MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU VINERI 25 SEPTEMBRIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE
ARTE 25 Septembrie
INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 25 Septembrie
Jean Philippe Rameau. Les Indes Galantes.
MUZICĂ 25 Septembrie
Vocal Renaissance Baroque Music - Madrigali And Symphonies
Best English Acoustic Love Songs 2020 - Top Ballad Acoustic Love Songs Playlist - Sad Acoustic Songs
Most 20 Romantic Saxophone Love Songs - Best Relaxing Saxophone Songs Ever - Sax Instrumental Music
POEZIE 25 Septembrie
Panait Cerna
Biografie
s-a născut la 25 septembrie 1881 în localitatea Cerna, cu numele Stanciof (de origine bulgară). Opera sa literară este restrânsă: Poezii – 1910 , teza de doctorat "Poezia de gândire" şi studiile despre Eminescu şi Faust.
Cerna ieşise în lume, cu versurile lui entuziaste şi oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni şi grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi şi celui mai simplu naţionalism literar român. Trebuiau glorii literare noi şi mari, cu orice preţ. Atunci manifestări de talente cât de puţin convenabile erau înălţate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici şi şcoli se certau de la descoperirea lor, sau îşi făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulaţii onorabile dar pătimaşe.
S-ar părea că, o clipă, însuşi minunat cumpănitul Maiorescu a greşit la fel, deşi nu în aceeaşi măsură ca ceilalţi, în privinţa lui Cerna. Peste puţin, agerul şi recele om a trebuit să se regăsească pe sine, şi atunci, neapărat, de la el a venit vorba care trebuia: "in der Poesie ist der Gedanke ein verfluchtes Ding!"... Aceasta desigur înseamnă nu doar că gândirea abstractă nu poate fi, ca şi orice alt cuprins intelectual, material de artă literară, ci numai că felul acela de gândire ajunge mai lesne tiranic decât un altul, şi imperios dă la o parte arta, socotind că o înalţă deosebit prin prestigiul pompos al filozofiei sau al religiei.
În Germania, Cerna găsise o hrană hipertrofiantă pentru această prejudecată a unei estetice specific neartistice. Literatura clasică şi postclasică a nemţilor e îmbibată de "poezie" filozofică, şi asupra acestui gen de poezie ei au şi teoretizat din belşug. "Gedankenlyrik" e termenul în care se rezumă simptomatic această predilecţie sau slăbiciune literară; cuvântul şi ideea au dat titlu şi cuprins tezei de doctorat a lui Cerna. De multe ori se plângea el că studiile acestea îl abăteau de la poezie până la completa izolare de ea. Poezia lui nu fusese decât produsul acelui frecvent entuziasm tineresc din care se nasc atâtea diletantisme serioase, ce nu se pot rezolva decât în decepţii. Tristeţile şi neliniştile lui nu erau decât semnul unei dezorganizări care începea atunci să i se desluşească. O împrejurare agravantă pentru acest om, atât de deştept, inimos şi curat la suflet, a fost că vanităţile curioase, de altfel naive şi ele, ale unor târgoveţi în ceartă mare pe glorie culturală, l-au cufundat cu exagerare în acea tinerească amăgire.
Totuşi, pe un om ca Cerna îl fermeca prestigiul "poetic" al lui Guyau. Se-nţelege, nesfârşitele poeme şi poezii cu idei ale clasicilor sau neclasicilor nemţi, ale blândului matematic Sully - Proudhomme, ale nevinovatei de orice poezie Madame Ackermann îl înfierbântase până la fanatism desăvârşit. Îi era cu neputinţă să înţeleagă că ideile filozofice, tot atât de puţin ca oricare altele, nu implică nici o superioritate estetică. Moralism, profetism, poezie se amestecau pentru el, ca pentru atâţia alţii, într-o nebuloasă sublimă şi pompos răsunătoare…
Se stinge din viaţă la 23 martie 1913 mumurând: "in der Poesie ist der Gedanke ein verfluchtes Ding!"...
Cerna ieşise în lume, cu versurile lui entuziaste şi oneste, într-o vreme de mare fierbere culturală, când oameni şi grupuri literare se băteau cu o aprindere în care se reînnoiau timpii celui dintâi şi celui mai simplu naţionalism literar român. Trebuiau glorii literare noi şi mari, cu orice preţ. Atunci manifestări de talente cât de puţin convenabile erau înălţate hiperbolic la rang de fenomene epocale; critici şi şcoli se certau de la descoperirea lor, sau îşi făceau din ele arme pentru vajnicele lor emulaţii onorabile dar pătimaşe.
S-ar părea că, o clipă, însuşi minunat cumpănitul Maiorescu a greşit la fel, deşi nu în aceeaşi măsură ca ceilalţi, în privinţa lui Cerna. Peste puţin, agerul şi recele om a trebuit să se regăsească pe sine, şi atunci, neapărat, de la el a venit vorba care trebuia: "in der Poesie ist der Gedanke ein verfluchtes Ding!"... Aceasta desigur înseamnă nu doar că gândirea abstractă nu poate fi, ca şi orice alt cuprins intelectual, material de artă literară, ci numai că felul acela de gândire ajunge mai lesne tiranic decât un altul, şi imperios dă la o parte arta, socotind că o înalţă deosebit prin prestigiul pompos al filozofiei sau al religiei.
În Germania, Cerna găsise o hrană hipertrofiantă pentru această prejudecată a unei estetice specific neartistice. Literatura clasică şi postclasică a nemţilor e îmbibată de "poezie" filozofică, şi asupra acestui gen de poezie ei au şi teoretizat din belşug. "Gedankenlyrik" e termenul în care se rezumă simptomatic această predilecţie sau slăbiciune literară; cuvântul şi ideea au dat titlu şi cuprins tezei de doctorat a lui Cerna. De multe ori se plângea el că studiile acestea îl abăteau de la poezie până la completa izolare de ea. Poezia lui nu fusese decât produsul acelui frecvent entuziasm tineresc din care se nasc atâtea diletantisme serioase, ce nu se pot rezolva decât în decepţii. Tristeţile şi neliniştile lui nu erau decât semnul unei dezorganizări care începea atunci să i se desluşească. O împrejurare agravantă pentru acest om, atât de deştept, inimos şi curat la suflet, a fost că vanităţile curioase, de altfel naive şi ele, ale unor târgoveţi în ceartă mare pe glorie culturală, l-au cufundat cu exagerare în acea tinerească amăgire.
Totuşi, pe un om ca Cerna îl fermeca prestigiul "poetic" al lui Guyau. Se-nţelege, nesfârşitele poeme şi poezii cu idei ale clasicilor sau neclasicilor nemţi, ale blândului matematic Sully - Proudhomme, ale nevinovatei de orice poezie Madame Ackermann îl înfierbântase până la fanatism desăvârşit. Îi era cu neputinţă să înţeleagă că ideile filozofice, tot atât de puţin ca oricare altele, nu implică nici o superioritate estetică. Moralism, profetism, poezie se amestecau pentru el, ca pentru atâţia alţii, într-o nebuloasă sublimă şi pompos răsunătoare…
Se stinge din viaţă la 23 martie 1913 mumurând: "in der Poesie ist der Gedanke ein verfluchtes Ding!"...
Tristetea Lenorei (sonet dublu)
Pe sub portale-ti stau în paza
Cavasi cu barbile-argentine -
Rasar batrânii sa te vaza
Trecând ca visul pe ruine...
Supusi sau suflete haine
Sub ochii tai îngenuncheaza -
Ah, ochii tai ce smulg suspine
Si ard ca soarele-n amiaza!...
Tu ai palate ce sfideaza
Splendoarea calma-a lunei pline -
O, cea mai alba din regine,
Ce jale grea le populeaza?
"În noptile de mai senine
E-atât de blânda-a lunei raza,
Si totusi firea plânge-n sine
Si trandafirii lacrameaza...
Cu mine-a fost destinul darnic:
Un cer de-a pururea senin -
Hebe, scânteietor paharnic,
Mi-a-ntins o cupa de rubin;
Dar cupa spumega zadarnic
Când n-am în cinstea cui sa-nchin!"
*
Cu lacrami sufletu-mi sa-adapa,
Privindu-i lespedea-n bujor...
Vezi tu o cruce lânga apa?
Acolo zace Leonor,
Si florile-au venit la groapa
Sa plânga pe o sora-a lor...
Farmec de luna
În ritmul lin al adierii
Doi meri s-alatura-nfloriti,
Soptind duios în faptul serii
Ca doi amanti înlantuiti.
Se mira floarea si suspina...
În loc de inimi arzatoare
Îndragostitii din gradina
Au câte o privighetoare.
Un cântec chemator vibreaza:
E una din privighetori -
Cealalta tace si vibreaza
Cutremurata de fiori.
Dar cum apare luna noua
Sclipind în frunza tremurata,
Privighetorile-amândoua
Încep sa cânte - deodata.
Sonet
De cum ma simt sub ochii tai, maretii,
Si patimi, si dureri adorm deodata;
Ca cel dintîi surîs al diminetii,
Asa îmi simt fiinta de curata...,
Si-aud ca-n vis, ca-n leaganul vietii
O muzica ce umple lumea toata:
E cîntecul ce-l auzeau odata
Pitagora seninul si poetii.
Deodata-mi spui ceva în stinse soapte
Se umplu ochii mei si-ai tai de noapte.
Cu noi alearga, vîjîie pamîntul.
Si-as vrea sa ma destrame-atunci furtuna,
Sa ne cufunde-n tot - sa fim totuna
Cu flacara, cu sunetul, cu vîntul...
TEATRU/FILM 25 Septembrie
Moliere - Casatorie cu de a sila | Teatru
The VILLAGE Fête | Funny Clips | Mr Bean Official
1. Un pusti vine revoltat de la scoala si ii spune tatalui sau ca acolo il pun sa invete numai inutilitati. Tatal il intreaba uimit:
- Cum adica?
- Pai la istorie ne pune sa memoram niste ani:
1848/1877-1878/1907/1944/1989. Cica sunt importanti!
- Altceva...
- Pai la geografie tot asa trebuie sa retinem tot felul de denumiri, ca de exemplu: Carpatii "Scurburii", Strimtoarea "Fosfor" si Dardanele, de parca mi-ar folosi la ceva chestiile astea! Daca ma intraba careva merg repede la un Internet Cafe, dau search pe Google si aflu..... simplu, nu?
- Da, fiule, da sa zicem ca iesi si tu cu o fata, si cum va tineti voi asa, de mina, ea te intreaba ce inaltime are virful Chomolugma?
- Nu-i problema! Merg repede la un Internet Cafe, ca-i deschis non-stop, dau search pe Google, aflu si ma intorc sa-i spun...
- Da, da pina te intorci tu sa-i spui ca are 8848 metri s-ar putea sa o gasesti ocupata!
- Cu cine? - Pai, tot cu un prost asa ca tine, da care are laptop!
- Cum adica?
- Pai la istorie ne pune sa memoram niste ani:
1848/1877-1878/1907/1944/1989. Cica sunt importanti!
- Altceva...
- Pai la geografie tot asa trebuie sa retinem tot felul de denumiri, ca de exemplu: Carpatii "Scurburii", Strimtoarea "Fosfor" si Dardanele, de parca mi-ar folosi la ceva chestiile astea! Daca ma intraba careva merg repede la un Internet Cafe, dau search pe Google si aflu..... simplu, nu?
- Da, fiule, da sa zicem ca iesi si tu cu o fata, si cum va tineti voi asa, de mina, ea te intreaba ce inaltime are virful Chomolugma?
- Nu-i problema! Merg repede la un Internet Cafe, ca-i deschis non-stop, dau search pe Google, aflu si ma intorc sa-i spun...
- Da, da pina te intorci tu sa-i spui ca are 8848 metri s-ar putea sa o gasesti ocupata!
- Cu cine? - Pai, tot cu un prost asa ca tine, da care are laptop!
2. Doua blonde la o receptie simandicoasa, dupa ce au defilat pe la bufet una-i spune celeilalte:
"Draga, hai sa plecam! Vinul cica e vechi, icrele sunt negre!"
"Draga, hai sa plecam! Vinul cica e vechi, icrele sunt negre!"
3. - Ce sunt parintii tai Bula?
- Mama e gladiatoare si tata procuror!
- Cum asa?
- Pai mama vinde gladiole si tata le procura!
- Mama e gladiatoare si tata procuror!
- Cum asa?
- Pai mama vinde gladiole si tata le procura!
4. Un tip intra intr-un bar si zice:
-Sase whiskiuri duble.
La care barmanul:
-Trebuie ca ai avut o zi grea. -Da, tocmai am aflat ca fratele meu mai mare e homosexual.
A doua zi acelasi tip intra in acelasi bar si cere aceleasi bauturi.
Barmanul intreaba acelasi lucru si tipul raspunde:
-Da, tocmai am aflat ca si fratele meu mai mic e homosexual. A trei zi scena se repeta . Barmanul zice:
-La dracu! A mai ramas cineva in familia ta caruia sa-i placa femeile? -Da, nevasta-mea!
-Sase whiskiuri duble.
La care barmanul:
-Trebuie ca ai avut o zi grea. -Da, tocmai am aflat ca fratele meu mai mare e homosexual.
A doua zi acelasi tip intra in acelasi bar si cere aceleasi bauturi.
Barmanul intreaba acelasi lucru si tipul raspunde:
-Da, tocmai am aflat ca si fratele meu mai mic e homosexual. A trei zi scena se repeta . Barmanul zice:
-La dracu! A mai ramas cineva in familia ta caruia sa-i placa femeile? -Da, nevasta-mea!
5. Omul de pe targa catre infirmieri:
- Unde ma duceti ?
- La morga..
- Dar inca n-am murit.
- Pai, inca n-am ajuns...
- Unde ma duceti ?
- La morga..
- Dar inca n-am murit.
- Pai, inca n-am ajuns...
6. Savantzii au ajuns la concluzia ca cele mai multe vitamine se gasesc in ... farmacie.
7. In bere e putere. In vin e sanatate. In cognac e distinctzie, iar in apa sint microbi...
8. Se spune ca, in desert, nisipul este atat de fierbinte incat potzi sa prajesti oua pe el. Din cauza asta camilele au picioare atat de lungi.
9. La medic:
- Schiopatati cand e umezeala in atmosfera?
- Nu, cand merg.
- Schiopatati cand e umezeala in atmosfera?
- Nu, cand merg.
10. O fetita se uita pe gaura cheii in camera parintilor. La un moment dat exclama: "Si cand te gandesti ca pe mine vor sa ma duca la psihiatru pentru ca-mi sug degetul!"
11. Un bărbat merge la psihiatru:
- Doctore, soţia mea e infidelă. În fiecare seară merge la barul pescarilor şi agaţă bărbaţi. Chiar mai rău, se culcă cu oricine o întreabă!
Înnebunesc! Ce crezi că ar trebui să fac?
Doctorul răspunde:
- Relaxează-te, respiră adânc şi încearcă să te calmezi. Acum spune-mi, unde mai precis e barul acesta?
- Doctore, soţia mea e infidelă. În fiecare seară merge la barul pescarilor şi agaţă bărbaţi. Chiar mai rău, se culcă cu oricine o întreabă!
Înnebunesc! Ce crezi că ar trebui să fac?
Doctorul răspunde:
- Relaxează-te, respiră adânc şi încearcă să te calmezi. Acum spune-mi, unde mai precis e barul acesta?
12. Nevasta lui Bula isi pune picaturi in ochiul stang, apoi in cel drept si, la sfarsit, intre picioare.
- Esti nebuna? Acolo de ce pui? O intreaba Bula, siderat de gestul ei.
- Cum de ce? Raspunde femeia. A trecut multa vreme de cand nici ea n-a mai vazut nimic!
- Esti nebuna? Acolo de ce pui? O intreaba Bula, siderat de gestul ei.
- Cum de ce? Raspunde femeia. A trecut multa vreme de cand nici ea n-a mai vazut nimic!
13. - Domnule doctor, cum a murit Ion?
- Nu stim inca. Tot ce stim este ca la autopsie s-a zbatut mult
- Nu stim inca. Tot ce stim este ca la autopsie s-a zbatut mult
14. Un angajat intra in biroul sefului, smulge cablul telefonic din perete, ii arunca hartiile pe jos, ii toarna cafeaua pe cap si da sa-l bata pina colegii din birou striga:
- Opreste-te Ghita, noi am glumit, nu ai castigat la loto.
- Opreste-te Ghita, noi am glumit, nu ai castigat la loto.
15. Un tip gonea pe autostrada cu mult peste viteza legala. Vazand girofarul unei masini de politie in oglinda, se gandeste:
"Am o masina buna si pot sa dispar". Asa ca accelereaza si urmarirea incepe. Cand acul kilometrajului ajunge la capatul cursei, vazind ca totusi nu poate sa scape de politist, barbatul se gandeste ca ar fi mai bine sa renunte si trage pe dreapta.
Politistul se apropie de masina si spune:
- Asculta, baiete. Am avut o zi groaznica si vreau sa ajung acasa.
Inventeaza o scuza buna ca sa te las sa pleci… Tipul se gandeste putin si raspunde:
- Acum trei saptamani, sotia mea a plecat cu un politist. Cand te-am vazut in spatele masinii, am crezut ca vrei sa mi-o aduci inapoi.
"Am o masina buna si pot sa dispar". Asa ca accelereaza si urmarirea incepe. Cand acul kilometrajului ajunge la capatul cursei, vazind ca totusi nu poate sa scape de politist, barbatul se gandeste ca ar fi mai bine sa renunte si trage pe dreapta.
Politistul se apropie de masina si spune:
- Asculta, baiete. Am avut o zi groaznica si vreau sa ajung acasa.
Inventeaza o scuza buna ca sa te las sa pleci… Tipul se gandeste putin si raspunde:
- Acum trei saptamani, sotia mea a plecat cu un politist. Cand te-am vazut in spatele masinii, am crezut ca vrei sa mi-o aduci inapoi.
GÂNDURI PESTE TIMP 25 Septembrie
Erich Maria Remarque - Citate:
SFATURI UTILE 25 Septembrie
Continuăm lecțiile despre O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte
Ziua a doua
Gândeşte‑te că pâinea este mai mult decît pâine.
Corelează mâncarea cu o atitudine mentală pozitivă.
Profită de momentul mesei, când corpul este ascultător şi ajută‑l să trăiască mai sus de nivelul biologic.
Când ai întâlniri importante, dacă vrei să învingi, mănâncă foarte puţin. Dacă ai şedinţe sau treburi pe la parlament sau primărie, dimineaţa nu te îmbuiba cu prea multă mâncare.
Cantitatea de mâncare pentru o masă apreciaz‑o astfel: „maxim cît ar intra în şoseta piciorului tău, pînă la gleznă”.
Tot ce depăşeşte această măsură, strică la supleţea minţii.
Te aşezi la masă pentru a lua micul dejun. Corpul tău este stabil.
Alungi grijile, preocupările. Te linişteşti. Nu citeşti ziarele. Înainte de a începe mâncatul îţi spui mental: „Pâinea este mai mult decît pâine”.
Repetă de trei ori, adică timp de douăsprezece secunde, cu ochii deschişi, dar privind lăuntric. Trăieşte intens şi liniştit conţinutul următoarei fraze: „Nu căuta sensurile, ci doar trăirea ‑ o stare de recunoştinţă”.
Mai gândeşte‑te că pâinea nu este aliment, ci medicament. Aşa se face trecerea de la mâncat ca act biologic la actul conştient şi spiritual.
Această conştientizare te predispune la mobilitatea mentală de care ai nevoie în această zi. Asocierea între un act biologic şi o gândire divină conduce la „euharistie”. Saltul de la grosier la subtil, de la simţuri la spirit.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu