REVISTA MEA - PARTEA A TREIA

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU SÂMBĂTĂ 8 AUGUST 2020

PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; SFATURI UTILE

ARTE 8 August

MUZICĂ  8 August

Beautiful Spanish Guitar: Cha Cha Cha | Tango | Rumba | Mambo 2020 -Best Relaxing Instrumental Music

Вот Сборник Самые крутые Музыка Шансон! года 2020 💖 Новинки песни Августейший 2020💖 Топ песни года

Adagios from Romantic Piano Concertos

Ries & Limmer: Nepomuk Fortepiano Quintet

POEZIE 8 August

Saşa Pană

Biografie

Nastere: 8 august 1902, București
Deces: 22 august 1981, București

Sașa Pana, pseudonimul literar al lui Alexandru Binder, a fost un scriitor evreu roman, prezent in literatura romana de avangarda din prima jumatate a secolului al XX-lea.

Pe numele sau adevarat Alexandru Binder, a vazut lumina zilei in Bucuresti, la 8 august 1902, dar si-apetrecut copilaria la Dorohoi. Aici a facut studiile primare si a inceput studiile secundare, pe care le-a terminat, ca si liceul, in Bucuresti, la „Matei Basarab". Din toamna anului 1921 intra la Facultatea de Medicina (primii doi ani facuti la Iasi) si simultan la Institutul Medico-Militar din Bucuresti. isi exercita profesiunea in mai multe locuri din tara si apoi in Bucuresti, ajungand medicul sef al garnizoanei.

E un caz aproape unic in care poetul, scriitorul si memorialistul duce o viata „dubla", preocuparile sale literare nesolicitand si nefiind mult timp cunoscute de sefii sai ierarhici. in 1921 ii apare in revista „Rampa "prima poezie, intitulata Poveste simpla. Va fi mai tarziu un ardent sustinator al poeziei moderniste de la noi: editeaza pe speze proprii revista „unu", incepand din 1928, mai intai la Dorohoi, apoi la Bucuresti; fondeaza de asemenea editura cu circulatie restransa „unu", unde va publica propriile-i creatii sau pe cele ale celebrilor (atunci sau mai tarziu) sai prieteni, Tristan Tzara, Urmuz, Stefan Roll, Ilarie Voronca. Aduna cu pasiune unica, asa cum va marturisi in proza autobiografica Nascut in '02, tot ce apartine miscarii avangardiste, biblioteca lui devenind inestimabila comoara de exponate, esentiale in cunoasterea si intelegerea miscarii noastre moderniste. Va fi talmacitor al poeziei lui Ilarie Voronca in romaneste, va publica in 1969 Antologia literaturii romane de avangarda. Cel care a colectionat cu religiozitate tot ce tinea de o epoca ce va revolutiona lirica va inchide ochii la 22 august 1981, in Bucuresti.

Poetul Sasa Pana nu se ridica insa la nivelul pasiunii ardente a omului pentru avangardism. Ramane un oniric cu propensiune catre obiectiv, imaginea e proaspata, prozaismul este de multe ori natural si nu provocat, un suprarealist cuminte. Sau, cum spunea criticul literar Ion Pop, „mare parte a creatiei lui Sasa Pana e un reflex al tristetii de a nu fi un suprarealist complet".

Volume de versuri:

Rabojul unui muritor, Bucuresti, 1925;
Cuvantul talisman, Bucuresti, Editura unu, 1933;
Calatorie cu funicularul, Bucuresti, Editura unu, 1937;
Vladimir, Bucuresti, Editura unu, 1939;
Muntii noaptea nelinistea, Bucuresti, Editura unu, 1940;
Atentat la bunele tabieturi, Bucuresti, Editura Orizont, 1942;
Poeme fara imaginatie, Bucuresti, Editura Socec, 1947;
Poeme si poezii, Bucuresti, E.P.L., 1966;
Culoarea timpului, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1977.

Poezia Intrarea oprita a aparut in volumul Cuvantul talisman, Editura unu, 1933.

Proza și publicistica


Sadismul adevarului, editura unu, București, 1936 (ilustrații de Victor Brauner, Marcel Iancu, Alfred Jarry, Kapralik, Jules Perahim, Pablo Picasso, Man Ray și Jacques Vache; tiraj de 358 de exemplare numerotate)
Erata la "Introducere in modernism" de Dinu Stegarescu, Colecția Orizont, București, 1947
Tilbic, Tureatca & Co., Editura Socec & Co. S.A.R., București, 1948 (coperta și 10 desene de Marcela Cordescu)
Cordonul sanitar, Colecția Cartea Poporului (nr. 17), E.S.P.L.A., București, 1949
A fost odata și nu va mai fi! Nuvele de Sașa Pana, Editura de Stat, București, 1949
Misiunea trebuie implinita, Biblioteca ostașului (nr. 13), Editura Direcției Superioare Politice a Armatei, 1950
In preajma mutarilor. Schițe și povestiri, Editura pentru literatura, București, 1965 (coperta de Harry Guttman)
Aurel Marculescu, album, Editura Meridiane, București, 1967
Nascut in '02: Memorii, file de jurnal, evocari, Editura Minerva, București, 1973

Numarul câstigator

Aici culoarea umbrelor e alta
Stâncile luneca dincolo de peizaj
Dincolo de amintirea care te poarta ca o maree
Coboara obsesiile din rama
Reteaua e din surprinderi

Si diseara la bal ma vei recunoaste
Dupa eleganta stiletului 

Însemnare pe roua

Da-mi un pumn din aceste semintii de eternitate
Tu le zici minute
Din fiecare încolteste cu sfiala
O dorinta inefabila
Leaganul unei dorinte
Le banuiam cenusa

Cu privirea ascunsa
În privirea mea
Surâsul de voal ma-nvaluie
Surâsul de migdala amara
Genele ascund continente pierdute
Bucuria privelistilor nebanuite
Mi-as odihni fruntea pe coapsa ta
Ca pe o balanta de lumina
Si de viata

A plecat fara urma
Cum dispare abureala învioratoare
De pe paharul cu apa de izvor
În tulburarea armonioasa a crepusculului

Gradina si seara
Suspendate în legenda

Dincoace camera goala ca uitarea 

Viata de toate noptile

Une femme est plus belle que le monde où je vis
Paul Eluard


Noaptea ridica pavilionul de jad
Freamatul copacilor - flaute sub luna -
Doua margele de luminita
Ezita printre crengi serpentine

Daca ar izbucni un glas
Un glas rupt din noapte
Cum ai rupe o fâsie de cit
În inima ar lovi o pietricica
Sau statuia unui fluture
Si ar suna ca în geam

Staruie parfumata chemare
O mâna se asaza pe umar
Frunza moale cu destinul în nervure
Noaptea s-a îngramadit în ochii femeii
Si tu te ascunzi în noapte
Binevenita e fruntea rece
Mâinile plante luminoase
Si parul alunecos ca nalucile
Elixir ademenitor

De undeva un cântec
Se dizolva-n aer
O melodie se desface ca un buchet
Ca un balon de papadie

Fântânile visului au hranit asteptarea
Au plecat usure
Cineva ramâne de veghe
Lânga culcusul furtunii domesticite 

TEATRU/FILM 8 August

Cu Emanoil Petruţ

Biografie

S-a nascut la 8 februarie 1932, la Marasesti. Tatal, Gabriel Petrut, era impiegat CFR, iar mama, Ecaterina Petrut, o modesta functionara. Pasiunea pentru teatru si-a descoperit-o activand pe langa trupa teatrului din Focsani. Acolo este remarcat de Ion Lascar care il aduce la Teatrul National din Iasi, in 1948. In Iasi, Emanoil Petrut urmeaza cursurile Facultatii de Teatru din capitala moldova, dar in anul urmator se transfera la IATC Bucuresti, activand pe scena de la Constantin Nottara. Din 1957 va face parte din colectivul de actori al Teatrului National, unde va ramana pana la sfarsitul vietii.

Cariera lui actoriceasca il va aduce sub bagheta unor mari regizori: Dinu Cocea, Gheorghe Vitanidis, Andrei Blaier, Mircea Dragan, jucand in zeci de filme. Totusi formarea sa pe scena teatrului l-a indreptat cu predilectie spre teme istorice, memorabil ramanand rolul pandurului Tudor (Vladimirescu), in filmul omonim al lui Lucian Bratu din 1962.

A plecat dintre noi la 8 august 1983, la scurt timp dupa decesul sotiei sale, Catinca Ralea Petrut, fiind inmormantat in Bucuresti, la cimitirul Bellu. In memoria sa, primaria orasului Marasesti i-a dat numele sau Casei de Cultura a orasului.

Filme cu Emanoil Petruț

Vezi filme

·         Racheta alba (Serial TV) / Racheta alba (1984)

·         Întoarcerea Vlasinilor / Întoarcerea Vlașinilor (1983)

·         Femeia din Ursa Mare (1982)

·         Întunericul alb (1982)

·         Linistea din adancuri (1982)

·         Wilhelm Cuceritorul / Glorie și onoare (Cucerirea Angliei) (1982)

·         Iancu Jianu, haiducul (1981)

·         Lumina palidă a durerii (1981) - Popa Petre

·         Burebista (1980) - Deceneu

·         Iancu Jianu, zapciul / Iancu Jianul, zapciul (1980)

·         Clipa (1979)

·         Ultima frontiera a mortii (1979)

·         Vlad Țepes (1979) - Armasul Stoica

·         Pentru patrie (1978) - I.C. Bratianu

·         Revanșa (1978) - Doctorul Berceanu

·         Severino (1978)

·         Aurel Vlaicu (1977) - Spiru Haret

·         Razboiul Independentei (Serial TV) / Razboiul Independentei (1977) - Ion Bratianu

·         Oaspeți de seară (1976)

·         Alarmă în deltă (1975) - Prisacaru

·         Alexandra și infernul (1975)

·         Aventurile lui Babușcă (1975)

·         Evadarea (1975) - Colonelul von Stock, comandantul lagarului

·         Muschetarul roman (1975) - Capitanul Toader

·         Patima (1975) - Tie

·         Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - Ieromonahul Nicodim

·         Agentul Straniu (1974)

·         De bună voie și nesilit de nimeni (1974)

·         Frații Jderi (1974) - Ieromonahul Nicodim / Nicoara Jder Trailer

·         Trei scrisori secrete (1974)

Cu Aurel Cioranu

Biografie Aurel Cioranu

1929 La 17 octombrie, la București, România, s-a născut Aurel Cioranu. A fost un actor roman de teatru si film, cu numeroase roluri pe micul şi marele ecran.

1954 În acest an, a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București.

1968-1984 În aceasta perioada, printre spectacolele în care Aurel Cioranu a jucat la Teatrul Bulandra se numără: "Melodie varşoviană" de Leonid Zorin, regia Ivan Helmer, "Viteazul" de Paul Anghel, regia Valeriu Moisescu şi Petre Popescu, "Puricele în ureche" de Georges Feydeau, regia Emil Mandric, "Ziariştii" de Alexandru Mirodan, regia Valeriu Moisescu, "O scrisoare pierdută", de I. L. Caragiale, regia Liviu Ciulei, "Ivanov" de Anton Pavlovici Cehov, regia Ioan Taub, "Militarul fanfaron" de Titus Maccius Plautus, regia Ioan Taub, "O scrisoare pierdută", de I. L. Caragiale, regia Liviu Ciulei, "Barbul Văcărescul vânzătorul ţării" de Iordache Golescu şi "Occisio Gregorii" de Samuil Vulcan, în regia lui Alexandru Tocilescu, "Romeo şi Julieta la sfârşit de noiembrie" de Jan Otcenasek, regia Valeriu Moisescu.

1985-1995 Între acești ani, el a jucat în spectacolele "Noţiunea de fericire" de Dumitru Solomon, regia Valeriu Moisescu, "Secretul familiei Posket" de Arthur West Pinero, regia Valeriu Moisescu, "Răzbunarea lui Cupidon" de Eugene Labiche, regia Ion Lucian şi "Somnoroasa aventură" de Teodor Mazilu, regia Tudor Mărăscu.

La Teatrul Naţional Radiofonic, Aurel Cioranu a jucat în "Drumul florilor", regia Ion Vova, "Moartea unui comis voiajor", de Arthur Miller, regia Sanda Manu, "Neguţătorul de minuni", regia Cornel Popa, "Omul cu mârţoaga", de George Ciprian, regia Mihai Pascal, "Să îmbrăcăm pe cei goi", de Luigi Pirandello, regia Elena Negreanu, "Triumful talentului" şi "Cadou" de I. L. Caragiale, adaptare Ion Cojar, regia Ion Vova, şi "Un as", regia Ion Vova.

Actorul Aurel Cioranu a jucat în filmele "La Moara cu noroc" (1955), "Şi Ilie face sport" (1955), "Erupţia" (1957), "D-ale carnavalului" (1958), "Doi vecini" (1958), "Aproape de soare" (1960), "Haiducii lui Şaptecai" (1971), "Brigada Diverse în alertă!" (1971), "Explozia" (1973), "Păcală" (1974), "Elixirul tinereţii" (1975), "Eu, tu, şi... Ovidiu" (1978), "De ce trag clopotele, Mitică?" (1981), "Învingătorul" (1981)", "O scrisoare pierdută" (spectacol TV, 1982), "Rămân cu tine" (1982), "Enigmele se explică în zori" (1987), "Omul din Buzău" (1988 - teatru TV).

2014 La 7 august, la București, România, actorul român Aurel Cioranu s-a stins din viață, la vârsta de 85 de ani.

Filme cu Aurel Cioranu

·         Romeo si Julieta la sfarsit de noiembrie / (1990) - Jarda

·         Omul din Buzau (1988)

·         Enigmele se explică în zori (1987)

·         Ramân cu tine (1982)

·         De ce trag clopotele, Mitică? (1981)

·         Învingătorul (1981)

·         Avantul liftuletului (1979) - muncitor

·         Eu, tu și Ovidiu (1977) - Martinescu

·         Frunze care ard / (1977)

·         Moartea unui comis-voiajor / (1977)

·         O scrisoare pierduta (1977) - Cetateanul turmentat

·         Elixirul tinereții (1975)

·         Faust (1975) - Valdes / Ingerul rau

·         Porțile albastre ale orașului (1975) - Tunarul Ilie

·         Păcală (1974) - Ion

·         Explozia (1973) - Samoila, invitat la nunta

·         Ziariștii (1972) - Misu

·         Brigada Diverse în alertă / B.D. în alertă (1971) - Sachelarie

·         Cavalerul Tristei Figuri / (1971)

·         Haiducii lui Șaptecai (1971) - Raul

·         Inspectia / (1970)

·         Aproape de soare (1961) - muncitorul Gica Pisica

·         Doi vecini (1959) - Dumitru

·         D'ale Carnavalului / D'ale carnavalului (1958) - Catindatul

·         Erupția (1957)

·         ...si Ilie face sport / Si Ilie face sport (1955)

·         La "Moara cu noroc" / La moara cu noroc (1955) - Lae

Sacha Guitry - Gelozie | Teatru radiofonic

GÂNDURI PESTE TIMP 8 August

SFATURI UTILE 8 August

Scoaterea petelor cu materiale existente în orice casă

Oricat am fi de grijulii, mai devreme sau mai tarziu, tot vor aparea pete – cu atat mai mult in timpul primaverii sau verii, cand iesim la iarba verde sau la un grătar, copiii se joaca prin parc si, din cand in cand, mai calcam si in cate o balta. Totodata, in casa putem varsa pe haine diverse lichide, precum cafeaua sau vinul.

Sunt anumite pete la care nu este bine sa astepti „pana la urmatoarea spalare” pentru ca risti sa nu le mai poti scoate din material. De asemenea, poate nu ai la indemana detergent si o masina de spalat si poate ai nevoie sa te descurci cu ce ai prin preajma. Iata cateva idei:

·         Spirtul:

Spirtul este foarte bun pentru a scoate petele de iarba si cele de cerneala. Combina doua lingurite de apa cu o lingurita de spirt si freaca bine de tot. Este indicat sa folosesti si putina apa pentru a evita decolorarea hainelor. De asemenea, ai grija sa nu folosesti spirt pe lana sau matase.

·         Otetul alb:

Daca micutul tau s-a julit si are pete de sange pe haine, otetul te poate salva in aceasta situatie. Toarna otet alb pe locul patat, lasa materialul sa se imbibe timp de 5-10 minute, iar apoi curata pata cu o carpa sau un prosop. Repeta daca este necesar.

Cu petele de sange, este foarte important sa actionezi rapid. Sunt destul de usor de scos cat inca sunt proaspete, dar, odata ce a trecut deja o zi, vor fi aproape imposibil de spalat.

Otetul mai ajuta si la scoaterea petelor de cafea sau ceai. Inmoaie materialul patat intr-o solutie de otet cu apa si lasa-l la uscat.

·         Sifonul (apa minerală gazoasă):

Apa minerala carbogazoasa ajuta la scoaterea unei game largi de pete. Nu numai atat, dar poate fi cumparata oricand, asa ca este un instrument pe care il ai mereu la indemana. Daca cineva se pateaza la masa, umezeste un servetel sau un prosop cu sifon si tamponeaza locul.

·         Cuburile de gheata:

Daca se intampla sa pice ceara pe bluza ta, cuburile de gheata te ajuta sa elimini pata. Pune un cub de gheata pe ceara, pana cand aceasta se raceste. Apoi, tot ce ai de facut este sa scoti ceara intarita cu un cutit. Daca mai ramane ceva, pune un carton deasupra petei si calca materialul cu fierul de calcat – ceara se va topi pe carton.

Cuburile de gheata te ajuta si in situatia in care ai guma de mestecat lipita pe haine sau pe covor.

·         Sucul de lamaie

Sucul de lamaie, acest „dezinfectant” din natura, este foarte potrivit pentru a scoate petele de pe hainele albe. Freaca locul patat cu suc de lamaie si lasa materialul la uscat, la soare.

Petele de mucegai pot fi scoase cu o combinatie de suc de lamaie si sare. Dupa ce intinzi aceasta solutie pe pata, astepti sa se usuce, apoi clatesti materialul.

·         Sarea

Mai mult folosita pentru a evita agravarea unei probleme decat pentru eliminarea completa a petelor, sarea te scoate din multe situatii neplacute. Daca ai varsat vin sau ceva gras pe tine, sarea va absorbi lichidul din material si va preveni intinderea petei. Dar pentru acest lucru, este bine sa te misti rapid.

·         Pudra de talc

Tot pentru petele de grasime este recomandata si pudra de talc. La fel ca sarea, pudra va absorbi grasimea. Lasa materialul asa cateva minute, apoi sterge locul. Pudra de talc mai ajuta si cu petele de sange.

·         Crema de ras

O alta metoda rapida este sa freci crema de ras pe o pata, iar apoi sa tamponezi locul cu un prosop. Crema de ras este foarte buna si pentru a scoate petele de pe covor.

·         Acetona

Un material-minune este acetona. Nu prea ajuta la scoaterea petelor de pe haine, dar este foarte folositoare in curatarea altor lucruri, cum ar fi pantofii. Daca nu ai crema de pantofi prin casa, foloseste o carpa imbibata in acetona.

Totodata, cu putina vata si acetona, iti poti curata tastatura (iti recomand sa folosesti betisoare de ureche pentru a curata cat mai bine intre taste).

Slăbitul începe de dimineață! 7 obiceiuri matinale care te îngrașă | Eu stiu TV