REVISTA MEA DIN 6 OCTOMBRIE/ 3

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MARȚI 6 OCTOMBRIE 2020

PARTEA A TREIA - ARTE

ARTE 6 Octombrie

INVITAȚIE LA OPERĂ 6 Octombrie

Vinci, Leo: L'opera buffa napoletana

LA GRANDE NOTTE A VERONA 1988

POEZIE 6 Octombrie

Horia Niţulescu

Biografie Horia Niţulescu

Născut pe 6 octombrie 1914, jud.Constanţa, plecat în veşnicie in iunie 1982. 
În 1936 absolvă Facultatea de Teologie. Publică volumele „Toamnă în paradis” - 1943 şi Drumul soarelui - 1944. 
În perioada interbelică, scrie articole la revistele Gândirea, Meşterul Manole, Sfarmă-piatră, Convorbiri literare, Dacia rediviva s.a. 
A luptat în al doilea război mondial pentru eliberarea Basarabiei şi apoi a fost corespondent de război pe frontul de vest. 
După terminarea războiului a fost hirotonisit preot în comuna Vinţu de Jos - Alba. Este arestat din gara comunei, în 1951, sub acuzaţia de crime de război. 
Condamnat la 5 ani închisoare. Execută o parte din detenţie la penitenciarele Jilava şi Aiud. 
Eliberat în 1954 prin graţiere. Rearestat în 1958. Eliberat în 1964, odata cu ceilalti detinuti politici. 
După eliberare a fost nevoit să lucreze ca funcţionar la Cooperativa Progresul din Bucureşti. 

Intaia Chemare

Toti am plecat sub un soare strain,
În cautarea soarelui, minunatul.
Drumul soarelui, ah, drumul amar!
Pe ce harta oare sta scris tristul itinerar?
Vara agoniza glorios, în frunzele salcâmilor,
În platanii înca verzi de pe bulevarde,
În neuitate amurguri când ne plimbam gravi,
Plini de întristate aduceri aminte.Femeile mai în vârsta ne priveau cu fereala,
În uniformele noastre noi, care miroseau a naftalina.
Fetele însa habar n-aveau ce-nseamna razboiul.
Una, cea mai draga mie, îmi spunea mereu:
Ce frumos trebuie sa fie pe-acolo!
Sa-mi aduci si mie ceva din Rusia.
Ne plictiseam de zor asteptând ordinul nevazut,
Din cine stie ce mape ale destinului.
Eram totusi veseli nevoie mare si
Mesele noastre se tineau lant,
Uneori pâna spre luceafarul de dimineata.
Plutea parca un aer de sarbatoare.
Sperantele ne învaluiau ca niste steaguri.
Fluturau în preajma noastra numai zile de aur.
Ah, tineretea noastra juca în scumpele baniere.
N-aveam timp sa fim tristi.
Ne lustruiam armele, cuminti.
Dupa deal faceau ultimele trageri cei de la mitraliere.
Când ne-a chemat domnul colonel în birou –
Parca-l vad, cu fruntea luminata de lampa –
Privea o harta. Dar eu stiu ca nici n-o vedea,
Asa cum sta descifrând alte harti,
Mai tainice, ale zilei de mâine.
De-odata a tresarit, si-a scos ochelarii:
- Baieti, peste doua zile plecam!
Si ne-a întins o mâna mare si calda.
Noaptea, plânsul locomotivelor din gara
Razbatea pâna la fereastra mea,
Ca tipatul unei pasari speriate.
Vântul se umfla în perdele si arome tari
De calatorie veneau dinspre mare.
Ma ridicam prin întuneric si închideam
Usor fereastra dinspre lume.
Si asa, am plecat îmbracati numai în fier
Sa culegem luna, ca pe-un trofeu, în baionete –
Drumul ne era scris, ca într-un oracol, sus pe cer...
De ce plângeau, oare, nemângâiatele mame, tristele fete?

Din volumul „Drumul soarelui - Poeme de razboi”,
Colectia Luceafarul, Bucuresti, 1944 

Medievala

Opreste, cavaler spre Miazanoapte!
Amarnice vesti ti-aduc, ce se-aud.
Uite, tainice vâlvori în noapte.
Întorce-ti roibul spumegat spre Sud.

Priveste, din zenituri, orbi,
A moarte vin patetici corbi,
Otrava, fânul; flacara pe sâni;
Pucioasa, otravitele fântâni.

Uhu, ihu! Auzi, Muma-Padurii!
Si luna, ca un cap de ienicer...
Întoarce calul! Zodii grele-n cer –
Fa cruce dreapta coifului si-armurii.
Din volumul „Toamna în paradis - Poeme”, Bucuresti, 1943 

Baladă 
din Toamnă în paradis - Poeme (1943) 

 

Ţara verde, basarabă,
doarme-n giulgiu de otavă.Plaiul lin, ciscarpatin,
zarea brazii i-o aţin.
Zodiile calme-şi cern
ritmul dulce, sempitern.
Luna Doamna, rituală,
varsă mir-argint în poală.
Corul ielelor colindă
iezerul aprins oglindă.
Vulturul, Măria Sa,
ca-n hrisov se legăna
şi în noaptea de zăpadă
se urzea-n adânc baladă.

Crai-bălaiul teofor
călărea cu ceata lui,
să găsească loc-sobor
la izvorul dorului.
Trâmbă de alai
Preacuratul plai,
Dulcele chilim
Loc de Rusalim.

Pasul ‘nalt de voievod
Sapă-n stemă de izvod,
Aurul lunar să curgă
Peste ceata demiurgă.
Cruce albă-n cer rămas
Legendarul sfânt popas.

Geometrii răsar
albe, din calcar.
Zvelţi pilaştri cresc
lutului ceresc.
Strune dese-ntind
cerului pălind.
Seara, în amurg,
în ţărână curg.
Stele-aprind lumini
doar peste ruini
Meşteri mari se-ntrec;
visul tot ne-ntreg,
De moloz şi var.
Vracii n-au habar.
Şorţuri noi încing
blestem nu-l înving
Pământeanul şopot
nu dă zvon de clopot
nici nuntiri de crai
meşterul bălai.
Se topesc în van
albe de mărgean,
crucea de la sân:
spaţiul tot păgân.

Aurora-n rouă
prinde trudă nouă.
Soarele-n chermese
lacrimi prinde, dese.

Euritmic domn
Vede-n clarul somn
cerul de atlaz,
cruce de topaz,
tabernacol rar.
htonic nenufar.

Meşterul prea clar
toarce-n gând, arar,
Solilocviu-amar:
- dragoste vioară,
zidul viu să doară!
Palid menestrel,
cununat inel,
fu, alesul, el,
cerul viu să-ncuie
raza lui căpruie.
Menestrel în humă,
claustrată mumă.
Menestrel în piatră.
blestemată vatră.
Ape albe-arunc’
biblicul ei prunc.

Schelele-aridic’
vaier fatidic:
- Vânte colăcer,
crainice de ger,
fii-mi grănicer!
Blestemă ponoarele
să-şi mute hotarele;
zările de scrum
fă totemic drum –
din granituri fă-mi
interzise vămi
face-mi-te tu
glacial tabu -
codru de aramă
interzisă vamă!
Fulgere, să-nturni
grabnicii coturni.
Culme de zăpadă
din luceferi cadă,
plaiul să răstorn,
paşii să-i întorn!
Nu cunoaşte vad
misticul răsad.
Strictul augur
vrea destoinul pur
viului condur.

Din zenituri, orbi,
vin patetici corbi.

- Staroste senin,
sol primăverin.
arhitect lunar,
lirice gropar,
cum plantezi în var
palul nenufar?Zidurile-aprind
tristul lor colind:
- stele, surioare,
mijlocul mă doare.
Soră căprioară
zidul mă-nconjoară,
Ciutelor parânge,
zidul greu mă strânge.
Frate căprior,
palid meteor
Sânii crunt mă dor.
Bradule ierarh,
Fă-ţi tulpina arc,
inima-mi străbate
frasinule frate.
Mă săgeată-n brâu
blânde spic de grâu.
Pruncul meu fecior
plângeţi, fagilor!
Puţuri negre fierb,
prea heraldic cerb.
Rocile au stors
mlădiosul tors.
Seva lui rubină
se prelinge, lină.
Melancolic lied,
tremură în zid
stinsele viscere:
- Mire-al meu, ce ger e!

Din sarmatici ulmi,
cresc vâlvori pe culmi.
Oaste cruciată
brazii-n lăncii ceată –
verzile armuri
tremură-n păduri.
Clar prohod tufanii
biblice litanii.
- Meştere prea lin,
cum să-ţi mai alin
transcendentul chin?

Sfintele stigmate
Sângeră-n agate.
Mirul tors în fire
boare de zamfire.
Rouă smaragdie
cer în bagdadie:
Vulturul înalt
stemă de cobalt;
îngerul de brumă,
taurul din humă,
leul alb din plaur,
mistic aurfaur –
umple clarul mir
recele potir.
Albe stalagmite
plaiu-n cer trimite.
Chivotul ceresc
veacuri îl doinesc,
sepulcral Olimp
peste anotimp.

Slovele închid
inima în zid,
lacrima în zid.
Stelele verzi în vraf
tristul epitaf.

Peste gemene arcade,
Cresc balade, cresc balade...

TEATRU/FILM 6 Octombrie

Cu Paul Ioachim

Biografie Paul Ioachim

Paul Ioachim (n. 6 octombrie 1930, Buzău, România – d. 10 iulie 2002, București, România) a fost un actor român, dramaturg, director de teatru. A scris piese de teatru de succes ca Nu suntem îngeri, Goana sau Podul sinucigașilor.^[1] Este tatăl actriței Oana Ioachim (1967-2015).^[2]

Din 1995 a fost directorul Teatrului George Ciprian din Buzău.

Ioachim a jucat rolul lui Titel Rușan în filmul dramatic Ilustrate cu flori de câmp din 1975.

A decedat în 2002, trupul său fiind înmormântat în Cimitirul Sfânta Vineri din București.

Piese de teatru scrise

·         Ascensiunea unei fecioare

·         Nu suntem îngeri

·         Goana

·         Nemaipomenitele aventuri a doi îndrăgostiți

·         Așteptam pe altcineva

·         Ce e nou pe Strada Salcâmilor

·         Idealul

·         Omul de noroi sau O viață și încă o noapte

·         Podul sinucigașilor

·         Totul e un joc^[3]

·         Comedii... și ceva drame

·         Carlo contra Carlo

Filmografie

·         Secretul cifrului (1960) ^[4]

·         A fost prietenul meu (1961) - menționat ca P. Ioachim

·         Aventurile lui Babușcă (1973) ca Prof. Friedrich

·         Ilustrate cu flori de câmp (1975) ca Titel Rușan

·         Amadeus (film TV din 1984) ca Iosif al II-lea

·         Oglinda. Începutul adevărului (1994)

·         Stare de fapt (1995)

·         Vertiges (serial TV, episodul Une Femme Piégée, 2001)

·         Mariage interdit (film TV, 2002)

Cu Vasilica Tastaman

Biografie Vasilica Tastaman

Vasilica Tastaman, născută în data de 6 octombrie 1933, Brăila, decedată în data de 30 martie 2003, București, a fost o actriță română. A debutat în 1949 pe scena din orașul său natal. Până în 1961, când s-a numărat printre fondatoriiTeatrului de Comedie, a jucat la teatrele Giulești și Bulandra.
Este membru fondator al Teatrului de Comedie, a jucat pe scenele teatrelor Bulandra si Giulesti.
Vocea sa inconfundabila si rasul spumos s-au auzit la teatrul radiofonic.
Printre filmele in care a jucat: Aproape de soare, Castelanii, Maiorul si moartea, B.D. în alertă, Veronica, Veronica se întoarce, Metamorfoze, Astă seară dansăm în familie, Păcală, Eu, Tu si Ovidiu, Grăbeste-te încet.
A fost casatorita cu fotbalistul si antrenorul Emmerich Jenei. Au un fiu, Calin. Apoi a fost casatorita cu actorul Dan Tufaru, decedat in 2002, de care a divortat.
Prietena de o viata i-a fost actrita Stela Popescu.
Este membru fondator al Teatrului de Comedie, a jucat pe scenele teatrelor Bulandra si Giulesti.
A plecat in Suedia, impreuna cu fiul sau, in 1981 si s-a intors dupa douazeci de ani. A jucat si acolo, dar fara succesul din tara.
Isi dorea sa revina in spectacolele de la Teatrul de Comedie, chiar repeta pentru piesa ,,Auditia’’, dar destinul a avut alte planuri cu ea: a murit pe 30 martie 2003, in urma unei boli grave la ficat. A fost inmormantata in orasul Oradea, acolo unde locuieste fiul sau.
In Braila natala o strada ii poarta numele.

Filme cu Vasilica Tastaman

Vezi filme

·         Grăbește-te încet (1981)

·         Nea Mărin Miliardar (1979)

·         Eu, tu și Ovidiu (1977) - Lili

·         Razboiul Independentei (Serial TV) / Razboiul Independentei (1977)

·         Premiera (1976) - secretara Veronica

·         Serenada pentru etajul XII (1976)

·         Comedie fantastica / Comedie fantastică (1975) - Corina

·         Frații Jderi (1974) - Calina Buzarlan Trailer

·         Păcală (1974) - nevasta Padurarului

·         Despre o anumită fericire (1973) - Sanda

·         Un august în flăcări (1973) - Claudia

·         Veronica se întoarce (1973) - Vulpea

·         Adio, draga Nela (1972) - Nela, iubita lui Bibi

·         Astă seară dansăm în familie (1972) - Mimi Trailer

·         Cine va deschide usa? (1972)

·         Dragostea începe vineri (1972) - Clara

·         Metamorfoze (1972)

·         Veronica (1972) - Vulpea

·         Brigada Diverse în alertă / B.D. în alertă (1971) - Margareta

·         Urmărirea (1971)

·         Vin cicliștii (1968) - Doina

·         Maiorul și moartea (1967) - vanzatoarea Livia

·         Șeful sectorului de suflete (1967)

·         Vremea zapezilor (1966)

·         Castelanii (1964)

·         Aproape de soare (1961) - macaragita Livia

·         Post restant (1961)

·         Bădăranii (1960)

·         Telegrame (1959)

·         D'ale Carnavalului / D'ale carnavalului (1958) - Didina Mazu

Cu Diana Lupescu, actriţă română

Biografie Diana Lupescu

Diana Lupescu, nascuta in Bacau pe 7 octombrie 1954 este o actrita românca de teatru, film si televiziune. A absolvit, în 1978, Universitatea Nationala de Arta Teatrala si Cinematografica "Ion Luca Caragiale " din - Bucuresti, unde l-a avut ca maestru pe Amza Pelea.

A optat pentru teatru din intamplare, desi in liceu se axase pe matematica si pe sport iar in viitor se gandea sa urmeze traditia familiei tatalui sau si sa devin medic. Dar voia sa fie medic sportiv, adica sa lucreze cu oameni sanatosi si frumosi, nu intr-un spital. Intre timp, influentata de catre mama sa a incercat si a intrat din prima la teatru, desi pe vremea aia se intra foarte greu. Dar asta era un avantaj. Erau studenti putini, iar profesorii aveau timp sa se ocupe de ei. In anul II de facultate, domnul Ion Popescu Gopo cauta o tanara printesa si a fost aleasa ea, capatand primul rol intr-un film: "Povestea dragostei", dupa Povestea Porcului, a lui Creanga. A jucat pe scenele din Bacau si Bucuresti (la Teatrul "Bulandra", Teatrul "Nottara" si Teatrul Mic).

Talentul si frumusetea tinerei actrite i-au deschis drumul catre o multime de alte roluri in piese de teatru ori productii cinematografice. In 1977 joaca in „E atat de aproape fericirea”, alaturi de Dana Dogaru, Constantin Diplan, Gheorghe Visu si Margareta Pogonat. 

A mai jucat in „Iarba verde de acasa” (1978), „Fata Morgana” (1981), „Buletin de Bucuresti” (1982), in care i-a avut ca parteneri pe Mircea Diaconu, Catrinel Dumitrescu ( e de neuitat replica data in acest film de Mircea Diaconu care spune ca daca s-ar fi casatorit din dragoste numai cu Diana Lupescu o facea nu cu Catrinel Dumitrescu care era eroina principala si-si dorea Buletin de Bucuresti), Draga Olteanu Matei, „Extemporal la dirigentie” (1987) sau „Campioana” (1990) fara sa realizeze roluri exceptionale in film.

Acum descopera regia de teatru ( punand in scena la Teatrul „George Ciprian” din Buzau piesa „Fii cuminte, Cristofor!”, de Aurel Baranga, " Ritmuri " la Teatrul Nottara si "Victoria si sirena" unde semneaza scenografia si regia la cu pasiunea cu care, candva, a descoperit actoria).

Apoi impreuna cu sotul ei Mircea Diaconu traiesc incercand sa fie aproape de copiii lor: Ana si Victor Diaconu.

"Iti este dor de Bucurestiul de altadata?" a fost in 2008 un eveniment organizat de Mircea Diaconu, Diana Lupescu, Cristina Dumitrescu, Mariana Celac, Manuela Cernat, Stefan Antonescu, Alexandru Beldiman, Florin Constantin si Alin Teodorescu care alcatuiesc de ceva ani echipa care au pus bazele festivalului "De drag de Bucuresti".

Dupa o relatie ce dureaza de mai bine de trei ani, fiica actorilor Mircea Diaconu si Diana Lupescu, Ana, s-a casatorit in 2008 cu alesul inimii sale, Marius Nae, jucatorul Farului. Marius si Ana au facut cunostinta în... spital. Fotbalistul juca la Sportul Studentesc si facuse o indigestie, aflându-se internat la Spitalul Colentina. Ana, care era reporter sportiv la TVR, a venit sa faca un material de la acest eveniment si astfel si-a cunoscut viitorul sot. 

Diana Lupescu este acum o prezenta activa pe scenele teatrului dar si in diferite "opere caritabile", implicata activ in diverse domenii dar pentru ea familia va fi intotdeauna pe primul loc.

Filme cu Diana Lupescu

·         The Making of a Hollywood Madam / Din prea multa dragoste (1996)

·         Campioana (1990)

·         Exista joi? (1988)

·         Extemporal la dirigenție (1987)

·         De joi pana duminica / (1986)

·         Din prea multa dragoste (1986)

·         Amurgul fantanilor (1983)

·         Buletin de București (1982) - Elvira

·         Fata morgana / Fata Morgana (1981) - Cristina

·         Urcusul / (1980)

·         Iarba verde de acasă (1978)

·         E atât de aproape fericirea (1977)

·         Egmont / (1977)

·         Sa umplem Pamantul cu visuri / (1977)

·         Povestea dragostei (1976) - Printesa

·         Asta seară se improvizează - cantareata de cabaret

·         Siciliana - Fifi

  

Cu Silviu Biriș, actor român de teatru și film

Biografie Silviu Biriș

Nascut pe 6 octombrie 1973 in Bucuresti, actorul de teatru, circ si film Silviu Biris a absolvit Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică, București, secția Actorie, promoția 1997, clasa profesor Ion Cojar. Inca de pe bancile facultatii, el interpreteaza o serie de roluri in film : Radu - „Crucea de piatră", regia Andrei Blaier, 1993, Gigi Cameramanul - „Paradisul în direct", regia Cornel Diaconu, 1994 sau Radu Herskovici - „Terente, regele bălților", regia Andrei Blaier, 1996, roluri care il impun in lumea filmului de comedie. Pana acum este detinatorul premiului pentru personaj secundar masculin în „Sânziana și Pepelea” după Vasile Alecsandri, FestCo 2007.

Filme cu Silviu Biris

·         Octav (2017) - dl. Mihailescu Trailer

·         La bani, la cap, la oase (2010) - Max Trailer

·         Restul e tăcere (2008) - Raoul Trailer

·         Le domaine perdu (2005)

·         Stuff That Bear! (2003) - Dragos

·         Les percutés / Țăcăniții (2002) - Pierrot

·         Triunghiul Morții (1999)

·         The Shrunken City / Orasul in miniatura (1998) - Ood Soldier

·         Mykosch (1995) - Arthur

·         Terente - Regele bălților (1995)

·         Crucea de piatră / Crucea de piatră - ultimul bordel (1994) - Radu

·         Începutul adevărului / Oglinda (1994)

La bani, la cap, la oase [2011] [Comedy] FILM ROMANESC: 

GÂNDURI PESTE TIMP 6 Octombrie

Petre Țuțea - citate:

SFATURI UTILE 6 Octombrie

Continuăm O MINUNE ÎN 16 ZILE – Tehnici şi exerciţii de gândire pozitivă inspirate de la Sfântul Munte

Ziua a treisprezecea

Eşecul este o formă a nerăbdării

Postirea prilejuieşte o încărcare energetică şi o purificare. Mintea dobândeşte claritate perfectă, trupul ‑ supleţe, tonusul psihic urcă, aura e strălucitoare.

Cei care au viaţă de cuplu vor evita actul sexual în timpul postului. Un act sexual anulează rezultatele unui post de 21 de zile. De aceea, cei care nu au putut să se abţină de la a avea contact sexual în post, sunt îndemnaţi ca, după sărbători, să repete 21 de zile de postire.

Postul nu‑i prilej de interdicţii, nici de mortificare, ci un prilej de deşteptare la minte, de observare că omul, în general, este tentat să acumuleze greşeli şi eşecuri.

Ce este eşecul?

Eşecul este o forţă a nerăbdării noastre. Postul este un exerciţiu de răbdare, chemând în ajutor fie instinctul de conservare, fie pe Dumnezeu.

Dealtfel, între Dumnezeu şi instinctul de conservare este o continuitate perfectă (exprimată şi prin atributul „Atotţiitorul”, conferit Supremului). În ce priveşte instinctul sexual, să ai grijă de două prescripţii: moderaţie şi curăţenie. Pe acestea să le ţii şi după ce trece postul. Căci postul nu‑i un accident calendaristic limitat acum la 40 de zile, ci este o şcoală a schimbării inimii şi un antrenament spiritual.

De aceea nu‑l vei resimţi ca pe o constrângere, ci ca pe o actualizare a soluţiilor de soartă bună.