MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU VINERI 11 DECEMBRIE 2020
PARTEA A TREIA: ARTE; SFATURI UTILE
ARTE 11 Decembrie
MUZICĂ 11 Decembrie
The Best Baroque Music
POEZIE 11 Decembrie
Leonida Lari
Biografie
Nastere: 26 octombrie 1949, Bursuceni, judetul Balti
Deces: 11 decembrie 2011, Chișinau, Republica Moldova
S-a nascut in satul Bursuceni, judetul Balti, intr-o familie de invatatori, la 26 octombrie 1949. intre 1956-1965 este eleva la scoala medie de 10 ani, iar intre anii 1965-1971 urmeaza Facultatea de Filologie la Universitatea de Stat din Chisinau.
Dupa absolvirea facultatii, un timp (197l-1973) este colaboratoare la Muzeul de literatura. Lucreaza apoi la Editura Cartea Moldoveneasca, mai intai la sectia traduceri, pe urma ca redactor. intre 1973 si 1975 este angajata la saptamanalul „Literatura si arta" din Chisinau.
Scrie versuri inca de la varsta de doisprezece ani, iar la cincisprezece ani debuteaza in „ Tineretul Moldovei". Pseudonimul Leonida Lari (numele de familie este Tuchilatu) si-l insuseste la optsprezece ani, dupa denumirea zeului indian al cuvantului. Volumul de debut al poetei, mult timp amanat (nu depoeta),Piata Diolei, apareabiain 1974 la Editura Cartea Moldoveneasca. Este deopotriva autoare de (putina) proza fantastica, eseista si publicista, cu o opera poetica raspandita, prin traduceri sau prezente in antologii, pe multe meridiane ale globului.
Leonida Lari este o poeta multicorda. Evoluand de la o viziune romantica (niciodata abandonata) strabatuta de viziuni fantastice si imagini-simbol tutelare catre o poezie radicalizata in care verbul capata chiar forme polemice si vaticinare, imbratisand deopotriva o poezie a iubirii (de om, de oameni, de limba) ca si una a viziunilor de tip metafizic, dovedind largi deschideri catre temele si motivele poetice romanesti sau universale, mai vechi sau mai noi, poeta vede si pune in Logos puterea tamaduitoare. intr-o valoroasa prefatare a creatiei poetice a Leonidei Lari, criticul literar Doina Uricariu conchidea ca „Cele cinci vorbe calauzitoare alese din Holderlin si puse de Heidegger la inceputul studiului sau despre Holderlin si esenta poeziei sunt si vorbele calauzitoare ale poetei": „activitatea poetica", cea care la Leonida Lari „demonstreaza puterea poeziei de a rasturna falsele legi si adevaruri"; „cel mai periculos dintre bunuri, limba" (subl. criticului literar); poezia ca „aflare", „cunoastere", „dialog", capabila „sa-i restituie cuvantului sensul primar de comuniune si intruchipare intr-o adunare de oameni"; poezia ca ctitorie; poezia ca expresie a existentei Omului pe pamant.
Volume de versuri (selectiv):
Piata Diolei, Chisinau, 1974;
Marele Vant, Chisinau, Editura Literatura artistica, 1979;
Mitul trandafirului, Chisinau, Editura Cartea Moldoveneasca, 1981;
Scoica solara, Chisinau, 1987;
Dulcele foc, Chisinau, 1989;
Dulcele foc, editie ingrijita de Doina Uricariu si Victor Negara, cu o Prefata de Doina Uricariu, Bucuresti, Editura Univers, 1991;
Lira si paianjenul, Chisinau, Editura Hyperion, 1992;
Al noualea val, Chisinau, Editura Glasul, 1993.
La sat a aparut in volumul Marele Vant, Chisinau, 1979.
Ruga de seara a aparut in volumul Dulcele foc, Chisinau, 1989-
Sacrificiul pastorului mioritic a aparut in volumul Dulcele foc, Chisinau, 1989.
Deces: 11 decembrie 2011, Chișinau, Republica Moldova
S-a nascut in satul Bursuceni, judetul Balti, intr-o familie de invatatori, la 26 octombrie 1949. intre 1956-1965 este eleva la scoala medie de 10 ani, iar intre anii 1965-1971 urmeaza Facultatea de Filologie la Universitatea de Stat din Chisinau.
Dupa absolvirea facultatii, un timp (197l-1973) este colaboratoare la Muzeul de literatura. Lucreaza apoi la Editura Cartea Moldoveneasca, mai intai la sectia traduceri, pe urma ca redactor. intre 1973 si 1975 este angajata la saptamanalul „Literatura si arta" din Chisinau.
Scrie versuri inca de la varsta de doisprezece ani, iar la cincisprezece ani debuteaza in „ Tineretul Moldovei". Pseudonimul Leonida Lari (numele de familie este Tuchilatu) si-l insuseste la optsprezece ani, dupa denumirea zeului indian al cuvantului. Volumul de debut al poetei, mult timp amanat (nu depoeta),Piata Diolei, apareabiain 1974 la Editura Cartea Moldoveneasca. Este deopotriva autoare de (putina) proza fantastica, eseista si publicista, cu o opera poetica raspandita, prin traduceri sau prezente in antologii, pe multe meridiane ale globului.
Leonida Lari este o poeta multicorda. Evoluand de la o viziune romantica (niciodata abandonata) strabatuta de viziuni fantastice si imagini-simbol tutelare catre o poezie radicalizata in care verbul capata chiar forme polemice si vaticinare, imbratisand deopotriva o poezie a iubirii (de om, de oameni, de limba) ca si una a viziunilor de tip metafizic, dovedind largi deschideri catre temele si motivele poetice romanesti sau universale, mai vechi sau mai noi, poeta vede si pune in Logos puterea tamaduitoare. intr-o valoroasa prefatare a creatiei poetice a Leonidei Lari, criticul literar Doina Uricariu conchidea ca „Cele cinci vorbe calauzitoare alese din Holderlin si puse de Heidegger la inceputul studiului sau despre Holderlin si esenta poeziei sunt si vorbele calauzitoare ale poetei": „activitatea poetica", cea care la Leonida Lari „demonstreaza puterea poeziei de a rasturna falsele legi si adevaruri"; „cel mai periculos dintre bunuri, limba" (subl. criticului literar); poezia ca „aflare", „cunoastere", „dialog", capabila „sa-i restituie cuvantului sensul primar de comuniune si intruchipare intr-o adunare de oameni"; poezia ca ctitorie; poezia ca expresie a existentei Omului pe pamant.
Volume de versuri (selectiv):
Piata Diolei, Chisinau, 1974;
Marele Vant, Chisinau, Editura Literatura artistica, 1979;
Mitul trandafirului, Chisinau, Editura Cartea Moldoveneasca, 1981;
Scoica solara, Chisinau, 1987;
Dulcele foc, Chisinau, 1989;
Dulcele foc, editie ingrijita de Doina Uricariu si Victor Negara, cu o Prefata de Doina Uricariu, Bucuresti, Editura Univers, 1991;
Lira si paianjenul, Chisinau, Editura Hyperion, 1992;
Al noualea val, Chisinau, Editura Glasul, 1993.
La sat a aparut in volumul Marele Vant, Chisinau, 1979.
Ruga de seara a aparut in volumul Dulcele foc, Chisinau, 1989-
Sacrificiul pastorului mioritic a aparut in volumul Dulcele foc, Chisinau, 1989.
Focuri pe deal
Ard focuri pe deal primăvara
Și fumul lor ia cu asalt
Tot cerul ce-mprejmuie țara
Și-ncet se perindă-n înalt.
Și clipele noastre ca fumul
Se rup de țărână și pier,
Greșind pe alocurea drumul,
Se-nscriu undeva în cer.
Iar noi, cand avem dezlegare
De propriul trup în apus,
Doar clipele-acele fugare
Se leaga de noi și sus.
Ci unele-s pure și pline,
Ci altele-s tulburi și seci,
Dar toate decid, în fine,
O patrie-a noastră de veci.
Ard focuri și suflul se strânge
În aerul vremii, vâscos,
Ard focuri pe deal, nu plânge,
Dacă ai trăit în Cristos.
Și fumul lor ia cu asalt
Tot cerul ce-mprejmuie țara
Și-ncet se perindă-n înalt.
Și clipele noastre ca fumul
Se rup de țărână și pier,
Greșind pe alocurea drumul,
Se-nscriu undeva în cer.
Iar noi, cand avem dezlegare
De propriul trup în apus,
Doar clipele-acele fugare
Se leaga de noi și sus.
Ci unele-s pure și pline,
Ci altele-s tulburi și seci,
Dar toate decid, în fine,
O patrie-a noastră de veci.
Ard focuri și suflul se strânge
În aerul vremii, vâscos,
Ard focuri pe deal, nu plânge,
Dacă ai trăit în Cristos.
Ruga de taină
E-o oboseala-n toti de vorbe goale,
Doamne, tu ma privesti de undeva –
T;ine-ma tare în privirea ta,
Lumina-a vietii noastre, lina, moale...
Pentru a-ncape bucurii si jale,
Tu, Doamne, ma înveti foc a mînca –
T;ine-ma blînda în privirea ta,
Lumina-a vietii noastre, lina, moale.
Stiu, unde sufletul doar are cale
Zbura-voi, Doamne, spre matricea mea,
Dar voi sa las si pe pamînt ceva
Din maretia vesniciei tale –
T;ine-ma clara în privirea ta,
Lumina-a vietii noastre, lina, moale...
Doamne, tu ma privesti de undeva –
T;ine-ma tare în privirea ta,
Lumina-a vietii noastre, lina, moale...
Pentru a-ncape bucurii si jale,
Tu, Doamne, ma înveti foc a mînca –
T;ine-ma blînda în privirea ta,
Lumina-a vietii noastre, lina, moale.
Stiu, unde sufletul doar are cale
Zbura-voi, Doamne, spre matricea mea,
Dar voi sa las si pe pamînt ceva
Din maretia vesniciei tale –
T;ine-ma clara în privirea ta,
Lumina-a vietii noastre, lina, moale...
Viața
De mult nu stiu de bucurii,
Nu stiu cobor sau urc pe trepte,
Nu-astept nimic de la cei vii,
Cei morti n-au dreptul sa m-astepte.
Si-asa, se zice ca traiesc,
Mai merg sub luna si sub soare,
Copacii inca mai fosnesc
Inima inca ma mai doare.
Toata in lucru si in drum
Cu zile, nopti inghesuite
Privesc cu resemnare cum
Cotidianul ma inghite.
Totusi, nu plang decat subit
De la vreun vers, de frumusete
Incolo imi e trist cumplit,
Incolo-i mare de tristete.
Tristete dura sora , sora mea,
De lume si de sihastrie,
Astfel cum sunt, zau nu m-as vrea
Chiar personaj de tragedie.
Totu-i cum pare-a fi mereu,
Desi cum estele ne leaga
La ce-ar sti altii chinul meu ,
Totuna n-au sa-l inteleaga.
Dar ei acei din ceruri , sus,
Ei inteleg si stiu pre bine
Ce am pe umere de dus
Si ce-o sa se intample maine.
Nu stiu cobor sau urc pe trepte,
Nu-astept nimic de la cei vii,
Cei morti n-au dreptul sa m-astepte.
Si-asa, se zice ca traiesc,
Mai merg sub luna si sub soare,
Copacii inca mai fosnesc
Inima inca ma mai doare.
Toata in lucru si in drum
Cu zile, nopti inghesuite
Privesc cu resemnare cum
Cotidianul ma inghite.
Totusi, nu plang decat subit
De la vreun vers, de frumusete
Incolo imi e trist cumplit,
Incolo-i mare de tristete.
Tristete dura sora , sora mea,
De lume si de sihastrie,
Astfel cum sunt, zau nu m-as vrea
Chiar personaj de tragedie.
Totu-i cum pare-a fi mereu,
Desi cum estele ne leaga
La ce-ar sti altii chinul meu ,
Totuna n-au sa-l inteleaga.
Dar ei acei din ceruri , sus,
Ei inteleg si stiu pre bine
Ce am pe umere de dus
Si ce-o sa se intample maine.
Alfred de Musset
Biografie
Alfred de Musset (n. 11 decembrie 1810 în Paris - d. 2 mai 1857 în Paris) a fost un scriitor și dramaturg francez recunoscut ca unul dintre reprezentanții marcanți ai romantismului în această țară.
Scrierile sale au ca temă predilectă meditația asupra condiției creației artistice și aversiunea față de mediocritatea burgheziei. În special în poezie, a ilustrat predispoziții sufletești contradictorii, capriciile sentimentului erotic în aspirația spre fericire, înclinația romantică a răului veacului (mal du siècle) și dialogul dintre poet și muze.
A rămas cunoscut și pentru relațiile sale afective cu scriitoarele George Sand și Louise Colet. Romanului său autobiografic „Confesiunea unui copil al secolului” („La Confession d'un enfant du siècle”), George Sand îi replică prin romanului epistolar „Ea și el” („Elle et Lui”). O jumătate de an mai târziu, Paul de Musset simte nevoia să îi ia apărarea fratelui vizat nu altfel decât prin romanul „El și ea” („Lui et Elle”). Ecourile acestor relații de famile ajunse publice vor fi sintetizate de Louise Colet prin romanul „Ei” („Lui”).
Poezie
Teatru
Roman și nuvele
Eseistică
Niciodată
Un cântec trist de Schubert, lin prin văzduh plutea,
Când tu, - ții minte oare? – mi-ai spus: ”Nu! Niciodată!
Nu!” îmi spuneai și totuși în ochii-ți strălucea
Azurul melancolic al bolții înstelată.
Spuneai: ”Nu! Niciodată!”, dar chipul tău zâmbea ,
Ca-ntr-un profil de veche medalie turnată;
Și, mândru, al comorii ce-ascunzi instinct, punea
Pe-obrajii tăi, năframa-i geloasă-mbujorată.
Păcat! O, ce cuvinte de nepăsare pline
Când îți vorbeam, marchiză, de dragoste știi bine,
Nu-ți deslușeam nici chipul, nici zâmbetul de crin.
Mai dulce decât ochii-ți senini e-a ta simțire;
Și mă gândeam în taină, privindu-i cu mâhnire,
La sufletul ce-n floarea-i ți se-nchidea divin.
1839
Stea palidă a serii
Stea palidă a serii, tu sol trimis din zare,
Ce din amurguri fruntea sclipindă îți desprinzi,
Cu ochii-ți, din palatul de-azur au ce cuprinzi?
Ce vrei să vezi în depărtare?
S-a potolit furtuna și vântul a-ncetat;
Cu freamăt blând pădurea își lăcrimează dorul;
Un fluture de aur, lin, prin livadă, zborul
Printre miresme și-a luat.
Ce cauți peste lumea ce doarme în stihie?
Parcă spre munți acuma cobori în pas ușor;
Pleci surâzând, prieten plin de melancolie,
Iar ochiul tău clipește în zări tremurător.
Stea ce cobori în noapte spre verzile coline,
Tu, ce din mantia nopții ca lacrimă-ai descins,
Și vezi în depărtare păstorul care vine
Cu turma lui, pe drumul de-ntunecimi cuprins,
Spre ce tărâm mergi, astru, în nesfârșita noapte?
Vrei un culcuș, prin trestii, pe tărmul solitar?
Sau, chip frumos în ceasul tăcerii, fără șoapte,
Cobori adânc în mare, ca scump mărgăritar?
De e să mori, luceafăr, și dacă-n marea-adâncă
Vrei pletele bălaie să le scufunzi, îți cer:
Întârzie-ți plecarea! Mai stai o clipă încă!
Stea dulce a iubirii, nu coborî din cer!
1835
Cititorului
În cartea asta, fără-ndemânare,
Am pus întreaga tinerețe-a mea.
Mărturisesc, acum când ea apare,
Că multe-aș fi putut să schimb în ea.
Dar, cum și firea noastră-i schimbătoare,
De ce să fac trecutu-altminterea?
Te du, deci, biată pasăre, în zare
Și Dumnezeu te-ndrume unde-i vrea.
O cititorule, oricine-ai fi,
Citește cât mai mult mă poți citi;
La urmă vine-osânda, pare-mi-se.
Întâiul vers copilu-l migăli;
Pe cel de-al doilea, băiețandrul; și
Bărbatul, doar pe el din urmă-l scrise.
1840
TEATRU/ FILM 11 Decembrie
Mihnea Gheorghiu
Biografie
GHEORGHIU Mihnea, se naste la 5 mai 1919. Bucuresti.
Poet. prozator, dramaturg, eseist si traducator.
Fiul lui Dumitru Gheorghiu, anticar, si al Alexandrinei (n. Moldovanu), invatatoare. Scoala Primara „Madona Dudu" (1925-l929); Liceul „Fratii Buzesti"dinCraiova( 1929-l937):
Facultatea de Litere a Univ. din Bucuresti, specialitatea engleza, franceza si istoria artei (1937-l941). In perioada razboiului absolva Scoala de ofiteri de artilerie din Craiova si e trimis pe frontul din Basarabia.
Redactor-sef al Scinteii tineretului (1944). Doctor in Litere cu o teza intitulata Modalitatea conformista a dramei (1947). Cariera universitara: lector si conf. de limba engleza la Academia de Studii Economice din Bucuresti (1946-l948); din 1948, prof. si sef de catedra la Univ. din Bucuresti (1948-l950); prof. si sef al catedrei de teatrologie si filmologie la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale" din Bucuresti (1954-l969); redactor-sef al revista Secolul 20 (196l-l963); presedinte al Consiliului Cinematografic (1963-l965); vicepresedinte al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta (1965-l968); prim-vicepresedinte al Institutului Roman pentru Relatii Culturale cu Strainatatea (1968-l972); presedinte al Acad. de Stiinte Sociale si Politice; presedinte al Uniunii Cineastilor din Romania. Membru corespondent al Acad. (1974). Debut cu poezie in revista For a Liceului „Fratii Buzesti" din Craiova (1935).
Colaboreaza permanente la publicatiile de stinga din Capitala (Cadran, Azi, Cuvintul liber, Ecoul, Albatros, Lumea romaneasca, Adevarul literar si artistic) si la majoritatea revista literare si culturale din tara. Debut editorial cu Anna-Mad( 1942), poem de dragoste sau de „vrajire" (Perpessicius). Poci (Ultimulpeisaj al orasului cenusiu, 1946; Intimplari din marea rascoala, 1953; Balade, 1956; Ultimul peisaj. 1974). prozator, interesat de Dimitrie Cantemir ca personaj literar in romanul Doua am-busade (1958; reluat in 1969 sub titlul A venit un om din Rasarit), autor al romanului Enigma din Strada Presei (1988). dramaturg (Tudor din Vladimiri, 1955; Zodia Taurului, 1972; Istorii dramatice, 1977; i s-au jucat piesele Tudor din Vladimiri, Istorii dramatice. Capul muschetarului lui Cantemir, Zodia Taurului, Patetica '77, Fierul si aurul), teatrolog si eseist (Modalitatea conformista a dramei. I, 1948; Wall Whitman, 1955; Orientari in literatura straina. 1958; Scene din viata lui Shakespeare, 1958; Dionysos, 1969; Scrisori din imediata apropiere, 1971; Scene din viata publica, 1972; Floride tutun, 1984) si traducator din opera lui Shakespeare, in a carui traduce integrala are merite incontestabile. Robert Burns, Fenimoore Cooper, Charles Dickens, Rudyard Kipling. Arthur Miller, H. Beecher-Stowe, Tennessee Williams, Walt Whitman. Mihnea Gheorghiu Garcia Marquez s.a.).
A scris scenariul filmelor Porto Franco (1962), Tudor (1963-l964), Zodia Fecioarei (1967). Padurea pierduta (1972), Cantemir. Muschetarul roman (1974), Hyperion (1975), Tunase Scatiu (1976), Burebista (1980). Premiul „I. L. Caragiale" al Acad. (1972); Premiul Uniunii Scriitorilor (1975); Premiul Uniunii Cineastilor (pentru filmul Cantemir), premii speciale la festivalurile internationale de film de la Barcelona. Buenos Aires, Cork. Membru al Acad. de Stiinte din New York, al Acad. Mondiale de Perspective Sociale, al Acad. Nationale de Istorie din Caracas, al Asoc. Internationale „Shakespeare", al Asoc. Internationale a Autorilor de Film si Televiziune, al Soc. Europene de Cultura (Venetia), al Clubului de la Roma; cetatean de onoare al orasului New Odeans; cavaler al Ordinului Artelor si Literelor (Franta); comandor al Ordinului Meritului Republicii Italiene; distins cu Das Grosse Ver-dienstkreuz mit Stern (Republica Federala Germania); medalia Erasmus si Ordinul „Ora-nia si Nassau" (Olanda) et'c.
Poeta doctus, cum l-a numit Tudor Vianu in „cuvintul inainte" scris pentru Scene din viata lui Shakespeare (1958), Mihnea Gheorghiu a intrat in literatura intr-o epoca de mari prefaceri estetice, politice si culturale. insemnele avangardei sint vizibile in Anna-Mad( 1942) - poem al carui inceput e publicat in Dacia noua in 1938, iar epilogul in Albatros in 1941 - sau in volumul Ultimul peisaj al orasului cenusiu (1946).
Poezia din volumele Primavara in Valea Jiului. Doua poeme (1949), Intimplari din marea rascoala (1953) si Balade (1956), desi tributara epocii, se realizeaza la confluenta istoriei si a culturii ca reportaj liric, poem mesianic in proza, evocare patetica, aspirind la o monumentalitate imnica, cu incantatii de balada sau timbrul unui manifest cetatenesc. Creatia poetica interfereaza inca din aceasta perioada cu o laborioasa activitate eseistica, consacrata studiilor despre literatura romana si straina, teatrului si filmului sau publicisticii politice (Culisele diplomatiei americane. Legea Taft-Hartley, 1948). Tot in . Mihnea Gheorghiu publica Modalitatea conformista a dramei (I Orientari in teatrul contemporan), avind la baza teza de doctorat din 1947, in care exista studii pertinente despre scriitori straini ce-au provocat, la vremea aparitiei, comentarii sociologist-vulgare. Interesul pentru dialectica istoriei si a politicii reprezinta nucleul evocarii dramatice in cinci acte Tudor din Vladimiri (1955) si coloana vertebrala a celor doua volume consacrate epocii umanistului Dimitrie Cantemir. osciiind intre proza obiectiva, traditionala si eseu. E vorba de ciclul Doua ambasade (1958), format din Ucenicia carturarului (1955) si Tihna valurilor (1958), retiparite sub titlul A venit un om din Rasarit (1969). Proteismul creatiei lui Mihnea Gheorghiu se salveaza de pericolul fragmentarismului sau al „culturii mozai-cate" prin continuitatea cu care sint urmarite citeva probleme (personalitati sau autori).
Exista la temelia lui acea obligatorie unitate in varietate a preocuparilor, creatoare de laitmotive in epica, dramaturgie sau eseistica, de unde statutul de tema cu variatiuni al scrisului lui Mihnea Gheorghiu Trei personalitati istorice sint centrale in creatia sa de dramaturg, prozator sau scenarist: TudorVladimirescu, „conducatorul unei revolutii tipic romanesti si comandantul primei noastre armate populare, care n-a avut sansa de a fi destula vreme si conducatorul unui stat popular romanesc din cauza «situatiei interna-uonale»"; Dimitrie Cantemir, „omul de cuget, principele nostru umanist, intelectualul hamle-tian. pus in conditia unui om politic cu cuvint hotaritor, dar depinzind la rindul sau si el de «situatia internationala»", si Mihai Viteazul, prezent intr-o piesa scrisa dupa modalitatea teatrului in teatru, publicata in volumul Unul din doi: 1601 - Capul, 1821 - Zodia Taurului (1975). Acelasi interes pentru dramaturgia istorica cu substrat politic caracterizeaza si volumele Istorii dramatice (1977), Patetica '77, piesa de teatru in doua parti dupa Duiliu Zam-Brescu, si Muschetarul roman (scenariul unui film despre Dimiti ie Cantemir. sustinut si de o viziune picaresca). O alta preocupare permanenta este aceea pentru fenomenul literar universal, vizibila in analizele din Modalitatea conformista a tiraniei si Orientari in literatura Straina (1958). ca si in monografiile Walt Whitinan (1955) si Scene din viata lui Shake-speare (1958).
In studiul insotind editia operelor complete ale lui Shakespeare, traduse in romaneste de un colectiv pe care l-a condus si publicate intre anii 1958 si 1964; antologia de Teatru american (1973; piese de Arthur Mii-Ier. Barre Stavis, Tennessee Williams), precum si numeroasele studii despre Byron, Sean O'Casey. Cervantes, F. Cooper, Ch. Dickens, Th. Dreiser, Fielding, Federico Garcia Lotca, Eugene O'Neill, Giraudoux, Jean Anouilh, E. A. Poe, Francoise Sagan, Mihnea Gheorghiu B. Shaw, Shakespeare, Swift, M. Twain, Th. Wilder, Walt Whitman, Raul Roa, Robert Burns. Activitatea poetului, repusa in circulatie de retrospectiva poetica aparuta in 1974 sub titlul Ultimul peisaj, s-a transformat in munca de talmacire a lui W. Shakespeare, Robert Burns, a poeziei americane (Antologia poeziei americane, 1979), facind vizibila inca o data optiunea lui Mihnea Gheorghiu pentru o intelegere a creatiei si culturii, ce exclude separatismul valorilor: „Preocuparea fata de problemele culturii nu se poate numi o «re-slringere» si nici o indepartare de poezie. Eu am invatat de la toti mesterii mei, romani si streini, ca ele avanseaza inseparabil." Din a-ceasta perspectiva trebuie abordata si activitatea lui Mihnea Gheorghiu de traducator sensibil al lui Shakespeare, Ch. Dickens, F. Cooper, W. Whitman, H. Beecher-Stowe, Gabriel Garcfa Marquez. Ben Jonson, Arthur Miller, Robert Burns s.a. Ca si aceea de ziarist, publicist si eseist, cuprinsa in volumele Scrisori din imediata apropiere (1971) si Scene din viata publica (1972).
Poet. prozator, dramaturg, eseist si traducator.
Fiul lui Dumitru Gheorghiu, anticar, si al Alexandrinei (n. Moldovanu), invatatoare. Scoala Primara „Madona Dudu" (1925-l929); Liceul „Fratii Buzesti"dinCraiova( 1929-l937):
Facultatea de Litere a Univ. din Bucuresti, specialitatea engleza, franceza si istoria artei (1937-l941). In perioada razboiului absolva Scoala de ofiteri de artilerie din Craiova si e trimis pe frontul din Basarabia.
Redactor-sef al Scinteii tineretului (1944). Doctor in Litere cu o teza intitulata Modalitatea conformista a dramei (1947). Cariera universitara: lector si conf. de limba engleza la Academia de Studii Economice din Bucuresti (1946-l948); din 1948, prof. si sef de catedra la Univ. din Bucuresti (1948-l950); prof. si sef al catedrei de teatrologie si filmologie la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica „I. L. Caragiale" din Bucuresti (1954-l969); redactor-sef al revista Secolul 20 (196l-l963); presedinte al Consiliului Cinematografic (1963-l965); vicepresedinte al Comitetului de Stat pentru Cultura si Arta (1965-l968); prim-vicepresedinte al Institutului Roman pentru Relatii Culturale cu Strainatatea (1968-l972); presedinte al Acad. de Stiinte Sociale si Politice; presedinte al Uniunii Cineastilor din Romania. Membru corespondent al Acad. (1974). Debut cu poezie in revista For a Liceului „Fratii Buzesti" din Craiova (1935).
Colaboreaza permanente la publicatiile de stinga din Capitala (Cadran, Azi, Cuvintul liber, Ecoul, Albatros, Lumea romaneasca, Adevarul literar si artistic) si la majoritatea revista literare si culturale din tara. Debut editorial cu Anna-Mad( 1942), poem de dragoste sau de „vrajire" (Perpessicius). Poci (Ultimulpeisaj al orasului cenusiu, 1946; Intimplari din marea rascoala, 1953; Balade, 1956; Ultimul peisaj. 1974). prozator, interesat de Dimitrie Cantemir ca personaj literar in romanul Doua am-busade (1958; reluat in 1969 sub titlul A venit un om din Rasarit), autor al romanului Enigma din Strada Presei (1988). dramaturg (Tudor din Vladimiri, 1955; Zodia Taurului, 1972; Istorii dramatice, 1977; i s-au jucat piesele Tudor din Vladimiri, Istorii dramatice. Capul muschetarului lui Cantemir, Zodia Taurului, Patetica '77, Fierul si aurul), teatrolog si eseist (Modalitatea conformista a dramei. I, 1948; Wall Whitman, 1955; Orientari in literatura straina. 1958; Scene din viata lui Shakespeare, 1958; Dionysos, 1969; Scrisori din imediata apropiere, 1971; Scene din viata publica, 1972; Floride tutun, 1984) si traducator din opera lui Shakespeare, in a carui traduce integrala are merite incontestabile. Robert Burns, Fenimoore Cooper, Charles Dickens, Rudyard Kipling. Arthur Miller, H. Beecher-Stowe, Tennessee Williams, Walt Whitman. Mihnea Gheorghiu Garcia Marquez s.a.).
A scris scenariul filmelor Porto Franco (1962), Tudor (1963-l964), Zodia Fecioarei (1967). Padurea pierduta (1972), Cantemir. Muschetarul roman (1974), Hyperion (1975), Tunase Scatiu (1976), Burebista (1980). Premiul „I. L. Caragiale" al Acad. (1972); Premiul Uniunii Scriitorilor (1975); Premiul Uniunii Cineastilor (pentru filmul Cantemir), premii speciale la festivalurile internationale de film de la Barcelona. Buenos Aires, Cork. Membru al Acad. de Stiinte din New York, al Acad. Mondiale de Perspective Sociale, al Acad. Nationale de Istorie din Caracas, al Asoc. Internationale „Shakespeare", al Asoc. Internationale a Autorilor de Film si Televiziune, al Soc. Europene de Cultura (Venetia), al Clubului de la Roma; cetatean de onoare al orasului New Odeans; cavaler al Ordinului Artelor si Literelor (Franta); comandor al Ordinului Meritului Republicii Italiene; distins cu Das Grosse Ver-dienstkreuz mit Stern (Republica Federala Germania); medalia Erasmus si Ordinul „Ora-nia si Nassau" (Olanda) et'c.
Poeta doctus, cum l-a numit Tudor Vianu in „cuvintul inainte" scris pentru Scene din viata lui Shakespeare (1958), Mihnea Gheorghiu a intrat in literatura intr-o epoca de mari prefaceri estetice, politice si culturale. insemnele avangardei sint vizibile in Anna-Mad( 1942) - poem al carui inceput e publicat in Dacia noua in 1938, iar epilogul in Albatros in 1941 - sau in volumul Ultimul peisaj al orasului cenusiu (1946).
Poezia din volumele Primavara in Valea Jiului. Doua poeme (1949), Intimplari din marea rascoala (1953) si Balade (1956), desi tributara epocii, se realizeaza la confluenta istoriei si a culturii ca reportaj liric, poem mesianic in proza, evocare patetica, aspirind la o monumentalitate imnica, cu incantatii de balada sau timbrul unui manifest cetatenesc. Creatia poetica interfereaza inca din aceasta perioada cu o laborioasa activitate eseistica, consacrata studiilor despre literatura romana si straina, teatrului si filmului sau publicisticii politice (Culisele diplomatiei americane. Legea Taft-Hartley, 1948). Tot in . Mihnea Gheorghiu publica Modalitatea conformista a dramei (I Orientari in teatrul contemporan), avind la baza teza de doctorat din 1947, in care exista studii pertinente despre scriitori straini ce-au provocat, la vremea aparitiei, comentarii sociologist-vulgare. Interesul pentru dialectica istoriei si a politicii reprezinta nucleul evocarii dramatice in cinci acte Tudor din Vladimiri (1955) si coloana vertebrala a celor doua volume consacrate epocii umanistului Dimitrie Cantemir. osciiind intre proza obiectiva, traditionala si eseu. E vorba de ciclul Doua ambasade (1958), format din Ucenicia carturarului (1955) si Tihna valurilor (1958), retiparite sub titlul A venit un om din Rasarit (1969). Proteismul creatiei lui Mihnea Gheorghiu se salveaza de pericolul fragmentarismului sau al „culturii mozai-cate" prin continuitatea cu care sint urmarite citeva probleme (personalitati sau autori).
Exista la temelia lui acea obligatorie unitate in varietate a preocuparilor, creatoare de laitmotive in epica, dramaturgie sau eseistica, de unde statutul de tema cu variatiuni al scrisului lui Mihnea Gheorghiu Trei personalitati istorice sint centrale in creatia sa de dramaturg, prozator sau scenarist: TudorVladimirescu, „conducatorul unei revolutii tipic romanesti si comandantul primei noastre armate populare, care n-a avut sansa de a fi destula vreme si conducatorul unui stat popular romanesc din cauza «situatiei interna-uonale»"; Dimitrie Cantemir, „omul de cuget, principele nostru umanist, intelectualul hamle-tian. pus in conditia unui om politic cu cuvint hotaritor, dar depinzind la rindul sau si el de «situatia internationala»", si Mihai Viteazul, prezent intr-o piesa scrisa dupa modalitatea teatrului in teatru, publicata in volumul Unul din doi: 1601 - Capul, 1821 - Zodia Taurului (1975). Acelasi interes pentru dramaturgia istorica cu substrat politic caracterizeaza si volumele Istorii dramatice (1977), Patetica '77, piesa de teatru in doua parti dupa Duiliu Zam-Brescu, si Muschetarul roman (scenariul unui film despre Dimiti ie Cantemir. sustinut si de o viziune picaresca). O alta preocupare permanenta este aceea pentru fenomenul literar universal, vizibila in analizele din Modalitatea conformista a tiraniei si Orientari in literatura Straina (1958). ca si in monografiile Walt Whitinan (1955) si Scene din viata lui Shake-speare (1958).
In studiul insotind editia operelor complete ale lui Shakespeare, traduse in romaneste de un colectiv pe care l-a condus si publicate intre anii 1958 si 1964; antologia de Teatru american (1973; piese de Arthur Mii-Ier. Barre Stavis, Tennessee Williams), precum si numeroasele studii despre Byron, Sean O'Casey. Cervantes, F. Cooper, Ch. Dickens, Th. Dreiser, Fielding, Federico Garcia Lotca, Eugene O'Neill, Giraudoux, Jean Anouilh, E. A. Poe, Francoise Sagan, Mihnea Gheorghiu B. Shaw, Shakespeare, Swift, M. Twain, Th. Wilder, Walt Whitman, Raul Roa, Robert Burns. Activitatea poetului, repusa in circulatie de retrospectiva poetica aparuta in 1974 sub titlul Ultimul peisaj, s-a transformat in munca de talmacire a lui W. Shakespeare, Robert Burns, a poeziei americane (Antologia poeziei americane, 1979), facind vizibila inca o data optiunea lui Mihnea Gheorghiu pentru o intelegere a creatiei si culturii, ce exclude separatismul valorilor: „Preocuparea fata de problemele culturii nu se poate numi o «re-slringere» si nici o indepartare de poezie. Eu am invatat de la toti mesterii mei, romani si streini, ca ele avanseaza inseparabil." Din a-ceasta perspectiva trebuie abordata si activitatea lui Mihnea Gheorghiu de traducator sensibil al lui Shakespeare, Ch. Dickens, F. Cooper, W. Whitman, H. Beecher-Stowe, Gabriel Garcfa Marquez. Ben Jonson, Arthur Miller, Robert Burns s.a. Ca si aceea de ziarist, publicist si eseist, cuprinsa in volumele Scrisori din imediata apropiere (1971) si Scene din viata publica (1972).
A decedat la 11 decembrie 2011.
OPERA: Anna-Mad, Bucuresti, 1942; Ultimul peisaj al orasului cenusiu, Bucuresti, 1946; Modalitatea conformista a dramei, I Orientari in teatrul contemporan. Bucuresti, 1948; Primavara in Valea Jiului. Doua poeme. Bucuresti, 1949; Intimplaridin marea rascoala. Bucuresti, 1953; Tudordin Vladi-miri. Bucuresti, 1955; Ucenicia carturarului. Bucuresti, 1955; Walt Whitman, Bucuresti, 1955; Balade, Bucuresti, 1956; Doua ambasade. Bucuresti, 1958 (include, ca partea I, ed. II a romanului Ucenicia carturarului; ed. II, A venit un om din Rasarit. 1969); Orientari in literatura strainei. Bucuresti, 1958: Scene din viam lui Shakespeare, pref. de F. Hardy, postfata de O. Trilling, Bucuresti, 1958 (ed. II, pref. de A. Anikst, 1960; ed. III, cuvint inainte de T. Vianu. 1964; ed. noua. 1968); Dionysos, Bucuresti, 1969; Scrisori din imediata apropiere. Bucuresti, 1971; Scene din viata publica, Craiova, 1972; Zodia Taurului, Bucuresti, 1972; Ultimul pe isaj, Craiova, 1974; Unul din doi: 1601 -Capul, 1821 - Zodia Taurului, Bucuresti, 1975; Istorii dramatice. Bucuresti, 1977; 5 lumi ca spectacol (Teatru comentat), Bucuresti, 1980; Flori de tutun. Bucuresti. 1984; Enigma din Strada Presei, Bucuresti, . Traduceri: L. Ilobson, Pe cuvint de onoare, roman, Bucuresti, 1948; St. Heym, Crucialii, roman, Bucuresti, 1949; Ch. Dickens, Note din America, Bucuresti, 1953; W. Shakespeare, Opere, II (Richard al ll-lea). Bucuresti, 1955; W. Whitman. Opere alese. Bucuresti, 1956; W. Shakespeare, Opere. III (Cei doi tineri din Verona), Bucuresti, 1957: W. Whitman, Fire de iarba, poeme. Bucuresti, 1958; R. Burns, Poezii. Bucuresti, 1960; W. Whitman. Poeme, Bucuresti, 1960; J. F. Cooper, Ultimul mohican, Bucuresti, 1965 (ed. II, 1985); Ch. Di-ckens, Martin Chuzzletvit, III, roman, Bucuresti, 1965; R. Kipling, Cartea Junglei, I-II, Bucuresti, 1966; Harriet Beecher-Stowe, Coliba unchiului Tom, Bucuresti, 1969; G. Garci'a Marquez, Un veac de singuratate, in colab., Bucuresti, 1971; W. Shakespeare, Regele Lear, Iasi, 1971; Teatru american. 300 de ani in trei piese de teatru. Cluj, 1973; W. Whitman, Cintec despre mine. Bucuresti, 1973 (ed. II, 1976); T. Williams, Teatru, Bucuresti, 1978; W. Shakespeare, Comedii (A douasprezecea noapte. Comedia erorilor). Bucuresti, 1981; W. Shakespeare, Opere complete, VII, Bucuresti, 1988. |
REFERINTE CRITICE: Gh. Dinu, in Timpul, 17 nov. 1941; M. R. Paraschivescu, in Evenimentul, S nov. 1941; A. Tita, in Curentul, 1 ian. 1942; AI. Piru, Panorama; I. Hinoveanu, Convorbiri cu ; M. Robescu, in Luceafarul, nr. 51,1975; R. Enescu, in Familia, nr. 1, 1975; Al. Balaci, in Sctnteia, nr. 10 205,1975; F. Firan, De la Macedonski la Arghe-:.i, 1975; R. Diaconescu, in Romania literara, nr. 20, 1977; Perpessicius. Opere, IX, 1979; M. Un-glieanu, in Luceafarul, nr. 22,1982; R. Diaconescu, Dramaturgi romani contemporani. 1983; F. Faifer. Dramaturgia intre clipa si durata. 1983; D. Grigo-rescu. in Romania literara, nr. . 1984; FI. Potra. in Viata Romaneasca, nr. 9, 1984; Ileana Corbea -N. Florescu, Biografii posibile, III, 1984; M. Ghi-tulescu. O panorama; F. Neagu, A doua carte cu prieteni, 1985; Ioana Margineanu, Teatrul si artele plastice, 1986; I. Draeanoiu, Convorbirile de joi, 1988. |
FILME:
Ciulinii Bărăganului
Parintele Serghie - Lev Tolstoi
ZALMOXIS - Film documentar (Informații bulversante)
GÂNDURI PESTE TIMP 11 Decembrie
SFATURI UTILE 11 Decembrie
Reguli de etichetă pentru masa festivă de Crăciun
DESPRE ODIHNĂ ȘI CALITATEA SOMNULUI
Cuprins articol:
Oamenii au mare nevoie de somn, deoarece altfel nu ar putea sa functioneze la parametrii optimi. Trebuie spus ca memoria si vigilenta depind de calitatea somnului de care avem parte, la fel si capacitatea de concentrare si invatare. Somnul ne este absolut necesar, chiar daca, aparent, nu reprezinta decat o pierdere de timp.
Se cunoaste faptul ca oamenii isi petrec aproape o treime din viata dormind, insa in lipsa somnului viata ni s-ar scurta considerabil. Cercetatorii au acordat o atentie deosebita in ultimii ani studiilor ce vizeaza somnul. Iata cateva dintre cele mai interesante descoperiri…
Somnul si calitatea somnului
Expertii sustin ca un om si-ar pierde viata mai repede din cauza lipsei de somn decat de foame. De pilda, trebuie sa stiti ca un om normal rezista maxim 10 zile fara somn si aproximativ 2 saptamani fara sa manance. Care2.com scrie ca recordul in ceea ce priveste cea mai lunga perioada fara somn este de 18 zile, 21 de ore si 40 de minute.
Persoana care a rezistat atata timp fara somn a avut halucinatii, paranoia, vedere incetosata, a vorbit fara noima si a suferit pierderi de memorie. Daca vi se va naste un bebelus in familia voastra, atunci aceasta va insemna aproximativ 400-750 de ore de somn pierdute in primul an.
Savantii din Olanda, de la Universitatea din Rotterdam spun ca pacientii care sufereau de insomnie cronica aveau mai putina materie cenusie in cortexul orbitofrontal stang decat cei care dormeau bine. Expertii ne anunta ca de obicei, aceasta afectiune este caracteristica oamenilor care sufera de depresie sau de sindrom posttraumatic.
In clipa cand oamenii dorm, creierul lor se reenergizeaza, celulele se regenereaza, iar corpul nostru incepe sa produca hormoni importanti.
O cercetare care a fost realizata in SUA in urma cu 17 ani, in 1998, al carei rezultat inca nu a primit o explicatie plauzibila, a aratat ca daca utilizam o lumina puternica pozitionata in partea din spate a genunchiului vom putea sa resetam creierul in ceea ce priveste ceasul biologic.
Circa 12 din 100 de oameni de pe Terra viseaza alb-negru, dar inainte de aparitia televizorului color procentul acestora era de aproximativ 75%.
Lipsa somnului poate determina o crestere in greutate de circa 900 grame pe saptamana deoarece ni se deregleaza echilibrul hormonal si vom simti mai des nevoia de a manca. Chiar inainte de aparitia ceasurilor desteptatoare existau oameni special angajati pentru a da trezirea. Acestia aveau niste bete cu care bateau in geam.
Este aproape imposibil sa stranutam atunci cand dormim si este imposibil de spus daca un om este intr-adevar treaz, fara o examinare medicala atenta. Oamenii pot atipi avand ochii deschisi, fara macar sa fie constienti de acest lucru.
Un om retine numai o zecime din visele sale din timpul noptii, insa deseori se intampla sa nu mai putem povesti ceea ce am visat. La fiecare 5 minute dupa ce ne trezim ne amintim doar 50% din vis, iar dupa 10 minute, il uitam in proportie de 90%.
Potrivit unor studii recente, realizate la Universitatea din Shanghai, China, somnul REM, in care avem vise, apare la circa 90 de minute dupa adormire, insumand circa 2 ore pe noapte. Nu se poate spune cu certitudine daca si alte specii viseaza, ceea ce se cunoaste insa este ca unele animale au cicluri de somn similare celor ale oamenilor.
De pilda, elefantii au obiceiul de a adormi in picioare in timpul somnului non-REM, dar se intind in faza de somn REM. Unii specialisti apreciaza ca visele ne ajuta sa fixam anumite amintiri in memoria pe termen lung. Altii, totusi, considera ca visele ne ajuta sa eliminam unele amintiri care suprapun, care altfel ne-ar bloca activitatea creierului.
Pe de alta parte, somnul de tip REM poate avea un rol decisiv in dezvoltarea creierului. In acest sens, somnul copiilor prematuri e reprezentat in proportie de 75 la suta de faza REM. Asta inseamna cu zece procente mai mult decat in cazul copiilor nascuti la termen.
Totusi, un pui abia nascut de sobolan, caine sau pisica are doar somn REM, iar un porcusor de guineea nou-nascut nu are aproape deloc somn REM. Savantii britanici din cadrul Ministerului Apararii au reusit sa reseteze ceasul intern al soldatilor, asa incat acestia sa poate merge fara somn timp de pana la 36 de ore.
Expertii englezi au incorporat niste fibre optice subtiri in niste ochelari speciali pentru a proiecta un inel de lumina alba stralucitoare similar cu un rasarit de soare pe marginea retinei soldatilor, pentru a-i face sa creada ca tocmai s-au trezit. Acest sistem a fost utilizat pe pilotii din timpul bombardamentelor din Kosovo.
Expertii ne mai anunta ca oboseala indusa de somnul deficitar cauzeaza 1 din 6 accidente rutiere mortale. In plus, expunerea la zgomot in timpul noptii poate suprima functia sistemului imunitar, chiar daca persoana care doarme nu se trezeste.
Care2.com arata ca zgomotele nefamiliare si cele din timpul primelor si ultimelor doua ore de somn au cel mai mare efect perturbator asupra ciclului de somn.
„Alarma naturala“, care permite unor oameni sa se trezeasca atunci cand isi doresc, reprezinta o anticipare a stresului determinat de trezire!
Mai trebuie sa stiti ca asa-numita „alarma naturala“ care permite unor oameni sa se trezeasca atunci cand isi doresc, inaintea ceasului desteptator, reprezinta rezultatul unei explozii de adrenocorticotropina, un hormon al stresului.
Savantii sunt de parere ca acest aspect poate reflecta o anticipare inconstienta a stresului determinat de trezire.
Testele arata ca dupa 5 nopti de somn insuficient, efectul alcoolului asupra organismului va fi de doua ori mai mare. Circa 3 pahare cu vin vor fi resimtite ca si cum ai fi baut sase astfel de bauturi in conditii normale de odihna.
Cât trebuie să doarmă copiii, adolescenții și adulții
La adolescenți: 8,5 - 9.5 ore/zi
La adulți: 7 - 9 ore/zi
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu