MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU LUNI 7 SEPTEMBRIE 2020
PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR; SFATURI UTILE
ARTE 7 Septembrie
INVITAȚIE LA OPERĂ 7 Septembrie
La Mulţi Ani Angela Gheorghiu!
Biografie Angela Gheorghiu
Angela Gheorghiu (n. 7 septembrie 1965, Adjud, județul Vrancea) este o soprană română, una dintre cele mai renumite cântărețe de operă din lume.
Numele de fată este Burlacu. Sora ei, decedată foarte tânără, se numea Elena Dan (n. Burlacu). Angela a fost căsătorită cu Andrei Gheorghiu, fiul violonistului și profesorului Ștefan Gheorghiu. S-a recăsătorit cu tenorul Roberto Alagna, dar cei doi au decis să divorțeze în 2013.
Elevă a Miei Barbu, absolvă Conservatorul din București în anul 1990. În străinătate cântă pentru prima dată la Basel în Elixirul dragostei de Gaetano Donizetti. Debutează în 1992 la Royal Opera House din Londracu rolul Zerlina, în Don Giovanni, urmată de Mimì din La bohème de Giacomo Puccini, apoi în Adina la Opera de Stat din Viena și la Opera din Hamburg. În 1993 debutează la Metropolitan Opera în La bohème.
La Royal Opera House a triumfat în mult aplaudata Traviata de Giuseppe Verdi, dirijată de Sir Georg Solti, în 1994, spectacol pentru care, ca să poată fi transmis în direct, a fost anulat programul obișnuit de la BBC. Spectacolul a fost înregistrat de casa de discuri Decca.
De atunci, soprana Angela Gheorghiu a fost o prezență constantă în săli de operă și de concert din lumea întreagă: Viena, Paris, Milano, Londra, New York, Salzburg, Berlin, Tokyo, Roma, Seul, Veneția, Atena, Monte Carlo, Chicago, Philadelphia, Sao Paolo, Los Angeles, Lisabona, Valencia, Palermo, Balbeck, Amsterdam, Kuala Lumpur, Zürich, Madrid, Barcelona, Praga, Montreal, Toronto, Moscova, Taipei, San Juan, Ljubljana, Shanghai, Oman, Frankfurt, Verona și altele[4].
În 1999 a participat la concertul “Michael Jackson și Prietenii” în München. A cântat la redeschiderea Royal Opera House (decembrie 1999), a Teatrului Malibran din Veneția (mai 2001) și a Operei din Valencia în prezența Reginei Sofia a Spaniei (octombrie 2005).
În 2001, Angela Gheorghiu a interpretat rolul principal în filmul-operă Tosca[5], regizat de Benoit Jacquot, film prezentat în afara concursului la Festivalul de Cinema de la Veneția. În 2002 interpretează rolul Julietei în filmul Roméo et Juliette alături de Roberto Alagna[6]. Ambele filme au fost lansate pe DVD.
A participat la spectacolul care a marcat Jubileul de Aur al Reginei Elisabeta a II-a, Prom at the Palace (iunie 2002), concert disponibil pe DVD. A cântat pentru Alteța Sa Prințul Charles în diferite ocazii. În 2003 a luat parte la concertul organizat cu ocazia decernării Premiilor Nobel. În 2012 a fost invitata de onoare la o gală de binefacere pentru a strânge fonduri pentru Royal Opera House Foundation, gală la care a participat și Regina Elizabeth II[7].
A cântat la Jubileul de Argint al Reginei Beatrix în Amsterdam (2005), Concertul de Anul Nou de la Palais Garner în Paris (2006), la Concertul de vară Met în Prospect Park, New York (2008), și la concertul organizat în memoria lui Luciano Pavarotti în Petra, unde a interpretat și un duet inedit al ariei "La ci darem la mano" din Don Giovanni alături de Sting (2008)[8].
În 2009, Angela Gheorghiu a fost invitată să cânte în onoarea mezzo-sopranei Grace Bumbry la Kennedy Center Honors, în Washington. A interpretat aria "Vissi d'arte" din Tosca de Puccini în prezența lui Barack Obama[9].
În noiembrie 2010 a debutat în rolul titular din Adriana Lecouvreur de Francesco Cilea, într-o nouă producție semnatã David McVicar a Operei Regale din Londra, Covent Garden. The Observer a scris: "Este dificil de imaginat pe cineva întrecând-o pe Angela Gheorghiu în acest rol. Vocea ei lină și cremoasă, dar cu un miez de oțel, se îmbină perfect cu mișcarea scenică. Este o actriță naturală, scena morții improbabile fiind sfâșietor de credibilă iar aria Poveri fiori pur și simplu de neuitat.[10]"
În iulie 2011 revine în rolul principal în Tosca pe scena londoneză, alături de Jonas Kaufmann și Bryn Terfel, sub bagheta lui Antonio Pappano, spectacol ce s-a lansat pe DVD. Productia realizatã de Jonathan Kent a fost pusã pentru prima datã în scenã în anul 2006, tot cu Angela Gheorghiu în rolul titular. În septembrie 2011 a revenit la Londra pentru reluarea producției de Faust, spectacol transmis în direct în cinematografele din întreaga lume. Sezonul de transmisii în cinema 2011/2012 al Royal Opera House a debutat cu trei producții având-o pe Angela Gheorghiu în rolul principal: Faust, în direct, (septembrie 2011), Adriana Lecouvreur (octombrie 2011) și Tosca (noiembrie 2011).
Vocea ei este considerată de către critica internațională drept o combinație între vocile a două celebre cântărețe de operă, Maria Callas și Renata Tebaldi[11].
Cu compania Metropolitan Opera a cântat deja în peste 70 de reprezentații.
Pe 28 octombrie 2011 a cântat la gala de redeschidere a Teatrului Bolshoi din Moscova, la invitația președintelui rus Dmitri Medvedev, spectacol transmis în direct în cinematografe din toată lumea și online[12].
În februarie 2012 Angela Gheorghiu a deschis Balul Operei din Viena, fiind acompaniată de Orchestra Operei din Viena dirijată de Georges Prêtre[13].
În iunie 2012 a sărbătorit 20 de ani de la debutul pe scena Operei Regale din Londra, interpretând rolul Mimi în La bohème alături de Roberto Alagna. În iulie 2012 predă primul curs de master class la "Georg Solti" Accademia în Castiglione della Pescaia, Italia. Se întoarce în Toscana pentru un al doilea masterclass la Academia "Georg Solti" în 2016[14]. În noiembrie 2012 interpretează rolul Tosca la San Francisco Opera.
Cel mai recent debut pe scenă a fost rolul Charlotte din opera "Werther" (Jules Massenet) în martie 2015 la Opera de Stat din Viena[15]. Interpretează acest rol și într-un concert la Festivalul de la Salzburg în august 2015[16].
În iulie 2015 debutează la Festivalul Verbier din Elveția alături de chitaristul Miloš Karadaglić într-un recital special la Église[17].
În octombrie 2015, Angela Gheorghiu apare pentru prima dată în Australia în 2 concerte de gală la Sydney Opera House și la Hammer Hall, Arts Centre Melbourne[18][19]. În noiembrie 2015 cântă la Richard Tucker Opera Gala, "cel mai anticipat eveniment de operă al sezonului" la Lincoln Center, în New York City. Spectacolul a fost difuzat de postul de televiziune PBS[20]. Angela Gheorghiu a cântat prima oară la Richard Tucker Opera Gala în 1999[21]. Cântă apoi rolul principal din opera Tosca la Metropolitan Opera din New York într-o producție de Luc Bondy[22]. În decembrie 2015, Angela Gheorghiu cântă împreună cu tenorul Ramon Vargas și Ghiță Petean într-un concert de gală la Opera din Monte Carlo. Veniturile acestui concert s-au acordat în totalitate Fundației stabilite în urma dispariției fiului lui Ramon Vargas, Eduardo, la vârsta de 6 ani[23].
În 2016, Angela Gheorghiu a revenit în rolul titular din Tosca la Royal Opera House, Londra[24][25][26]. Deși era programată să cânte în 5 reprezentații, a cântat în total în 7 spectacole[27]. S-a întors drept Tosca și la Wiener Staatsoper alături de Jonas Kaufmann în aprilie 2016[28]. În septembrie 2016 interpretează pentru prima dată rolul Floriei Tosca la Opera de Stat din Berlin cu "ovații furtunoase și prelungite"[29].
2017 marchează 25 de ani de la debutul internațional al sopranei Angelei Gheorghiu la Royal Opera House[30]. Cu această ocazie, se întoarce la Londra interpretând rolul Adriana Lecouvreur în februarie 2017[31].
Angela Gheorghiu a fost distinsă cu 5 premii Gramophone, cel mai recent pentru discul Madama Butterfly în 2009[32].
În 2002, Angela Gheorghiu primește premiul Echo Klassik pentru "Artista anului".[33]
A primit numeroase premii precum: Diapason d'Or, Choc du Monde de la Musique în Franța, Cecilia Prize în Belgia, premiul Musica e dischi în Italia, Foreign Lyric Production Award, United States Critics' Award, Deutscher Schallplattenpreis, International Classical Music Award.
Discul Manon (Jules Massenet) a fost nominalizat la Premiile Grammy în anul 2002.
Angela Gheorghiu a primit titlul de “Artista Anului” la Premiile Classical Brit în 2001 și 2010[34].
A fast distinsă cu "La Medaille Vermeille de la Ville de Paris" și "Officier de l’Ordre des Arts et Lettres" și "Chevalier de l'Ordre des Arts et Lettres" din partea Ministerelor Culturii din Franța și România[36].
În decembrie 2010 i-a fost acordat titlul Doctor Honoris Causa de către Universitatea de Arte din Iași[37] și Ordinul "Steaua României", cea mai înaltă decorație oferită de Președintele României.
În octombrie 2012 Angela Gheorghiu a primit decorația regală "Nihil Sine Deo" [38] din partea Majestății Sale Regele Mihai I pentru promovarea valorilor românești peste hotare.
În octombrie 2014 i-a fost acordat titlul Doctor Honoris Causa de către Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca[39].
În 2014, Angela Gheorghiu a fost inclusă în "Gramophone Hall of Fame"[40] care celebrează artiștii ale căror contribuții la înregistrările de muzică clasică s-au dovedit a fi cele mai influente și de inspirație[41].
În octombrie 2015 a primit European Cultural Award într-o ceremonie la Frauenkirche în Dresda, Germania.[42]
Discografie
· The Puccini Experience RCA 1995
· Arias Decca 1996
· La Rondine (Puccini) EMI 1999
· Duets and Arias EMI 1996
· Romeo și Julieta (Gounod) EMI 1998
· My World Decca 1998
· Werther (Massenet) EMI 1999
· Tripticul|Il Trittico (Puccini) EMI 1999
· Werther (Massenet) EMI 1999
· Classics on a Summer's Evening EMI 2001
· Live in Prague 2001
· Verdi Heroines Decca 2000
· Manon (Massenet) EMI 2000
· Classics on a Summer's Evening EMI 2001
· Live in Prague 2001
· Verdi: Requiem (Verdi) EMI
· Casta Diva EMI 2001
· Mysterium - Sacred Arias Decca 2001
· Live From Covent Garden EMI 2002 CD/DVD
· Prom at the Palace Opus Arte 2002 DVD
· The Essential Angela Gheorghiu Decca 2004
· Diva EMI 2004
· Last Night at the Proms Warner Classics 2004
· Puccini EMI 2005
· Art of Angela Gheorghiu Decca 2004 DVDx2
· Live From La Scala EMI 2007
· Marius et Fanny Larghetto 2008
· Angela & Roberto Forever" EMI 2008
· My Puccini EMI 2008
· Great opera arias Kultur Video 2008
· Tribute to Pavarotti - One Amazing Weekend in Petra Decca 2009 DVD
· L'amico Fritz (Mascagni) Deutsche Grammophon 2009
· Classical Legends- In Their Own Words EMI 2010
· Best Of Angela Gheorghiu - DIVA EMI Japan 2010 CD+DVD
· Les Stars du Clasique EMI UK/Zoom 2010
· Romeo și Julieta (Gounod) Emi Classics 2010 - Reissued as part of "Home of the Opera" collection
· La rondine (Puccini) EMI Classics 2010 - Reissued as part of "Home of the Opera" collection
· Classical 2011 EMI 2010
· La rondine (Live from the Met) (Puccini) EMI 2010 DVD
· Faust (Live from ROH) (Gounod) EMI 2010 DVD
· Fedora (Giordano) Deutsche Grammophon 2011 CD
· Homage to Maria Callas EMI 2011 CD
· Adriana Lecouvreur Decca 2012 DVD/Blu-ray
· Tosca EMI 2012 DVD/Blu-ray
· O, ce veste minunata! Colinde românești MediaPro Music 2013 CD
· Guardian Angel. Christmas Carols MediaPro Music 2014 CD
· Autograph. 25th Anniversary Boxed Set Warner Classics 2015 CD+DVD
· Live from Covent Garden Warner Classics 2017 CD
· Eternamente: The Verismo Album Warner Classics 2017 CD+Vinyl
Primul contract exclusiv l-a semnat cu Decca în 1995, unde a înregistrat Traviata de la Covent Garden, Elixirul dragostei de la Lyon, La bohème cu Orchestra de la Scala din Milano, recitalurile Arias cu orchestra teatrului Regio din Torino, Verdi Heroines cu orchestra „Giuseppe Verdi” din Milano, My World și Mysterium cu orchestra filarmonicii din Londra.
Al doilea contract exclusiv l-a semnat cu EMI (acum Warner Classics) în 1998, unde a înregistrat Duets and Arias cu Roberto Alagna și orchestra ROH Covent Garden, La Rondine de Puccini cu orchestra filarmonicii din Londra, Romeo și Julieta cu orchestra Capitol din Toulouse, Verdi per due cu Roberto Alagna și orchestra din Berlin, Gianni Schicchi de Puccini, Werther de Massenet cu orchestra din Londra, Manon de Massenet, Trubadurul cu orchestra filarmonicii din Londra și Carmen cu orchestra Capitol din Toulouse. După recitatul Casta Diva au urmat Classics on a Summer's Evening, Verdi Requiem și recitalul Live from Covent Garden din 2001.
Angela Gheorghiu - Tatăl nostru
La Bohème: Gheorghiu, Grigolo, London, 15 July 2014
Angela Gheorghiu - Verdi's Requiem: Libera me - Berlin 2001
MUZICĂ 7 Septembrie
Top 50 Instrumental Love Songs Collection: Best Romantic Saxophone, Guitar, Piano, Violin Love Songs
J.S. Bach: Trio Sonatas
Bohemian Classical Music - Unconventional Artistic Mood
Best Tango Music Mix - Classic English Tango Songs Remix 80s 90s Of All Time/ Ballroom Dancing Music
POEZIE 7 Septembrie
Rally Alexandru Traian
Biografie Rally Alexandru Traian
RALLY Alexandru (prenumele la nastere: Alexandru-Traian), se naste la 7 sept. 1897, Braila-m. 6 mart. . Poet si traducator.
Fiul lui Heraclie Ralli, functionar, compozitor amator si poet de Jb. franceza, si al Coraliei-Alexandrina (n. Pavlu). Scoala primara la Braila, Liceul „Gh. Lazar" din Bucuresti (bacalaureatul in 1916).
Dupa doi ani pe front, in primul razboi mondial, urmeaza studii universitare la Bucuresti, obtinind licenta in istorie si limba franceza (1921). in 1922 pleaca la Paris, ca bursier al Scolii romane de la Fontenay-aux-Roses, specializindu-se in literatura franceza medievala.
Se dedica acolo studiilor bibliografice si incepe elaborarea unei importante Bibliographie franco-roumaine (I Les oeuvres frangaises des auleurs roumains; II Les oeuvres frangaises relatives a la Roumanie), Paris, . Opera (neterminata) e scrisa in colab. cu sotia sa, Getta Elena Rally. Rally Alexandru se intoarce in tara in 1930, devenind secretar al Fundatiilor Culturale Regale, apoi director al Editurii „Cultura romaneasca".
A debutat in Actiunea (1915) cu o poezie tradusa din Tennyson. Debut editorial cu volum de poezii Studente. Luminite. Flori presate (1921). Se dedica apoi unei ample opere de traduce a poeziei franceze, din care editeaza 2 volum de Antologie lirica: I Ronsard; II Pleiada (1967, 1975). intr-un alt context, publica si traduce versiunii lui J. Bedier dupa Tristan si Iseut (1970).
Gravitind in anii debutului in medii moderniste moderate (colaborari la Flacara, la Lectura pentru toti a lui Lovinescu, la Sburatorul), Rally Alexandru a scris in tinerete o poezie discreta, cu vagi rezonante simboliste, intimista si livresca, in care universul studentiei, invocat adesea, este colorat mai ales de permanenta simbolica a cartilor, prezente in orele de jubilatie erotica, dar si in cele de deznadejde. Poetul se afirma mai ales prin intermediul traducerilor, inclusiv in placheta din 1921, unde domina simbolistii: Veriaine, Sully Prudhomme, Viel6-Griffin. incercarile lirice ale tineretii si exercitiile critice schitate ici-colo sint abandonate insa, in anii studiilor pariziene, pentru a se putea consacra bibliografiei franco-romane, realizata impreuna cu Getta Elena Rally. Reluind si adincind lucrarea lui G. Bengescu, autorii insereaza aici cartile unor autori francezi tratind despre romani, precum si pe cele ale autorilor romani publicate in limba franceza, inclusiv teze de doctorat, extrase, foi volante etc. Cuprinzind aproape sapte mii de pozitii, bibliografia a fost considerata ca „o opera exceptionala prin proportii, prin eruditie si prin utilitate" (Perpessicius ), „de un capital folos" (Al. A. Philippide ) si este inca nedepasita. Recomandata ca „un livre de courage, d'enthousiasme et de foi" de Mario Roques, in calduroasa sa prefata, aceasta prima parte trebuia urmata de o alta, care sa repertorizeze articolele din publicatii; ea n-a mai aparut insa. Abandonind curind o modesta activitate de conferentiar si eseist (despre paternitatea operei shakespeariene de pilda, la Fundatii, in 1924), Rally Alexandru isi consacra traducerilor cea mai mare parte a vietii si a eforturilor, in special unei proiectate antologii lirice a literaturii franceze, realizata in mare parte, din care n-au aparut insa decit primele doua volume, punind in valoare calitatile de poet si virtuoz versificator ale vechiului sonetist. Valoarea poetica a traducerilor este dublata de acuratetea lor filologica, volumele fiind insotite de note, indici, comentarii, si de laborioase prezentari ale chestiunilor de istorie literara, versificatie si limba poetica, tematologie s.a.
OPERA: Studente. Luminite - Flori presate. 1915-l921, Craiova, 1921; Bibliographie franco-raumaine. Premiere partie, I Les oeuvres francaises des auteurs roumains; II Les oeuvres francaises relatives a la Roumanie, pref. de Mario Roques, Paris, . Traduceri: Tristan si Iseut, Bucuresti, 1970; Antologie lirica, alcatuita, trad. si studiu de ~, pref. de S. Cioculescu, I Ronsard, Bucuresti, 1967; II Pleiada, Bucuresti, 1975. |
REFERINTE CRITICE: Al. Badauta, in Gindirea, nr. 11, 1925; I. Breazu, in Dacoromania, VII, 193l-l933; Perpessicius, Opere, V, 1972; Al. Philippide, in Viata Romaneasca, nr. 12, 1975; N. Scurtu, in Romania literara, nr. 13, 1986. |
Eugen Barbu
Biografie Eugen Barbu
Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924, Bucureşti - d. 7 septembrie 1993, Bucureşti) a fost un membru corespondent al Academiei Române, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist român, laureat al premiului Herder.
Important prozator român, pamfletar, jurnalist, scenarist, publicist, membru corespondent al Academiei Române.
A fondat şi condus revistele Săptămâna şi România Mare.
A înfiinţat, alături de Corneliu Vadim Tudor, partidul cu doctrină naţionalistă România Mare.
A debutat cu un volum de nuvele. A scris apoi romanele Groapa, Șoseaua Nordului, Săptămâna nebunilor, Principele (volum ce a fost însoţit de mai multe volume intitulate Caietele principelui, un soi de şantier al creaţiei), Ianus (publicat postum).
A fost laureat al premiului Herder.
A lăsat şi un interesant Jurnal.
A fost căsătorit cu actriţa Marga Barbu pentru care a creat, în calitate de scenarist, seria filmelor cu haiducii lui Mărgelatu, în care aceasta juca alături de Florin Piersic.
Opere publicate
Nuvele şi povestiri:
* Gloaba, 1955;
* Tripleta de aur, 1956;
* Oaie şi ai săi, 1958;
* Patru condamnaţi la moarte, 1959;
* Tereza, 1961;
* Prânzul de duminică, 1962;
* Vânzarea de frate, 1968;
* Martiriul Sfântului Sebastian, 1969;
* Miresele, 1975;
Romane:
* Balonul e rotund, 1956;
* Unsprezece, 1956;
* Groapa, 1957;
* Şoseaua Nordului, 1959;
* Facerea lumii, 1964;
* Princepele, 1969;
* Incognito I-IV, 1975 -1980;
* Săptămâna nebunilor, 1981;
Reportaje:
* Pe-un picior de plai, 1957;
* Cât în 7 zile, 1960;
* Cu o torţă alergând în faţa nopţii, 1972;
Memorialistică, eseuri, critică, proiecte literare:
* Jurnal, 1966;
* Măştile lui Goethe, 1967;
* Foamea de spaţiu, 1969;
* Jurnal în China, 1970;
* Caietele Princepelui I-VI, (1972-1981);
* O istorie polemică şi antologică a literaturii române, 1976;
Teatru:
* Să nu-ţi faci prăvălie cu scară, 1959;
* Labyrintul, 1967 etc.
Piesele sunt adunate în vol. Teatru;
Versuri:
* Osânda soarelui, 1968;
Traduceri din Faulkner, Th. Mann etc; Readuce in literatura romana opera lui Panait Istrati; Scenarii de film: seria Haiducilor.
Eugen Barbu (n. 20 februarie 1924, Bucureşti - d. 7 septembrie 1993, Bucureşti) a fost un membru corespondent al Academiei Române, director de reviste, jurnalist, pamfletar, polemist, publicist, romancier, scenarist român, laureat al premiului Herder.
Important prozator român, pamfletar, jurnalist, scenarist, publicist, membru corespondent al Academiei Române.
A fondat şi condus revistele Săptămâna şi România Mare.
A înfiinţat, alături de Corneliu Vadim Tudor, partidul cu doctrină naţionalistă România Mare.
A debutat cu un volum de nuvele. A scris apoi romanele Groapa, Șoseaua Nordului, Săptămâna nebunilor, Principele (volum ce a fost însoţit de mai multe volume intitulate Caietele principelui, un soi de şantier al creaţiei), Ianus (publicat postum).
A fost laureat al premiului Herder.
A lăsat şi un interesant Jurnal.
A fost căsătorit cu actriţa Marga Barbu pentru care a creat, în calitate de scenarist, seria filmelor cu haiducii lui Mărgelatu, în care aceasta juca alături de Florin Piersic.
Opere publicate
Nuvele şi povestiri:
* Gloaba, 1955;
* Tripleta de aur, 1956;
* Oaie şi ai săi, 1958;
* Patru condamnaţi la moarte, 1959;
* Tereza, 1961;
* Prânzul de duminică, 1962;
* Vânzarea de frate, 1968;
* Martiriul Sfântului Sebastian, 1969;
* Miresele, 1975;
Romane:
* Balonul e rotund, 1956;
* Unsprezece, 1956;
* Groapa, 1957;
* Şoseaua Nordului, 1959;
* Facerea lumii, 1964;
* Princepele, 1969;
* Incognito I-IV, 1975 -1980;
* Săptămâna nebunilor, 1981;
Reportaje:
* Pe-un picior de plai, 1957;
* Cât în 7 zile, 1960;
* Cu o torţă alergând în faţa nopţii, 1972;
Memorialistică, eseuri, critică, proiecte literare:
* Jurnal, 1966;
* Măştile lui Goethe, 1967;
* Foamea de spaţiu, 1969;
* Jurnal în China, 1970;
* Caietele Princepelui I-VI, (1972-1981);
* O istorie polemică şi antologică a literaturii române, 1976;
Teatru:
* Să nu-ţi faci prăvălie cu scară, 1959;
* Labyrintul, 1967 etc.
Piesele sunt adunate în vol. Teatru;
Versuri:
* Osânda soarelui, 1968;
Traduceri din Faulkner, Th. Mann etc; Readuce in literatura romana opera lui Panait Istrati; Scenarii de film: seria Haiducilor.
Avril
Ros de nevroze
Alerg prin oraş
Avril, cu nervi!
Umblă nebunul şi
salută fetele:
Omagiile mele!
Ele, lunare,
Lasă harfe blonde în văzduhul pur.
Pe un aeroport londonez
Au fost furate briliante
De către un gangster.
A mai căzut un avion
Pe o rută şi vine încă
Un uragan în Bangladesh...
Lovituri de stat,
Morţi şi răniţi pe şosele,
O bătrână vorbeşte singură
Şi strânge la piept o pâine,
Ambuscadă la stop,
Elevele rău
Şi-au mai scurtat fustele...
Într-un demodat Rolls
Trece ambasadorul englez...
Alerg prin oraş
Avril, cu nervi!
Umblă nebunul şi
salută fetele:
Omagiile mele!
Ele, lunare,
Lasă harfe blonde în văzduhul pur.
Pe un aeroport londonez
Au fost furate briliante
De către un gangster.
A mai căzut un avion
Pe o rută şi vine încă
Un uragan în Bangladesh...
Lovituri de stat,
Morţi şi răniţi pe şosele,
O bătrână vorbeşte singură
Şi strânge la piept o pâine,
Ambuscadă la stop,
Elevele rău
Şi-au mai scurtat fustele...
Într-un demodat Rolls
Trece ambasadorul englez...
TEATRU/FILM 7 Septembrie
Cu Ilarion Ciobanu
Biografie Ilarion Ciobanu
Ilarion Ciobanu (n. 28 octombrie 1931, Ciucur, Tighina, d. 7 septembrie 2008, Bucuresti) a fost un celebru actor român. A semnat de asemenea regia a doua filme. În anii 1950 a avut si o cariera de rugbist. Ilarion Ciobanu s-a nascut la Ciucur, în Tighina, pe atunci teritoriu al României. A copilarit la Constanta, pe malul marii. La 12 ani a intrat baiat de pravalie, dupa care o urmat "o lunga caravana de meserii: hamal, taran cu sapa, tractorist, miner, sapator, tâmplar, sofer, marinar, pescar" pâna în anul 1958, când intra la IATC, pe care însa nu l-a absolvit, pentru ca a avut de ales între a face "Setea" si a urma institutul.
Ca rugbist si-a facut debutul în 1948, la Stiinta Bucuresti, sub îndrumarea antrenorului Gustav Fanella. Se transfera apoi la Dinamo Bucuresti, unde cunoaste consacrarea ca sportiv. Ultima parte a carierei a petrecut-o la Progresul Bucuresti (1959-1962). Jucator de linia a II-a, cunoscut de apropiati sub porecla „Claris”, Ilarion Ciobanu era socotit atunci un înaintas de temut, greu de trecut, pe cât de dur în sensul bun al cuvântului, pe atât de corect.
Debutul cinematografic al actorului s-a produs la vârsta de 30 de ani în filmul Setea, în care a jucat alaturi de Ion Besoiu si Amza Pellea, respectiv alaturi de Stefan Ciubotarasu si George Calboreanu în Omul de lânga tine. Au urmat apoi mai bine de 50 de filme în care actorul Ilarion Ciobanu a detinut roluri principale. A fost, de asemenea, regizor al filmelor Omul de lânga tine si Mara. Dupa 1989, Ilarion Ciobanu a continuat sa joace doar ocazional, în filme precum ar fi Crucea de piatra - Ultimul bordel, Terente - Regele baltilor, Tancul si Bored.
La Prima editie a Festivalului International de Film Bucuresti, BiFEST, în 2004, actorul a primit Premiul de Excelenta pentru contributia sa în arta cinematografiei, moment în care cei prezenti l-au aplaudat în picioare minute in sir.[necesita citare]
Ilarion Ciobanu a decedat în dimineata zilei de 7 septembrie 2008, rapus de cancer faringian .
Ca rugbist si-a facut debutul în 1948, la Stiinta Bucuresti, sub îndrumarea antrenorului Gustav Fanella. Se transfera apoi la Dinamo Bucuresti, unde cunoaste consacrarea ca sportiv. Ultima parte a carierei a petrecut-o la Progresul Bucuresti (1959-1962). Jucator de linia a II-a, cunoscut de apropiati sub porecla „Claris”, Ilarion Ciobanu era socotit atunci un înaintas de temut, greu de trecut, pe cât de dur în sensul bun al cuvântului, pe atât de corect.
Debutul cinematografic al actorului s-a produs la vârsta de 30 de ani în filmul Setea, în care a jucat alaturi de Ion Besoiu si Amza Pellea, respectiv alaturi de Stefan Ciubotarasu si George Calboreanu în Omul de lânga tine. Au urmat apoi mai bine de 50 de filme în care actorul Ilarion Ciobanu a detinut roluri principale. A fost, de asemenea, regizor al filmelor Omul de lânga tine si Mara. Dupa 1989, Ilarion Ciobanu a continuat sa joace doar ocazional, în filme precum ar fi Crucea de piatra - Ultimul bordel, Terente - Regele baltilor, Tancul si Bored.
La Prima editie a Festivalului International de Film Bucuresti, BiFEST, în 2004, actorul a primit Premiul de Excelenta pentru contributia sa în arta cinematografiei, moment în care cei prezenti l-au aplaudat în picioare minute in sir.[necesita citare]
Ilarion Ciobanu a decedat în dimineata zilei de 7 septembrie 2008, rapus de cancer faringian .
· Bored (2004) - Batranul care joaca sah
· Tancul (2003)
· Terente - Regele bălților (1995) - banditul Nea Parfenie
· Ochii care nu se văd (1994) - bunicul
· O vară cu Mara (1988) - mesterul dulgher Avram Iuga, tatal Marei
· Cetatea ascunsă (1987)
· Toate pînzele sus! - Întâlnire în Atlantic (1987) - Gherasim
· Toate pînzele sus! - Misterele mărilor (1987) - Gherasim
· Bătălia din umbră (1986)
· Toate pînzele sus! - Secretul epavei (1986) - Gherasim
· Umbrele soarelui (1986)
· Acasa (1984)
· Fapt divers (1984) - tipograful Ion Barbu "Tataie"
· Râdeți ca-n viață (1983)
· Lumini și umbre: Partea II (1982)
· Iancu Jianu, haiducul (1981)
· O lume fără cer (1981)
· Pruncul, petrolul și ardelenii (1981) - Traian Brad
· Artista, dolarii și ardelenii (1980) - Traian Brad
· Rug și flacără (1980)
· Tridentul nu raspunde (1980)
· Audiența (1979)
· Mihail, câine de circ (1979) - Cap. Duncan
· Omul care ne trebuie (1979)
· Avaria (1978)
· Din nou împreună (1978) - Presedintele C.A.P., Haisan
· Dincolo de orizont (1978)
· Ecaterina Teodoroiu (1978) - General
· Gustul și culoarea fericirii (1978)
· Pentru patrie (1978) - Maiorul Moise Grozea
· Profetul, aurul și ardelenii (1978) - Traian Brad
· Trepte spre cer (1978) - cabanier
· Toate pânzele sus! (1977) - Gherasim
· Toate pînzele sus (1977) - Gherasim
· Muschetarul roman (1975) - Fripp
· Orașul văzut de sus (1975)
· Pe aici nu se trece (1975) - Ilarie
· Capcana (1974)
· Nemuritorii (1974) - Vasile
· 100 / 100 de lei (1973)
· Departe de Tipperary (1973) - comisarul de Siguranta Mihai Roman
· Dimitrie Cantemir (1973) - Fripp
· Ultimul cartuș (1973) - Mihai Roman
· Conspirația (1972)
· Cu mâinile curate (1972) - comisarul-sef Mihai Roman
· Drum în penumbră (1972)
· Facerea lumii (1971) - Pintea
· Pădurea pierdută (1971)
· Serata (1971)
· Asediul (1970)
· Frații (1970)
· Mihai Viteazul (1970) - Stroe Buzescu Trailer
· Apoi s-a născut 'Legenda' (1969)
· Baltagul (1969) - oierul Nichifor Lipan
· Doi barbati pentru o moarte (1969)
· Războiul domnițelor (1969) - Căpitanul Ghinda
· Columna (1968) - capetenia daca Gerula
· Golgota (1966) - Danet
· Soparla (1966)
· Vremea zapezilor (1966)
· Răscoala (1965) - Petre Petre
· Cartierul veseliei (1964)
· Cinci oameni la drum (1962)
· Lupeni 29 (1962)
· Omul de lângă tine (1961)
· Poveste sentimentala (1961)
· Setea (1961)
Nae (Nicolae) Caranfil, regizor
Biografie Nae Caranfil
Nae (Nicolae) Caranfil s-a născut la București, pe data de 7 septembrie 1960. Este fiul istoricului și criticului de film Tudor Caranfil și al Constantinei. A început studiile liceale la Liceul "Mihai Viteazu" - secția real și a terminat trimestrul trei din clasa a XI a și clasa a XII a, la Liceul "Ion Creangă". A fost admis la clasa Regie a Institutului de Artă Teatrală și Cinematografică "Ion Luca Caragiale" si a terminat cu nota 10, în anul 1984.
1993: E Pericoloso Sporgersi, 104 minute, color Coproducție franco - română: Compagnie des Images / Filmex
- Selectat la Festivalul de Film de la Cannes 1993, secțiunea Regizori
- Marele premiu la Festivalul de Film Forum, Bratislava, 1993
- Premiul Criticii la Festivalul de Film de la Montpellier, 1993
- Premiul Special al Juriului la Festivalul de Film La Baule, 1994
1996 - Asphalt Tango, 100 minute, color
Coproducție franco - română: Les Films du Rivage / Domino cu: Charlotte Rampling
Coproducție franco - română: Les Films du Rivage / Domino cu: Charlotte Rampling
1998 - Dolce far niente, 110 minute, color Coproducție franco - italiano - belgiană: Mact Production / Sinatra Film SRL / K2 susținut de Eurimage
Cu: Francois Cluzet, Giancarlo Giannini, Isabella Ferrari
Cu: Francois Cluzet, Giancarlo Giannini, Isabella Ferrari
Premiul pentru "Cel mai bun scenariu" la Festivalul de Film Namur, 1998
Restul e tăcere, scenariu
Marele Premiu pentru "Cel mai bun scenariu" la Festivalul de Film de la Paris, 1995
Marele Premiu pentru "Cel mai bun scenariu" la Festivalul de Film de la Paris, 1995
Premiul Internațional Hartley / Merill pentru Scenografie, Hollywood, 1999
· Cinemaguerilla (2009) - el insusi
· Restul e tăcere (2008) - asistentul şchiop Trailer
· Filantropica (2002) - Cantaretul de la karaoke
· În fiecare zi mi-e dor de tine (1987) - Gelu
· Promisiuni (1985)
· Salutări de la Agigea (1984) - Dan
· 6,9 pe scara Richter (2016) Trailer
· Restul e tăcere (2008) Trailer
· Filantropica (2002)
· Dolce far niente (1998) Trailer
· Asfalt Tango (1995)
· E pericoloso sporgersi (1993)
· Frumos e in septembrie la Venetia (1983)
Filmografie - scenarist
· 6,9 pe scara Richter (2016) Trailer
· Restul e tăcere (2008) Trailer
· Filantropica (2002)
· Dolce far niente (1998) Trailer
· Asfalt Tango (1995)
· E pericoloso sporgersi (1993)
Filmografie - coloană sonoră
· 6,9 pe scara Richter (2016) Trailer
· E pericoloso sporgersi (1993)
Filmografie - muzica
· Asfalt Tango (1995)
Tristan Bernard - Lovitura | Teatru radiofonic
GÂNDURI PESTE TIMP 7 Septembrie
SFATURI UTILE 7 Septembrie
GLANDELE SUPRARENALE
Glandele suprarenale: cauza necunoscuta a multor probleme de sanatate
O epidemie tacuta si de putini cunoscuta este cauza oboselii, a cresterii in greutate si chiar a unor boli cornice a multora dintre noi. Acest sindrom
periculos este legat de doua glande mici cunoscute sub numele de glandele suprarenale(adrenale). Responsabile pentru producerea a peste 50 de hormoni. Sanatatea gladelor suprarenale este imperativa pentru binele nostru. Daca ne ingrijim de aceste glande prin alimentatie si reducerea stresului, vom reveni la o sanatate vibranta.
periculos este legat de doua glande mici cunoscute sub numele de glandele suprarenale(adrenale). Responsabile pentru producerea a peste 50 de hormoni. Sanatatea gladelor suprarenale este imperativa pentru binele nostru. Daca ne ingrijim de aceste glande prin alimentatie si reducerea stresului, vom reveni la o sanatate vibranta.
Glandele suprarenale sunt localizate chiar deasupra rinichilor si sunt implicate in multe functiuni importante ale corpului. Progesteronul, testosteronul, dehidroepiandrosteronul (DHEA), cortizolul si adrenalina sunt printre multii hormoni secretati de glandele suprarenale. Cortizolul in special este important in managementul stresului.
Cand glandele suprarenale sunt sanatoase si creeaza nivele potrivite de cortizol, corpul poate face fata stresului intr-un mod normal si echilibrat. Insa daca nivelele de cortizol sunt prea mari, sistemul imunitar este compromis, crescand riscul pentru aparitia de infectii sau cancer. Daca pe de alta parte nivelele de cortizol sunt prea mici, sistemul imunitar devine supra-activ ducand la boli autoimunitare.
Alte functii ale glandelor suprarenale includ: producerea de energie in interiorul corpului, reglarea presiunii arteriale, echilibrul fluidelor si al electrolitilor si stabilizarea nivelelor de zahar din sange.
Diagnosticarea oboselii legata de glandele suprarenale
De multe ori oboseala glandelor suprarenale este greu de diagnosticat deoarece doctorii sunt pregatiti sa recunoasca in principal boli majore ale glandelor precum : boala Addison sau sindromul Cushing. Din fericire exista si alternative de diagnosticare. O metoda disponibila este testarea salivei pentru identificarea nivelului de cortizol.
Conform celor spuse de doctorul Wilson, specialist in sanatatea renala, indicatorii oboselii suprarenale ar fi :
- Dificultatea fizica sau mentala de a te scula inainte de ora 10 a.m., chiar daca te-ai ridicat din pat mult mai devreme.
- Mintea incetosata, adormita intre orele 2 si 4 p.m.
- Multa energie la ora 6 p.m.
- Depresie usoara
- Inposibilitatea de a face fata stresului
- Slabirea musculaturii
- Crestearea alergiilor
- Scaderea libidoului
- Incapacitatea de a face fata la alimente bogate in carbohidrati sau potasiu.
- Ameteala cand te ridici dintr-o pozitie de aplecat.
Alte simptome pot include : crestearea in greutate (in special in jurul mijlocului), poftele dupa alimentele bogate in proteine sare si grasimi, nervozitatea, pierderea parului si temperatura scazuta a corpului.
Cum ne tratam de oboseala cauzata de glandele suprarenale?
Adoptand cateva schimbari in dieta noastra precum si in stilul de viata, glandele suprarenale pot fi aduse intr-o stare de echilibru care reda vitalitatea corpului. Activitati precum exercitii usoare, yoga, rasul, reducerea stresului, perioade scurte de odihna in timpul zilei , in jurul orei 10 a.m. si apoi intre 3 si 5 p.m. ajuta mult la redobandirea sanatatii glandelor suprarenale. Atentie insa, o recuperare completa poate dura , in functie de gravitatea problemelor, chiar si pana la 18 luni.
Recomandarile dietetice cuprind :
· Evitarea consumului de zahar, lactate, fast food, cafeina, alcool si tutun .
· Consumul a cel putin 6 portii de legume sau fructe pe zi.
· Consumul de proteine de calitate la fiecare masa.
· Includeti cantitati moderate de ulei de masline sau ulei de nuca de cocos.
· Mancati variat pentru a avea un spectru largit de nutrienti in dieta voastra.
Functionarea buna a glandelor suprarenale contribuie la capacitatea de a ne bucura din plin de viata. Facand cateva schimbari necesare vom putea sa readucem in viata noastra puterea, claritatea, energia si vigoarea de care avem atata nevoie pentru a fi sanatosi si implicit fericiti.
Pentru cei interesaţi – adresaţi-vă medicilor specialişti de la Institutul de Boli Endocrine “C I Parhon” din Bucureşti situate lângă Statuia Aviatorilor.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu