MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU DUMINICĂ 27 SEPTEMBRIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE
ARTE 27 Septembrie
INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 27 Septembrie
The Tsar's Bride - «Царская невеста»
MUZICĂ 27 Septembrie
The Best Of Benny Goodman | The King Of Swing | Sing Sing Sing And All The Hits
Beautiful Romantic Saxophone Love Songs - Best Relaxing Saxophone Songs Ever - Instrumental Music
Красивые песни в машину 2020🔥 шансон для души🔥ТОП 30 ШАНСОН 2020!Шансон 2020!!!
POEZIE 27 Septembrie
Grigore Hagiu
Biografie
Nastere: 27 septembrie 1933, Targu Bujor
Deces: 1 februarie 1985, București
Grigore Hagiu a fost un poet roman, din generația antiproletcultista a resurecției și paradoxismului.
S-a nascut la Targu-Bujor, judetul Galati, in 27 septembrie 1933.
Dupa incheierea studiilor liceale (1952) este un timp student al Institutului de Cinematografie (1952-1953); in 1955 se inscrie la Facultatea de Filologie din Bucuresti, sectia de critica literara, sectie pe care o paraseste in 1957, cand trece la cea de limba si literatura germana din aceeasi facultate.
Debuteaza in 1950 in revista „Tanarul scriitor", iar debutul editorial se produce in 1962, in foarte cunoscuta colectie „Luceafarul" a Editurii pentru Literatura. Lucreaza in cadrul mai multor redactii: la „Drum nou", „Luceafarul", „Gazeta literara", „Romania literara". A incetat din viata in 10 februarie 1985, intr-o iarna geroasa, asfixiat cu gaz metan. Lirica de inceput a lui Grigore Hagiu nu se diferentiaza esential de cea a colegilor de generatie; este vorba de tratarea acelorasi teme, care revin obositor, iar in cazul poetului nostru pecetea conceptualizanta isi face simtita de pe acum prezenta. Aceasta pecete se va insinua progresiv, indiferent ca poetul sondeaza istoria, menirea artistului, dragostea sau alte elemente ale existentei. Uneori lirismul lui scapa de prea marea forta de atractie a conceptualizarii sau de influenta poeziei nichitiene, si atunci confesiunea, directa sau implicita, devine mai deschisa. Ultimele volume de poezii vadesc o apropiere a liricii sale de experienta expresionista.
Volume de versuri:
Autoportret in august, Bucuresti, E.P.L., 1962;
Continentele ascunse, Bucuresti, E.P.L., 1965;
Sfera ganditoare, Bucuresti, E.P.L., 1967;
Poezii, Bucuresti, E.P.L., 1968;
Spatiile somnului, Bucuresti, E.P.L., 1969;
Nostalgica triada, Bucuresti, E.P.L., 1970;
Poezii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973;
Miazanoaptea miresmelor, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1973;
Zenit de anotimpuri, Bucuresti, Editura Eminescu, 1974;
Descantece de gravitatie, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1977;
Sonete, Bucuresti, Editura Eminescu, 1978;
Fantastica padure, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1980;
Alte sonete, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983;
Zilele varstele anii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1985;
Poeme, Bucuresti, Editura Albatros, 1986 (editie selectiva in colectia „Cele mai frumoase poezii").
Odihna taurului a aparut in volumul Continentele ascunse, Bucuresti, E.P.L., 1965.^
ingheata pana in inima a aparut in volumul Alte sonete, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983.
Deces: 1 februarie 1985, București
Grigore Hagiu a fost un poet roman, din generația antiproletcultista a resurecției și paradoxismului.
S-a nascut la Targu-Bujor, judetul Galati, in 27 septembrie 1933.
Dupa incheierea studiilor liceale (1952) este un timp student al Institutului de Cinematografie (1952-1953); in 1955 se inscrie la Facultatea de Filologie din Bucuresti, sectia de critica literara, sectie pe care o paraseste in 1957, cand trece la cea de limba si literatura germana din aceeasi facultate.
Debuteaza in 1950 in revista „Tanarul scriitor", iar debutul editorial se produce in 1962, in foarte cunoscuta colectie „Luceafarul" a Editurii pentru Literatura. Lucreaza in cadrul mai multor redactii: la „Drum nou", „Luceafarul", „Gazeta literara", „Romania literara". A incetat din viata in 10 februarie 1985, intr-o iarna geroasa, asfixiat cu gaz metan. Lirica de inceput a lui Grigore Hagiu nu se diferentiaza esential de cea a colegilor de generatie; este vorba de tratarea acelorasi teme, care revin obositor, iar in cazul poetului nostru pecetea conceptualizanta isi face simtita de pe acum prezenta. Aceasta pecete se va insinua progresiv, indiferent ca poetul sondeaza istoria, menirea artistului, dragostea sau alte elemente ale existentei. Uneori lirismul lui scapa de prea marea forta de atractie a conceptualizarii sau de influenta poeziei nichitiene, si atunci confesiunea, directa sau implicita, devine mai deschisa. Ultimele volume de poezii vadesc o apropiere a liricii sale de experienta expresionista.
Volume de versuri:
Autoportret in august, Bucuresti, E.P.L., 1962;
Continentele ascunse, Bucuresti, E.P.L., 1965;
Sfera ganditoare, Bucuresti, E.P.L., 1967;
Poezii, Bucuresti, E.P.L., 1968;
Spatiile somnului, Bucuresti, E.P.L., 1969;
Nostalgica triada, Bucuresti, E.P.L., 1970;
Poezii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1973;
Miazanoaptea miresmelor, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1973;
Zenit de anotimpuri, Bucuresti, Editura Eminescu, 1974;
Descantece de gravitatie, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1977;
Sonete, Bucuresti, Editura Eminescu, 1978;
Fantastica padure, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1980;
Alte sonete, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983;
Zilele varstele anii, Bucuresti, Editura Eminescu, 1985;
Poeme, Bucuresti, Editura Albatros, 1986 (editie selectiva in colectia „Cele mai frumoase poezii").
Odihna taurului a aparut in volumul Continentele ascunse, Bucuresti, E.P.L., 1965.^
ingheata pana in inima a aparut in volumul Alte sonete, Bucuresti, Editura Cartea Romaneasca, 1983.
SERI ALBASTRE
seri albastre
adastati putin
pe marginea inimii noastre
cea mai lipsita de venin
adastati putin
pe marginea inimii noastre
cea mai lipsita de venin
la radacina ierbii
ce tineri sunt serpii
si parca-nviem
si parca murim
ce tineri sunt serpii
si parca-nviem
si parca murim
in astfel de seri
nu se mai poate vorbi
decat despre nemurire
nu se mai poate vorbi
decat despre nemurire
preacuratelor toate
in asemenea seri de-nalta nuntire
in limpede soapta vorbi despre murire
in asemenea seri de-nalta nuntire
in limpede soapta vorbi despre murire
Erai atât de frumoasă
in dupa-amiezile-acelea
cu paturi vierzui
intunecate la ferestre
langa presimtitul parc racoros
despartit de o strada pustie
incinsa de soare
erai atat de frumoasa
incat mi se facea somn
si deveneam materia greoaie si cetoasa
absorbindu-te laolalta cu teama
de a nu-ti mai putea da viata
niciodata la fel
cu paturi vierzui
intunecate la ferestre
langa presimtitul parc racoros
despartit de o strada pustie
incinsa de soare
erai atat de frumoasa
incat mi se facea somn
si deveneam materia greoaie si cetoasa
absorbindu-te laolalta cu teama
de a nu-ti mai putea da viata
niciodata la fel
Gândindu-te în linişte
trupul tau l-as reface
amintindu-mi
mirosul parului
cantecul gazului metan
dreptunghiul caselor vecine inluminate
delicate fantasme de arbori
azvarlindu-ne palid in geam
saruturile tale
mi-au inflorit un semn pe umar
de neuitat
vizibil
luminos
cum lasa semn insangerat vioara
pe gatul unui virtuos.
amintindu-mi
mirosul parului
cantecul gazului metan
dreptunghiul caselor vecine inluminate
delicate fantasme de arbori
azvarlindu-ne palid in geam
saruturile tale
mi-au inflorit un semn pe umar
de neuitat
vizibil
luminos
cum lasa semn insangerat vioara
pe gatul unui virtuos.
Vasile Tărâţeanu
Biografie
Poet, publicist, membru corespondent al Academiei Americano-Române de Ştiinţă şi Arte, deputat în Consiliul Regional Cernăuţi din partea populaţiei raionului Herţa (n.27 septembrie 1945, satul Sinăuţii-de-Jos, raionul Hliboca (Adâncata), regiunea Cernăuţi.
Studii: Facultatea de litere a Universităţii din Cernăuţi, 1972.
Din 1969 până în 1981 - redactor, corespondent special al ziarului regional ŤZorile Bucovineiť din Cernăuţi.
Din 1981 până în 1991 - redactor superior la redacţia emisiunilor în limba română a Postului de radio Kiev.
În perioada anilor 1990 - 1994 - redactor-şef fondator al ziarului ŤPlai românescť. După ce câştigă procesul declanşat de administraţia regională împotriva ziarului, părăseşte redacţia şi fondează alte publicaţii româneşti -- ziarele ŤArcaşulť şi ŤCurierul de Cernăuţiť. În 1999 fondează ziarul Ligii tineretului român din Bucovina ŤJunimeať. Este membru al redacţiei revistei ŤGlasul Bucovineiť, membru fondator al Editurii ŤAlexandru cel Bunť din Cernăuţi, redactor şef-adjunct al revistei ŤFamilia românăť care apare la Oradea.
Membru fondator al Societăţii Pentru Cultură Românească ŤMihai Eminescuť din Cernăuţi (1989), în perioada anilor 1991-1992 deţine funcţia de Secretar al Societăţii. Din anul 2000 este Preşedinte al Fundaţiei Culturale ŤCasa Limbii Româneť din Cernăuţi, deputat în Consiliul regional Cernăuţi.
În 1988 devine membru al Uniunii Scriitorilor din (fosta) Uniunea Sovietică ,iar în 1997 - membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În 1997 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
A debutat în 1962, editorial - în 1981.
CĂRŢI:
ŤArpele ploiiť (1981, Ujgorod);
ŤDreptul la nelinişteť (1984, Ujgorod );
ŤLinia vieţiiť (1988, Ujgorod);
ŤTeama de înstrăinareť ( 1990, Chişinău );
ŤLitanii din Ţara de Susť (1995, Timişoara);
Ť Litaniiť ( 1996, Iaşi )
ŤPământ în retragereť (1999, Ed. ŤAugustať,Timişoara),
ŤŞi ne izbăveşte pre noiť (1999, Timişoara, Editura ŤHeliconť).
ŤIluzii şi lanţuriť (2001, Ed. ŤScrisul românescť, Craiova)
“Dinafară” (2003, Ed. Augusta, Timişoara)
A fost alcătuitorul culegerilor de poezie feminină ŤGhiocelť şi ŤMă uit în soareť de Dumitru Hrinciuc
COLABORĂRI: la ziare şi reviste din Ucraina, Republica Moldova şi România: Tinerimea Moldovei ,Cultura, Cultura Moldovei, Moldova, Nistru, Femeea Moldovei, Viaţa Satului, Moldova Suverană, Flacăra Basarabiei Buletinul ŤM.Eminescuť, Orizont, Cugetul, Glasul Naţiunii, Literatura şi Arta, Crai Nou, Cronica, Bucovina Literară, România pitorească Literatorul, Viaţa Românească, Steaua, Tribuna, Neamul Românesc, Ginta latină, Adevărul literar şi artistic, Curierul românesc, România liberă, Cotidianul, Revista română, Plai Românesc, Concordia, Bucovina, Molodîi Bucovîneţ, Bucovina, Lumina, Tibiscus ( Novi Sad, Iugoslavia), Свременик (Serbia), Tibiscus (Uzdin) ş.a.
A fost inclus cu poezii aparte sau cu cicluri întregi în peste 10 culegeri colective sau antologii de poezie din Ucraina, Republica Moldova şi România, precum şi în Antologia Poeziei Române ( Vid tystnadens bord ) - apărută la Editura Simposion din Stogkholm, 1998, în limba suedeză, în Antologia poeziei patriotice româneşti, în manualele şcolare din regiunea Cernăuţi şi-n multe altele. Are cicluri de versuri traduse în limbile ucraineană, sârbă, engleză, suedeză, franceză.
PREMII LITERARE:
- Premiul ŤMihai Eminescuť pentru poezie la ediţia a II-a a Festivalulului Ť Mihai Eminescuť al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Asociaţiei de prietenie şi legături culturale cu ţările lumii(România), Inspectoratului judeţean pentru cultură Suceava, Uniunii Ziariştilor din Republica Moldova şi ziarului ŤMoldova Suveranăť, 1993,
- Premiul Ť Bacoviať pentru poezie al revistei ŤAteneuť din Bacău, anul 1995
- Premiul ŤVirgil Tatomirť pentru publicistică al Societăţii Academice ŤTitu Maiorescuť, 1993, Bucureşti.
- Marele premiu al anului 1994 al Editurii ŤAdrian Păunescuť, Ziarului ŤVremeať, Revistei şi Cenaclului ŤTotuşi iubireať, Bucureşti.
- Premiul pentru activitatea poetică şi publicistică al revistei ŤPoesisť,septembrie 1994, Baia-Mare.
- Marele Premiu ŤNichita Stănescuť al Academiei Române, Inspectoratului pentru cultură al judeţului Prahova, martie 1997, Ploieşti.n Premiul special pentru poezie al Festivalului internaţional ŤLucian Blagať, Cluj, mai 1998.
n Premiul ŤMeritul culturalť al Asociaţiei ŤAstrať
- Premiul Fundaţiei ŤEtnosť pentru valorificarea creaţiei populare, Bucureşti, 1995n Marele premiu pentru poezie ŤSfântul Gheorgheť al Societăţii literar-artistice ŤTibiscusť la Festivalul internaţional de poezie ŤDrumuri de spiceť din Banatul sârbesc, Iugoslavia,1999, Uzdin ş.a.
n Premiul pentru poezie al Festivalului Internaţional ŤPoesisť, 2000
n Premiul pentru publicistică pentru cartea „Iluzii şi lanţuri” al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 2001
n Premiul de Excelenţă „Nichita Stănescu” pentru „Opera Omnia” al Festivalului Internaţional de poezie „Nichita Stanescu”, Ploieşti, 2003, Preşedinte al juriului, scriitorul Dumitru Radu Popescu.
n Premiul Uniunii Scriitorilor din republica Moldova pentru poezie pe anul 2003 (Cartea de poezie “Dinafară”)
DIPLOME, MEDALII ŞI TITLURI ONORIFICE
n Diploma ŤFiu al spiritualităţii româneştiť la Forul presei române de pretutindeni, 19-24 octombrie 1999, Bucureşti;
n Diploma şi medalia pentru ataşamentul faţă de cultura românească şi de poezia lui Nichita Stănescu, oferită de Societatea culturală memorial Nichita Stănescu, Ploieşti, Consiliul judeţean Prahova, Prefectura judeţului Prahova şi Primăria Municipiului Ploieşti, 24 septembrie 1999;
n Diploma de onoare a Societăţii culturale ŤPrietenie fără frontiereť, Satu Mare România, 14 iulie 1997;
n Diploma aniversară pentru promovarea şi susţinerea idealurilor naţionale şi culturale şi sociale ale poporului român, 01,12,1998, Bucureşti a Uniunii Vatra Românească,
n Diploma şi medalia comemorativă ŤMihai Eminescuť a Fundaţiei culturale a Bucovinei, Suceava,1999
n Diploma şi Medalia comemorativă ŤMihai Eminescuť a Preşedinţiei României şi Ministerului Culturii, Botoşani, 2000
n Diploma şi Medalia comemorativă ŤMihai Eminescuť a Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni, Bucureşti, 1999 .
n Diploma şi brevetul pentru ŤTrofeul Nichita Stănescuť acordat de Societatea culturală ŤMemorial Nichita Stănescuť, Ploieşti, 2001
n Medalia jubiliară „Nichita Stanescu - 70 de ani de la naştere”
n Premiul pentru promovarea spiritualităţii româneşti al revistei Convorbiri literare, Iaşi, 2003.
n Premiul revistei „Oglinda literară” pentru promovarea valorilor româneşti în afara hotarelor României, Focşani,2003.
Bibliografie:n Adrian Dinu Rachieru: ŤDon Quijote de la Sinăuţiť Revista ŤLiteratura şi Artať, 28 septembrie 1995
n Ştefan Mihăileanu : Vasile Tărâţeanu ŤLinia vieţiiť, ziarul ŤZorile Bucovineiť 15 iulie 1989;
n G. Muntean: Vasile Tărâţeanu: Teama de înstrăinare, Revista ŤAdevărul literar şi artisticť, 4-10 august 1991;
n Teodor Tanco: ŤBasarabia numele tău e Mariať. Ed. Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1992, art. ŤTeama de înstrăinareť, pag.44-46;
n Adrian Dinu Rachieru, Poeţi din Bucovina, Timişoara, Ed.Helicon,1996,
n Sriitori români din afara graniţelor ţării, Bucureşti, Fundaţia “Luceafărul”,1996;
n Mihai Cimpoi: O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chişinău, Ed. Arc, 1997
n Mihai Cimpoi: ŤUn copil ingeniu al firiiť,ziarul ŤZorile Bucovineiť, 27 septembrie 1995;.
n Gheorghe Istrate: Vasile Tărâţeanu ŤLitanii din Ţara de Susť, Revista Curierul Românesc,Bucureşti, oct.1998.
n Gheorghe Tomozei: Precuvântare la cartea ŤLitanii din Ţara de Susť, Ed. Augusta Timiioara, 1995;
n Cornel Munteanu: Poetul Vasile Tărâţeanu, Revista ŤSteauať, august 1991, pag 28;
n Constantin Severin: Vasile Tărâţeanu , Ziarul ŤTinerii Revoluţieiť,15 august 1990, Suceava;
n Rodica Mureşan, ziarul ŤCrai nouť, Suceava, 1999;
n Dragoş Munteanu, ziarul ŤCotidianulť, Bucureşti, 1999
n Nicolae Cosma, Cartea alarmei poetice, Revista ŤFamilia Românăť, Anul 1, nr.3, Decembrie 1999, Oradea
n Marin Chelu, Pământ în retragere, Ziarul, Vest, marţi,2 noiembrie 1999
n Marian Barbu, Lirism de substanţă la Vasile Tărâţeanuť, Contemporanul idee europeană, 2000
n Grigore Bostan, Lora Bostan. Pagini de literatură română, Bucovina, regiunea Cernăuţi (1775-2000), Cernăuţi, Ed. Alexandru cel Bun”,2000
n Mihai Cimpoi, Înstrăinatul Vasile Tărâţeanu în “Critice”, Craiova, Fundaţia “Scrisul Românesc, 2002, vol.II.
n Tudor Nedelcea, Un scriitor-gazetar “amăgit în afacere”, prefaţă la cartea de publicistică “Iluzii şi lanţuri”,, Fundaţia Scrisul Românesc”, Craiova,2001
n Prof.univ. Mircea POPA, Vasile Tărâţeanu, Poetul Bucovinei împilate, Familia română, nr-3-4(18-19), decembrie 2003, Oradea
n Mihai Cimpoi, Poemele urcării pe Golgota, Luceafărul, nr.7 din 25 februarie, 2004, Bucureşti
n Viorel Dinescu, “În aşteptarea saltului, revista “Arcaşul”, 2003, Cernăuţi
n George Vulturescu, la rubrica Bookstand, prezentarea cărţii Vasile Târâţeanu, Dinafară, ed. Augusta,2003, în revista “Poesis, nr.150-153,satu-mare,2003
n Ion Ciocanu, Vasile Tăraţeanu – arcaş al lui Ştefan cel Mare, Literatura şi Arta, , nr.9)3053,4 martie 2004, Chişinău
n
Date suplimentare
Părinţi: Elena Tărâţeanu
Tatăl Dumitru Tărâţeanu
Ţărani cu ştiinţă şi dragoste de carte.
Studii: elementare – 8 clase la şcoala din satul natal, Sinăuţii de Jos, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi, liceul – la Cernăuţi (şcoala medie de cultură generală nr 10 din or. Cernăuţi,)
Adresa:
58000
Ucraina, or. Cernăuţi
Str. Goethe 8 ap.6
Tel. 0038.03722.23362 domiciliu
Tel/fax – 0038.0372.552876 –Fundaţie
E-mail: ideal@cv.ukrtel.net
Studii: Facultatea de litere a Universităţii din Cernăuţi, 1972.
Din 1969 până în 1981 - redactor, corespondent special al ziarului regional ŤZorile Bucovineiť din Cernăuţi.
Din 1981 până în 1991 - redactor superior la redacţia emisiunilor în limba română a Postului de radio Kiev.
În perioada anilor 1990 - 1994 - redactor-şef fondator al ziarului ŤPlai românescť. După ce câştigă procesul declanşat de administraţia regională împotriva ziarului, părăseşte redacţia şi fondează alte publicaţii româneşti -- ziarele ŤArcaşulť şi ŤCurierul de Cernăuţiť. În 1999 fondează ziarul Ligii tineretului român din Bucovina ŤJunimeať. Este membru al redacţiei revistei ŤGlasul Bucovineiť, membru fondator al Editurii ŤAlexandru cel Bunť din Cernăuţi, redactor şef-adjunct al revistei ŤFamilia românăť care apare la Oradea.
Membru fondator al Societăţii Pentru Cultură Românească ŤMihai Eminescuť din Cernăuţi (1989), în perioada anilor 1991-1992 deţine funcţia de Secretar al Societăţii. Din anul 2000 este Preşedinte al Fundaţiei Culturale ŤCasa Limbii Româneť din Cernăuţi, deputat în Consiliul regional Cernăuţi.
În 1988 devine membru al Uniunii Scriitorilor din (fosta) Uniunea Sovietică ,iar în 1997 - membru al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova. În 1997 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Membru al Consiliului de conducere al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova.
A debutat în 1962, editorial - în 1981.
CĂRŢI:
ŤArpele ploiiť (1981, Ujgorod);
ŤDreptul la nelinişteť (1984, Ujgorod );
ŤLinia vieţiiť (1988, Ujgorod);
ŤTeama de înstrăinareť ( 1990, Chişinău );
ŤLitanii din Ţara de Susť (1995, Timişoara);
Ť Litaniiť ( 1996, Iaşi )
ŤPământ în retragereť (1999, Ed. ŤAugustať,Timişoara),
ŤŞi ne izbăveşte pre noiť (1999, Timişoara, Editura ŤHeliconť).
ŤIluzii şi lanţuriť (2001, Ed. ŤScrisul românescť, Craiova)
“Dinafară” (2003, Ed. Augusta, Timişoara)
A fost alcătuitorul culegerilor de poezie feminină ŤGhiocelť şi ŤMă uit în soareť de Dumitru Hrinciuc
COLABORĂRI: la ziare şi reviste din Ucraina, Republica Moldova şi România: Tinerimea Moldovei ,Cultura, Cultura Moldovei, Moldova, Nistru, Femeea Moldovei, Viaţa Satului, Moldova Suverană, Flacăra Basarabiei Buletinul ŤM.Eminescuť, Orizont, Cugetul, Glasul Naţiunii, Literatura şi Arta, Crai Nou, Cronica, Bucovina Literară, România pitorească Literatorul, Viaţa Românească, Steaua, Tribuna, Neamul Românesc, Ginta latină, Adevărul literar şi artistic, Curierul românesc, România liberă, Cotidianul, Revista română, Plai Românesc, Concordia, Bucovina, Molodîi Bucovîneţ, Bucovina, Lumina, Tibiscus ( Novi Sad, Iugoslavia), Свременик (Serbia), Tibiscus (Uzdin) ş.a.
A fost inclus cu poezii aparte sau cu cicluri întregi în peste 10 culegeri colective sau antologii de poezie din Ucraina, Republica Moldova şi România, precum şi în Antologia Poeziei Române ( Vid tystnadens bord ) - apărută la Editura Simposion din Stogkholm, 1998, în limba suedeză, în Antologia poeziei patriotice româneşti, în manualele şcolare din regiunea Cernăuţi şi-n multe altele. Are cicluri de versuri traduse în limbile ucraineană, sârbă, engleză, suedeză, franceză.
PREMII LITERARE:
- Premiul ŤMihai Eminescuť pentru poezie la ediţia a II-a a Festivalulului Ť Mihai Eminescuť al Uniunii Scriitorilor din Republica Moldova, Asociaţiei de prietenie şi legături culturale cu ţările lumii(România), Inspectoratului judeţean pentru cultură Suceava, Uniunii Ziariştilor din Republica Moldova şi ziarului ŤMoldova Suveranăť, 1993,
- Premiul Ť Bacoviať pentru poezie al revistei ŤAteneuť din Bacău, anul 1995
- Premiul ŤVirgil Tatomirť pentru publicistică al Societăţii Academice ŤTitu Maiorescuť, 1993, Bucureşti.
- Marele premiu al anului 1994 al Editurii ŤAdrian Păunescuť, Ziarului ŤVremeať, Revistei şi Cenaclului ŤTotuşi iubireať, Bucureşti.
- Premiul pentru activitatea poetică şi publicistică al revistei ŤPoesisť,septembrie 1994, Baia-Mare.
- Marele Premiu ŤNichita Stănescuť al Academiei Române, Inspectoratului pentru cultură al judeţului Prahova, martie 1997, Ploieşti.n Premiul special pentru poezie al Festivalului internaţional ŤLucian Blagať, Cluj, mai 1998.
n Premiul ŤMeritul culturalť al Asociaţiei ŤAstrať
- Premiul Fundaţiei ŤEtnosť pentru valorificarea creaţiei populare, Bucureşti, 1995n Marele premiu pentru poezie ŤSfântul Gheorgheť al Societăţii literar-artistice ŤTibiscusť la Festivalul internaţional de poezie ŤDrumuri de spiceť din Banatul sârbesc, Iugoslavia,1999, Uzdin ş.a.
n Premiul pentru poezie al Festivalului Internaţional ŤPoesisť, 2000
n Premiul pentru publicistică pentru cartea „Iluzii şi lanţuri” al Societăţii Scriitorilor Bucovineni, Suceava, 2001
n Premiul de Excelenţă „Nichita Stănescu” pentru „Opera Omnia” al Festivalului Internaţional de poezie „Nichita Stanescu”, Ploieşti, 2003, Preşedinte al juriului, scriitorul Dumitru Radu Popescu.
n Premiul Uniunii Scriitorilor din republica Moldova pentru poezie pe anul 2003 (Cartea de poezie “Dinafară”)
DIPLOME, MEDALII ŞI TITLURI ONORIFICE
n Diploma ŤFiu al spiritualităţii româneştiť la Forul presei române de pretutindeni, 19-24 octombrie 1999, Bucureşti;
n Diploma şi medalia pentru ataşamentul faţă de cultura românească şi de poezia lui Nichita Stănescu, oferită de Societatea culturală memorial Nichita Stănescu, Ploieşti, Consiliul judeţean Prahova, Prefectura judeţului Prahova şi Primăria Municipiului Ploieşti, 24 septembrie 1999;
n Diploma de onoare a Societăţii culturale ŤPrietenie fără frontiereť, Satu Mare România, 14 iulie 1997;
n Diploma aniversară pentru promovarea şi susţinerea idealurilor naţionale şi culturale şi sociale ale poporului român, 01,12,1998, Bucureşti a Uniunii Vatra Românească,
n Diploma şi medalia comemorativă ŤMihai Eminescuť a Fundaţiei culturale a Bucovinei, Suceava,1999
n Diploma şi Medalia comemorativă ŤMihai Eminescuť a Preşedinţiei României şi Ministerului Culturii, Botoşani, 2000
n Diploma şi Medalia comemorativă ŤMihai Eminescuť a Ligii culturale pentru unitatea românilor de pretutindeni, Bucureşti, 1999 .
n Diploma şi brevetul pentru ŤTrofeul Nichita Stănescuť acordat de Societatea culturală ŤMemorial Nichita Stănescuť, Ploieşti, 2001
n Medalia jubiliară „Nichita Stanescu - 70 de ani de la naştere”
n Premiul pentru promovarea spiritualităţii româneşti al revistei Convorbiri literare, Iaşi, 2003.
n Premiul revistei „Oglinda literară” pentru promovarea valorilor româneşti în afara hotarelor României, Focşani,2003.
Bibliografie:n Adrian Dinu Rachieru: ŤDon Quijote de la Sinăuţiť Revista ŤLiteratura şi Artať, 28 septembrie 1995
n Ştefan Mihăileanu : Vasile Tărâţeanu ŤLinia vieţiiť, ziarul ŤZorile Bucovineiť 15 iulie 1989;
n G. Muntean: Vasile Tărâţeanu: Teama de înstrăinare, Revista ŤAdevărul literar şi artisticť, 4-10 august 1991;
n Teodor Tanco: ŤBasarabia numele tău e Mariať. Ed. Virtus Romana Rediviva, Cluj-Napoca, 1992, art. ŤTeama de înstrăinareť, pag.44-46;
n Adrian Dinu Rachieru, Poeţi din Bucovina, Timişoara, Ed.Helicon,1996,
n Sriitori români din afara graniţelor ţării, Bucureşti, Fundaţia “Luceafărul”,1996;
n Mihai Cimpoi: O istorie deschisă a literaturii române din Basarabia, Chişinău, Ed. Arc, 1997
n Mihai Cimpoi: ŤUn copil ingeniu al firiiť,ziarul ŤZorile Bucovineiť, 27 septembrie 1995;.
n Gheorghe Istrate: Vasile Tărâţeanu ŤLitanii din Ţara de Susť, Revista Curierul Românesc,Bucureşti, oct.1998.
n Gheorghe Tomozei: Precuvântare la cartea ŤLitanii din Ţara de Susť, Ed. Augusta Timiioara, 1995;
n Cornel Munteanu: Poetul Vasile Tărâţeanu, Revista ŤSteauať, august 1991, pag 28;
n Constantin Severin: Vasile Tărâţeanu , Ziarul ŤTinerii Revoluţieiť,15 august 1990, Suceava;
n Rodica Mureşan, ziarul ŤCrai nouť, Suceava, 1999;
n Dragoş Munteanu, ziarul ŤCotidianulť, Bucureşti, 1999
n Nicolae Cosma, Cartea alarmei poetice, Revista ŤFamilia Românăť, Anul 1, nr.3, Decembrie 1999, Oradea
n Marin Chelu, Pământ în retragere, Ziarul, Vest, marţi,2 noiembrie 1999
n Marian Barbu, Lirism de substanţă la Vasile Tărâţeanuť, Contemporanul idee europeană, 2000
n Grigore Bostan, Lora Bostan. Pagini de literatură română, Bucovina, regiunea Cernăuţi (1775-2000), Cernăuţi, Ed. Alexandru cel Bun”,2000
n Mihai Cimpoi, Înstrăinatul Vasile Tărâţeanu în “Critice”, Craiova, Fundaţia “Scrisul Românesc, 2002, vol.II.
n Tudor Nedelcea, Un scriitor-gazetar “amăgit în afacere”, prefaţă la cartea de publicistică “Iluzii şi lanţuri”,, Fundaţia Scrisul Românesc”, Craiova,2001
n Prof.univ. Mircea POPA, Vasile Tărâţeanu, Poetul Bucovinei împilate, Familia română, nr-3-4(18-19), decembrie 2003, Oradea
n Mihai Cimpoi, Poemele urcării pe Golgota, Luceafărul, nr.7 din 25 februarie, 2004, Bucureşti
n Viorel Dinescu, “În aşteptarea saltului, revista “Arcaşul”, 2003, Cernăuţi
n George Vulturescu, la rubrica Bookstand, prezentarea cărţii Vasile Târâţeanu, Dinafară, ed. Augusta,2003, în revista “Poesis, nr.150-153,satu-mare,2003
n Ion Ciocanu, Vasile Tăraţeanu – arcaş al lui Ştefan cel Mare, Literatura şi Arta, , nr.9)3053,4 martie 2004, Chişinău
n
Date suplimentare
Părinţi: Elena Tărâţeanu
Tatăl Dumitru Tărâţeanu
Ţărani cu ştiinţă şi dragoste de carte.
Studii: elementare – 8 clase la şcoala din satul natal, Sinăuţii de Jos, raionul Hliboca, regiunea Cernăuţi, liceul – la Cernăuţi (şcoala medie de cultură generală nr 10 din or. Cernăuţi,)
Adresa:
58000
Ucraina, or. Cernăuţi
Str. Goethe 8 ap.6
Tel. 0038.03722.23362 domiciliu
Tel/fax – 0038.0372.552876 –Fundaţie
E-mail: ideal@cv.ukrtel.net
Fără de aripi
Îngerul meu păzitor
încă n-a învăţat să zboare
fără de aripi
cât e ziua de mare
e nevoit să alerge
din urma mea
spreseară obosit
cade frânt din picioare
astfel noaptea
trebuie să mă apăr singur
cum pot
Îngerul meu păzitor
încă n-a învăţat să zboare
fără de aripi
cât e ziua de mare
e nevoit să alerge
din urma mea
spreseară obosit
cade frânt din picioare
astfel noaptea
trebuie să mă apăr singur
cum pot
Paradoxuri
Două veşti-
una rea,
alta bună-
Vine mutul să le spună.
Printre-atâtea alte multe
vine surdul să le-asculte.
Veste bună,
Veste rea
de la ix de nimenea.
Cin' să spună?Cin' s-audă ?
Nu-i Hristos fără de iudă.
una rea,
alta bună-
Vine mutul să le spună.
Printre-atâtea alte multe
vine surdul să le-asculte.
Veste bună,
Veste rea
de la ix de nimenea.
Cin' să spună?Cin' s-audă ?
Nu-i Hristos fără de iudă.
Ca o cătană
sunt un civil neinstruit
domn general
încurc dreapta cu stânga
şi stânga cu dreapta
fac roata împrejur şi o iau într-o parte
când mi se ordonă culcat
stau drepţi
dând onor
sincerităţii de a fi
precum sânt
jumătate încî în aer
şi jumătate-n pământ
sunt un civil neinstruit
domn general
încurc dreapta cu stânga
şi stânga cu dreapta
fac roata împrejur şi o iau într-o parte
când mi se ordonă culcat
stau drepţi
dând onor
sincerităţii de a fi
precum sânt
jumătate încî în aer
şi jumătate-n pământ
TEATRU/FILM 27 Septembrie
Moliere - Doctor fara voie | Teatru radiofonic
GÂNDURI PESTE TIMP 27 Septembrie
Grazia Deledda - Citate
Ivan Aleksandrovici Goncearov - Citate:
SFATURI UTILE 27 Septembrie
Continuăm lecțiile din ciclul O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte
Ziua a patra
Autocontrolul expresiei feţei ca depăşire a hipnozei spontane.
„Lumea este o oglindă şi‑ţi restituie chipul pe care i‑l arăţi”, zicea un înţelept.
Dacă îi arăţi chip posomorât, îţi restituie eşecuri, dacă îi arăţi chip senin, îţi restituie seninătate şi realizare.
La ieşirea din casă, coborârea în stradă, controlează‑ţi expresia feţei.
Să nu aibă nici o urmă de față de înmormântare.
Oricâte griji şi preocupări ai între pereţii casei, pe stradă descreţeşte‑ţi fruntea şi construieşte‑ţi un chip senin, destins.
Chipul tău programează lumea cu nuanţe afective. Tu eşti un programator inconştient al lumii. Mereu funcţionează între tine şi alţii o hipnoză spontană, neştiută, dar puternică. Oamenii se sugestionează tacit prin chip, atitudine, culori, aşteptări.
Aminteşte‑ţi azi, de două ori, exerciţiul zilei; când te vei afla între oameni, să‑ţi controlezi atent seninătatea feţei. Destindere şi seninătate.
Să‑ţi spui: „Chipul meu senin îmbunătăţeşte aura corpului meu şi a celor pe lângă care trec”.
Un om îmbunătăţit are efect pozitiv, prin simpla lui prezenţă, asupra a 100 de oameni.
Pe stradă, în metrou, în tramvai, la birou, toţi vor primi de la tine, fără să ştie, un program pozitiv. Tu însuţi vei resimţi pozitiv reflexia acestui program, căci lumea este o oglindă.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu