pentru tara, doamne, sa mori, sa traiesti!" 

Monastirea Putna

Sub un chip de înger, într-un vis ferice,
Domnului Vasile gândul rău îi zice:
- "Monastirea Putna, ăst locaş plăcut,
S-a zidit pe aur de un domn avut.
Mergi şi o dărâmă pâna-n temelie
Şi-ei găsi tu aur să faci alte-o mie".

Iar Vasile-domnul d-aur pătimaş,
Pune să dărâme ăst frumos locaş.
Când ostaşii sapă până-n temelie,
Un bătrân călugăr zice cu mânie:

- "Domnii mari nălţară sfinte monastiri
Să aminte ţării zile de măriri.
Tu le surpi, o, doamne! Tu nu le-nţelegi,
Căci tu nu ai fapte de urmaşi să legi.
Când un domn la aur inima-şi robeşte,
Tronul se degradă, ţara veştejeşte.
Însuşi ca magnetul tragi şi însuşeşti
Aurul oriunde poţi să îl găseşti.
Dar te teme, doamne, să nu tragi la tine
Cuiele de aur ce de tronu-ţi ţine."
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
. . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .
Domnul nu ascultă în a lui orbie,
Sapele răstoarnă vechea temelie.
Domnul şi boierii între ei se cert...
Însă ce găsiră? - Un mormânt deşert.
Pe mormânt sunt scrise litere străbune.
Un tălmaci citeşte şi la toţi le spune:
- "Din comori ce strângem pe acest pământ,
Iată ce-i al nostru: un tăcut mormânt!"
De atuncea domnul pierde-a lui domnie
Şi curând în urmă moare-n sărăcie.

Dimitrie Iov, poet și prozator

Biografie

Cine mai ştie că Dimitrie Iov a fost directorul Teatrului Naţional din Iaşi între 1942 şi 1944? Unde se mai poate găsi volumul lui de versuri Covor basarabean, tipărit la Iaşi în 1943, la imprimeria Cartea Moldovei, cu splendida grafică a lui Th. Kiriacoff? Cine cunoaşte tragicul sfîrşit în închisorile comuniste al fostului prefect şi deputat de Soroca? O nedreaptă uitare s-a aşternut peste biografia acestui mare patriot. În Dicţionarul scriitorilor români s-a consemnat doar:

„Iov D (imitrie), n. 9 martie 1888, satul Uricani, com. Flămînzi, jud. Botoşani - m. 20 august 1959, Gherla(!). Poet şi prozator. Fiul lui Toader Iov şi al Ecaterinei, comercianţi. A urmat Şcola Superioară (de comerţ) din Iaşi. Inspector general al Artelor pentru Basarabia, deputat şi prefect de Soroca.” Nici o menţiune că ar fi fost director al Naţionalului ieşean. Dar în „Evenimentul” din 1 septembrie 1942 găsim: „În urma demisiei d. prof. A. Oţetea, de la direcţia Teatrului Naţional din Iaşi, se vorbeşte că în această dimineaţă va fi numit d. D.Iov, cunoscut publicist.”

Apoi, tot în „Evenimentul” din 10 septembrie 1942: „În astă seară pleacă în capitală d. D. IOV, director al Teatrului Naţional şi direcor general al Operei Moldova, în legătură cu deschiderea stagiunii de teatru şi operă din Iaşi”. La 13 octombrie 1942 se nota: „Sîmbătă, la orele 8,15, Teatrul Naţional din Iaşi şi-a deschis noua stagiune sub directoratul distinsului scriitor D. Iov…”

În ziarul „Prutul” din 11 decembrie 1942 se relata că D. Iov, „… însărcinat să scrie o carte de propagandă în legatură cu Basarabia, a terminat lucrarea MOLDOVA DE LA NISTRU”. Găsim în această lucrare a lui D.Iov: „…n-a fost Rusia aceasta niciodată o putere care, prin vitejii, s-atragă privirea asupra ei.Totdeauna cînd i-a venit bine, s-a năpustit asupra vecinului, înfingîndu-şi ghiara […] azi, mîine sau oricînd, prăbuşirea acestei ţări acaparatoare va veni, fie i-o va aduce războiul, fie că va îndeplini-o vremea…” Zguduitoare profeţie! Dar aceasta i-a adus ani grei de temniţă şi moartea - la numai 71 de ani - în închisoarea de la Gherla.

În sentinţa Tribunalului Militar Bucureşti, nr. 474 din 8 aprilie 1957, D. Iov era acuzat că, încă din 1955, s-a alăturat unui grup de intelectuali unde „…la diferitele întîlniri ce le aveau discutau duşmănos la adresa regimului din ţara noastră […] discutau în mod duşmănos evenimentele politice interne şi internaţionale, ascultate la posturi de radio imperialiste […] se recitau diferite poezii cu caracter duşmănos la adresa regimului, a guvernului R.P.R. şi U.R.S.S., poezii compuse de inculpatul Iov Dumitru, «Deşteaptă-te, române», «La arme», «Marşul dezrobirii» - imn contrarevoluţionar, avînd versuri compuse de D. Iov […] Iov Dumitru […] participa la aceste vizite […] exprimîndu-şi sentimentele ostile regimului […] a scris versuri pentru imnul «Marşul dezrobirii» [...] a citit «Moldova, Moldova», «Urîtă hartă are ţara mea», poezii de asemenea cu caracter reacţionar compuse de el…”

În adevăr scrisese D.Iov:

Urîtă hartă are ţara mea

Cum au sluţit-o grelele urgii…

Privirea tot de lacrimi plină mi-i

De cîte ori mă uit la ea.

Îmi pare o inimă de bun român,

Cu vîrful spintecat pe marea largă,

În care a intrat adînc, s-o spargă,

Pumnalul ce pîndea -n ascuns, păgîn.

Şi mai spunea în final :

Dar mîine vor doini la stîni ciobanii,

Carpaţii cînd nu vor mai fi hotar,

Căci ziua va sosi s-o facem iar

Cum ne-au lăsat-o Dacii şi Romanii…

Versurile fuseseră scrise în 1941 şi publicate în volumul Ne cheamă Ardealul de Geoerge Togan (1944).

Mai scrisese D. Iov şi Gospodarul din Orhei (1942), unde spunea în prefaţă:

„Închin Basarabiei mele dragi această carte scrisă în anul de durere, de plîns şi de aşteptare […] iar lacrimile care mi-au întovărăşit scrisul vor înflori, în primăveri, prin livezile de la Soroca, de la Orhei, de la Tighina…”

Fiind eu născut pe plaiuri sorocene şi locuind o vreme la Cosăuţi, pe malul Nistrului, dau mărturie că cele scrise de D. Iov aici despre căpitanul Epure (ucis de soldaţii Armatei Roşii la 28 iunie 1940, pe malul Nistrului, la Cosăuţi) sînt strict autentice.

A mai scris D. Iov şi Privelişti basarabene. Dar cele mai dramatice versuri ale lui sînt cele din Covor basarabean, despre care I. Al. Brătescu-Voineşti scria la data de 8 octombrie 1940:

„Citiţi, vă rog , şi recitiţi această minunată poezie: Covor basarabean. Ah! Ce dumnezeiesc de nobil rol a dat Dumenezeu poeţilor, ca din durerea lor, din sfîşierile lor sufleteşti, să poată face cîntece pentru alţii. Refugiat din Basarabia [D. Iov] cu sufletul încărcat de obidă, rătăceşte acum pe uliţele Bucureştilor […]. Şi iată că preface chinuitoarea lui sfîşiere în cîntec pentru alţii, în poezie pe care nu o poţi citi cu voce tare, pentru că te-neacă plînsul…”

Şi, cu gîndul la casa familiei mele, rămasă în Soroca cotropită, recitesc admirabele versuri intitulate Au înflorit castanii la Soroca:

Au înflorit castanii la Soroca,

Pe strada mea au înflorit castanii

Şi-n liniştea ce plînge din podgorii

Sub umbra lor se plimbă azi duşmanii…

Cînd, oare, se va face dreptate şi numele lui D. Iov va figura în PERSONALITĂŢI IEŞENE şi într-o antologie a operei lui literare?…

Au înflorit castanii la Soroca

Au înflorit castanii la Soroca, 
Pe strada mea au înflorit castanii
Şi-n liniştea ce plânge din podgorii, 
Sub umbra lor se plimba azi duşmanii.

Cum stau la rând, pe uliţa pustie, 
Îmi par răzăşi, chemaţi la adunare
Şi-n freamătul cu fire de poveste, 
Trezeşte parcă din adânc chemare.

Bătrânul Nistru, pribegit în vremuri, 
Urzeşte cânt pe stative de stancă 
Şi doina tristă din castani o fură, 
Să ducă-n sate jaluire adâncă...

Au înflorit castanii la Soroca
În primavara plină de 'ntristare;
Parcă-s policandre verzi în care ard
Mii lumânări svârlite din altare.

Nu se deschid fereşti ca să-i sărute
Ca-n alte dăţi, din fiecare casă, 
În uşile unde şoptiau în noapte, 
Pragul, nu-i prag, e piatră care-apasă.

De-aici, din depărtările pe unde
Durerea-şi poartă-n amintire paşii, 
Sub volbura de lacrimi ce duc ochii, 
Aud pe strada mea cum trec vrăjmaşii.

Au înflorit castanii la Soroca
Au înflorii ş-acuma ca'n toţi anii, 
Pe uliţa pustie şi străină, 
Azi, pentru cine-au înflorit castanii ?

Dă Doamne, toamna care va veni, 
Să pângăriască suflet de pahonţ, 
Să fie-o palmă fiecare ram
Şi fiecare fruct, să fie-un glonţ. 

GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR 20 August

Bean Being Bean | Funny Clips | Classic Mr Bean

TEATRU/FILM 20 August

Henric al V-lea de William Shakespeare

Mofturi, I L Caragiale, teatru radiofonic

GÂNDURI PESTE TIMP 20 August

Zoe Dumitrescu - Bușulenga  Citate:

Dimitrie Bolintineanu - Citate:

SFATURI UTILE 20 August

CÂT DE UTILE SUNT VINETELE PENTRU SĂNĂTATEA NOASTRĂ

Iubiţi prieteni,

Îmi cer scuze de la cei ce cunosc aceste date, dar, am considerat că e foarte bine să fie ştiute şi aplicate de toată lumea, mai ales acum în sezonul când se găsesc din abundenţă vinete pe piaţă.

Cu acest prilej mulţumesc tuturor pentru vizite, mesaje şi comentarii Iată articolul despre vinete care vă va pune pe gânduri şi sper că veţi începe imediat să le utilizaţi atât în alimentaţie cât şi în cosmetică:

Patlagelele vinete au proprietati antireumatismale, antianemice, diuretice si laxative, favorizeaza scaderea in greutate, stimuleaza activitatea intestinelor si a ficatului Aceste legume nu pot fi consumate crude, dar pot fi gatite in diverse moduri: sub forma de salata, fierte la aburi, coapte pe gratar, la cuptor, sote, musaca... Din fericire, chiar si preparate termic isi vor pastra cea mai mare parte a proprietatilor curative daca avem grija sa nu le combinam cu o cantitate prea mare de ulei sau grasimi.

 Cocktail de vitamine si minerale Vinetele contin o paleta larga de vitamine si minerale (A, C, B1, B2, B3, B5, B6, potasiu, fosfor, calciu, sodiu, magneziu, zinc), fiind in acelasi timp legume putin calorice: 100 g furnizeaza doar 18 calorii. Gratie bogatiei in fibre, care se "umflai in stomac si procura rapid senzatia de satietate, vinetele sunt alimentele de care ai nevoie daca ti-ai propus sa dai jos cateva kilograme. De asemenea, ajuta persoanele care sufera de insomnii sau nervozitate: au darul de a calma sistemul nervos gratie calciului pe care il contin.

 Hrana pentru creier Cercetarile efectuate de specialistii nutritionisti s-au concentrat in special asupra uneia dintre substantele descoperite in compozitia vinetelor, un antocianin denumit "nasunini. Acesta este un antioxidant puternic, care s-a dovedit ca impiedica distrugerea lipidelor din membranele celulelor creierului, care sunt compuse aproape in intregime din lipide (grasimi). Aceste lipide protejeaza celulele de actiunea nefasta a radicalilor liberi, permit nutrientilor sa hraneasca celulele si primesc "instructiunii de la moleculele-mesageri, care le spun celulelor ce activitate au de indeplinit.

 Scad nivelul colesterolului Studiile efectuate pe cobai care aveau un nivel crescut al colesterolului si care au fost "tratatii cu suc de patlagea vanata au relevat faptul ca substantele continute de acest suc au reusit nu doar sa reduca nivelul colesterolului, ci si sa indeparteze intr-o mare masura grasimile depuse pe peretii arterelor si aortei. In acelasi timp, peretii vaselor de sange s-au relaxat, permitand o mai buna circulatie a sangelui. Aceste efecte pozitive ale sucului au fost atribuite nu doar antocianinului numit nasunin, ci si altor fitonutrienti din compozitia sa. Un alt mod in care aceste legume ajuta la diminuarea nivelului de colesterol din sange se explica prin faptul ca fibrele lor vegetale "retin colesterolul in intestin, permitand eliminarea acestuia din organism fara a mai fi absorbit prin mucoasa intestinala si apoi trimis in circulatia sanguina. In acest fel este redus substantial si riscul aparitiei unor maladii cardiovasculare: arterioscleroza, hipertensiune arteriala, infarct.

 Combat constipatia Vinetele sunt foarte bogate in fibre alimentare (2,5 g de fibre la 100 g), dar pentru a profita la maximum de acestea trebuie le preparam cu o cantitate minima de materii grase. Fierte la aburi si eventual facute piure, sunt foarte usor digerabile. Pectinele pe care le contin stimuleaza digestia, fiind excelent tolerate de intestin. Mai mult, vinetele se dovedesc eficiente in combaterea constipatiei deoarece curata peretii intestinali si favorizeaza astfel eliminarea resturilor alimentare.

 Previn bolile cardiovasculare Nasuninul are si alte proprietati in afara de cel de combatere a efectului negativ al radicalilor liberi. El ajuta la mentinerea in limite normale a nivelului de fier. Acest element este necesar pentru transportarea oxigenului in organism, stimuleaza imunitatea si sinteza colagenului, dar este daunator in cantitati prea mari pentru ca mareste producerea de radicali liberi. Impiedicand producerea radicalilor liberi, contribuie la prevenirea maladiilor cardiovasculare.

 Cura de dezintoxicare Se fierb timp de 10 minute, intr-un litru de apa rece, 30 g de patlagea vanata curatata si taiata cubulete. Se ia vasul de pe foc, se acopera si se lasa sa infuzeze alte 10 minute, apoi se strecoara. Din lichidul obtinut se bea cate o cana de trei ori pe zi, intre mese. Cura dureaza trei saptamani si este recomandabil sa fie reluata la fiecare schimbare de anotimp. Atentie! Se folosesc numai vinete bine coapte - cele care nu au ajuns la maturitate contin o substanta toxica numita solanina. Uz extern: Frunzele strivite de patlagea vanata au proprietati antiinflamatorii si calmante. Pot fi folosite in caz de abcese, impetigo, hemoroizi, sub forma de cataplasme aplicate local, de trei ori pe zi.

 Masca pentru ten Se curata o vanata cruda, bine coapta si se toaca pana se obtine un piure. Se adauga o lingurita de ulei de migdale sau de masline si se amesteca bine pana se omogenizeaza. Seara, dupa o atenta demachiere, se aplica aceasta masca pe fata si pe gat si se lasa 20 de minute. Apoi se indeparteaza cu apa, de preferinta minerala. Masca se aplica o data pe saptamana.

Ce ziceţi? V-am convins să consumaţi vinete? Eu am pregătit pentru astăzi IMAM BAIALDI. E minunat! Şi mai lăsaţi carnea, în special cea de porc!

Iată reţeta:

Mancare greceasca, cu radacini turcesti, Imam Baidli este foarte des intalnita si iubita de toti grecii. Se serveste rece sau, cel mult calduta, cu branza feta langa, in special vara.

Ai nevoie de:

4-5 vinete
4-5 rosii amri si coapte
4-5 cepe marisoare
4-5 catei de usturoi
2 cesti de ulei de masline
o ceasca de apa
o legatura de patrunjel
o lingura de zahar
piper, sare1. Vinetele se curata de coaja in dungi.

2. Se taie pe lung, fara sa taiati coditele, doar capetele opuse le retezati. Fiecare jumatate de vanata se cresteaza cu dungi oblice (sa se formeze romburi) si se introduce in apa cu sare pentru cca 30 minute.

3. Ceapa se taie in felii cat mai subtiri, usturoiul se toaca marunt, rosiile se curata de coaja si seminte si se toaca marunt. Toate se amesteca impreuna cu patrunjel tocat, sare, zahar si piper.

4. Vinetele se strorc de apa si se pun intr-o tava. Se pune deasupra din compozitia de mai sus. Ce ramane, se pune deasupra la tot. Se toarna uleiul si apa.

5. Se baga in cuptorul preincalzit la 200 grade, primele 30 minute cu vasul bine acoperit, apoi se lasa pana cand mancarea ramane doar cu uleiul.

CÂTEVA SFATURI PENTRU CEI CE VOR SĂ ARATE BINE

1. Stabileste-ti un obiectiv rezonabil
Te-ai hotarat deja cate kilograme vrei sa slabesti? Trebuie sa iti amintesc ca lupta cu kilogramele va fi cu atat mai grea, cu cat numarul acestor kilograme este mai mare. Nu are rost insa sa te supui unui regim de infometare. Daca trebuie sa dai jos in jur de 20 de kilograme, este preferabil sa slabesti in doua sau chiar trei etape: o faza de slabire in care pierzi sapte kilograme, urmatoarea faza in care te stabilizezi, apoi o noua faza de slabire. Criteriile actuale de frumusete nu fac alceva decat sa te ghideze cu pasi repezi catre anorexie, asa ca ai face bine sa uiti de ele si sa incerci sa obti silueta mult dorita fara a te infometa sau fara sa te subnutresti. Pentru ca mai bine ai cu trei kilograme in plus si esti sanatoasa, decat sa ajungi precum top-modelele infometate si subnutrite!
 

2. Pastreaza cu strictete secretul
Cand te apuci de regim nu-i asa ca stiu toate colegele, prietenele si asa mai departe? Ai face bine ca de acum incolo cand te apuci de un regim sa nu mai povestesti tuturor, pentru ca majoritatea o sa te incurajeze sa revii la alimentele dinainte sub pretext ca: "esti bine asa cum esti, ce trebuie sa mai slabesti" si uite asa regimul tau se va duce pe "apa sambetei" si nu vei reusi sa atragi privirile baietiilor draguti de pe plaja anul acesta. Asa ca... TACERE TOTALA!!!

3. Manca suficient si variat
Nimic nu e mai rau decat sa mananci la repezeala, pe un colt de masa, dintr-o conserva abia incalzita. A manca trebuie sa fie o placere, nu uita acest lucru. Organizeaza-ti o mica sarbatoare, aseazati o fata de masa vesela, incalzeste-ti mancarea si alcatuieste meniul cu grija: varietatea aromelor iti va sadisface nevoia de a manca, iar senzatia de satietate va fi deplina.
 

4. Mai multe glucide si fibre, mai putine lipide
Pentru a pierde din greutate mananca zaharuri cu indicele glicemic scazut sau mediu, cum ar fi cerealele integrale, legumele uscate, lactatele ( degresate evident ), fructele si fructoza ( cu moderatie ). Este bine sa sti ca aceste alimente sunt de asemenea bogate in fibre alimentare, al caror efect pozitiv intr-un regim de slabire il cunoastem deja. In schimb ai face foarte bine daca ai reusi sa limitezi consumul de lipide saturate ascunse ( carne, mezeluri, lactate integrale, branzeturi ), dar mancati totusi un minim de lipide care contin cei opt aminoacizi esentiali ( uleiuri vegetale si indeosebi cel de floarea soarelui, soia, porumb, dar si in cantitate mai mica ulei de masline, rapita sau arahide ). Sa nu uiti de proteine care sunt foarte importante pentru sanatate si le gasesti in cereale si legume uscate, dar si in peste, carne, oua si lactate.

 - a sari peste o masa: arma fatala -              
Ai putea crede ca daca sari peste o masa, fie ea micul  dejun, pranz sau cina, slabesti mai usor. Acest comportament are in schimb un efect contrar si iata si de ce:

- ai tendinta sa mananci mai mult la masa urmatoare, in compensatie. Lipsit de calorii si de nutrienti, organismul tau se razbuna stocand lipidele si glucidele integrate la masa urmatoare.

- mancand, arzi calorii, iar cand sarim peste o masa, nu ardem nimic.

- lipsit de glucide, organismul apeleaza pentru a si le procura la rezervele de grasime, dar si la cele musculare.

5. Mestecati bine
Mestecand indelung, mentii alimentele mai mult timp in cavitatea bucala si senzatia de satietate va fi superioara. In plus masticatia faciliteaza digestia.

6.  Bea apa inte mese
Pentru a potoli senzatia de foame, bea apa, ceai neindulcit sau suc de legume, de preferinta intre mese, pentru a dilua bolul alimentar. Nu este recomandabil sa bei un pahar mare de apa inaintea mesei, pentru ca vei fi tentata sa devorezi tot. Poti bea din nou apa la o ora dupa ce ai mancat.

7. Cantareste-te o data pe saptamana
Cantarul este inamicul declarat al slabirii. Incuie-l in dulap sau cel mai bine... arunca-l pe fereastra...dar ai grija sa nu ranesti pe cineva. Diferentele de greutate de la o zi la alta nu au niciio semnificatie, mai cu seama pentru noi femeile, pentru ca suntem supuse variatiilor cauzate de retentia de apa in cursul ciclului menstrual. Iar un kilogram de apa nu este totuna cu un kilogram de grasime!

8. Reinvata sa gatesti
Inainte, obisnuiai sa mananci semipreparate, sau mancare de-a gata, prea gras si prea dezechilibrat ori alimente care le gateai chiar tu, dar fara a respecta regulile dietetice. Asa ca renunta la mancarea tip fast food si incearca sa mananci sanatos. Foloseste legume proaspete, usturoi, mirodenii, ulei de masline in loc de unt, sare sau ketchup.
 

9. Nu uita de gustari
In jurul orei zece-unsprezece, manca un fruct sau un iaurt slab si o bautura calda, pentru a nu te aseza la masa de pranz infometata. Similar la ora 16, poti sa bei o ceasca de ceai si o felie de paine integrala cu iaurt, asta pentru a nu infuleca la cina. In plus, daca mananci, arzi calorii; astfel, vei slabi mai usor daca imparti cele trei mese principale in cinci reprize mai mici.
 

10. Mergi la cumparaturi cu stomacul plin
Ce femeie nu stie ce inseamna sa colinzi supermagazinele la ora pranzului, plimbandu-te printre rafturile cu ciocolata si bomboane si avand un gol dureros in stomac? Cand ni se face foame suntem tentati sa cumparam mai multe produse nerecomandabile in cazul unui regim de slabire. De aceea, mananca ceva inainte de a face turul magazinelor. In plus, daca se mai intampla sa mai ai provizii dulcide, genul ciocolata, biscuiti si alte rontaieli prin camara sau dulapuri, bine ascunse, ai face bine sa le dai unor copii de pe strada, ca sa nu mai existe nicio ispita in casa pentru tine si sa le inlocuiesti cu fructe proaspete.

Slabeste cu aceste 6 trucuri pentru accelerearea metoabolismului | Eu stiu TV