REVISTA MEA DIN 12 DECEMBRIE /1. A.

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU SÂMBĂTĂ 12 DECEMBRIE 2020

PARTEA ÎNTÂI - ISTORIE PE ZILE

A. Evenimente; Nașteri

Evenimente

·         627: Victorie bizantina in Batalia de la  Ninive. Armata comandata de imparatul Heraclius, zdrobeste fortele Imperiului Sassanid condus de imparatul  Khosrau al II-lea. A fost batalia decisiva in razboiul care a opus cele doua imperii intre anii 602 si 628,iar victoria bizantina a fost semnul declinului imperiului sassanid. Imperiul Bizantin si-a restabilit vechile frontiere,insa cresterea prestigiului sau nu a durat decat cateva decenii, pana la aparitia primelor califate arabe, care au pus din nou in primejdie existenta sa.

·         1098:  Masacrul de Ma’arrat al-Numan. In timpul primei cruciade, cavalerii cruciati  masacreaza   20.000 de locuitori ai cetatii. După ce a apărut lipsa alimentelor, se relatează că ar fi recurs la consumarea de carne din cadavre umane.

·         1408:  Sigismund de Luxemburg fondeaza ordinul cavaleresc  al Dragonului (în latină Societas Draconistrarum), un ordin militar asemănător Ordinului Templierilor, ce s-a instituit în zona centrală a Europei. A fost creat  în principal pentru a proteja creștinătatea de amenințarea otomană. Printre membrii acestui ordin cavaleresc s-a numărat și voievodul muntean Vlad al II-lea Dracul, acesta fiind înnobilat în 1431 la Nürenberg de către Sigismund de Luxemburg. La scurt timp însă, în 1436, numele lui a fost șters de pe lista cavalerilor. În anul 1432, la numai un an de la înnobilare, contrar statutului creștin al Ordinului care avea ca scop protejarea creștinătății de păgâni, în speță de amenințarea otomană, Vlad i-a condus personal pe turcii care au asediat și incendiat Cetatea Severinului, fiind uciși toți cavalerii teutoni din cetate. Sigismund de Luxemburg  (n. 14 februarie 1368 – d.9 decembrie 1437) a fost: principe elector de Brandenburg,  rege al Ungariei si Croatiei din 1387 , rege al Boemiei  din 1419, rege al Germaniei  din 1411, impărat romano-german din 1433 până la moartea sa în 1437. A fost ultimul împărat din Casa de Luxemburg și unul dintre cei mai longevivi regi ai Ungariei , domnind peste 50 de ani.

·         1443: Bătălia de la Zlatiţa [Bulgaria] (12 decembrie 1443), între Iancu de Hunedoara (1441 – 1456) şi otomani, în cadrul „Campaniei celei Lungi” (septembrie 1443 – ianuarie 1444). Armata creştină condusă de voievodul Transilvaniei şi regele Ungariei şi Poloniei, Vladislav (1440 – 1444), continuă expediţia balcanică, după victoriile de la râul Morava şi Niš, în condiţii de iarnă. Victoriile lui Iancu au avut ca urmare izbucnirea mai multor răscoale antiotomane, în Serbia, Bulgaria, Albania sau Grecia. Sultanul Murad II (1421 – 1444, 1446 – 1451) încheie pace cu duşmanul său, Ibrahim, bey-ul Karamaniei, şi hotărăşte să conducă personal apărarea. La 3 decembrie 1443, trupele conduse de Iancu avansau spre trecătorile întărite de otomani, printre lanţul muntos al Balcanilor (Sredna Gora), în drumul său spre Adrianopol şi Constantinopol. Sfatul de război condus de sultan analizează mai multe variante propuse de comandanţi: Murad şi beylerbey-ul Rumeliei propun o luptă deschisă, bey-ul Tessaliei, Turakhan, se pronunţă pentru retragere, iar un alt comandant susţine rezistenţa în faţa duşmanului, folosind clima şi relieful, care avantajau defensiva. Sultanul hotărăşte adoptarea celei de-a treia variante. Ajunşi la Zlatiţa, creştinii au întâlnit o trecătoare întărită cu palisade, pământ şi copaci tăiaţi şi prăvăliţi la pământ. Otomanii trec la ofensivă, marele vizir, observând că armata creştină este inferioară celei otomane, hotărăşte atacul. Voievodul Transilvaniei atacă la rândul său, otomanii sunt obligaţi să se retragă în spatele fortificaţiilor. Datorită frigului tot mai pătrunzător, Vladislav, în contextul unui nou asalt eşuat, hotărăşte retragerea (23 decembrie). Sultanul dispune ca armata otomană să înceapă urmărirea celei creştine, „… îi încredinţează lui Chasim, generalul trupelor din Europa, ca să-i urmărească pe duşmani; şi i-a mai poruncit şi lui Turakhan să meargă după acela împreună cu armata din Tesalia” (Laonic Chalcocondil). Iancu, care de data aceasta asigură ariergarda, reuşeşte să-i mai înfrângă de două ori pe otomani, la Melstiţa (24 decembrie) şi Ialovăţ (2 ianuarie 1444), după care ajunge la Belgrad (25 ianuarie) şi începe tratativele de pace.

·         1787: Pennsylvania a devenit cel de-al doilea stat american care a ratificat Constituția SUA.

·         1806: Țarul Alexandru I adresa un manifest plin de promisiuni divanurilor principatelor românești. El asigura divanurile că la va păzi „de toate relele care ameninţă pământul lor” şi că le va apăra „sloboda lucrare a credinţei, desfăşurarea tuturor privilegiilor şi obiceiurilor lor.” Manifestul împăratului rus venea în momentul în care Principatul Moldovei era deja ocupat iar luptele se duceau pe teritoriul Valahiei, operațiuni militare din cadrul războiului ruso-turc de la 1806-1812. Acest război a fost purtat în întregime pe teritoriul principatelor românești.

·         1864: Episcopia ortodoxă de la Sibiu a fost ridicată la rangul de mitropolie, având în subordine episcopiile de Arad și de Caransebeș; Andrei Șaguna a fost numit mitropolit. Sfântul Ierarh Andrei Șaguna (n. 20 ianuarie 1808, Mișcolț, Ungaria — d. 28 iunie 1873, Sibiu) a fost un mitropolit al Transilvaniei între anii 1864-1873, rămas în istorie ca vajnic apărător al drepturilor ortodocșilor și românilor din Ardeal. Pentru faptele sale sfinte Biserica Ortodoxă Română l-a proslăvit ca sfânt (canonizat) la 21 iulie 2011. Prăznuirea lui se face la 30 noiembrie.

·         1868: Înființarea agenției diplomatice române la Viena.

·         1896: Guglielmo Marconi a făcut, la Londra, prima demonstrație publică a radioului.

·         1911: Regele George al V-lea și regina Mary de Teck sunt încoronați împărat și împărăteasă a Indiei.

·         1913: Pictura "Mona Lisa" a lui Leonardo Da Vinci a fost recuperata, la Florența, dupa doi ani de la furtul ei din Muzeul Luvru din Paris. Celebra pictura a fost descoperita in camera de hotel a unui ospatar italian, Vincenzo Peruggia. Acesta a fost complice la celebrul furt pus la cale de un grup de italieni care a dorit sa readuca in Italia tabloul. Perugia a fost condamnat la 14 luni de inchisoare.

·         1918: Ion I.Brătianu a creat un nou guvern, care a decis ca problemele specifice ale Basarabiei să fie soluţionate de Directorate.

·         1924:  În Austria intră în folosință șilingul drept nouă monedă națională, înlocuind astfel vechea coroană.

·         1925: Din motive personale, prinţul Carol al II-lea al României renunţă pentru a treia oară la tron, hotărîndu-se să rămînă în străinătate sub numele de "Caraiman"

·         1927: S-a înființat Asociația Presei Sportive din România.

·         1941: Al doilea război mondial: La insistențele guvernelor german și italian, România declară război Statelor Unite. Între cele două țări nu au loc operații militare directe, momentul marcând ruperea relațiilor diplomatice.

·         1944: Bunurile Teatrului Național din București au fost cedate rușilor, în contul despăgubirilor de război reglementate de Convenția de Armistițiu semnată la Moscova, la 12 sept. 1944.

·         1963: Kenya își proclamă independența față de Marea Britanie.

·         1991: Curtea Supremă de Justiție, Secția militară, i–a declarat nevinovați pe foștii membri ai Comitetului Politic Executiv al PCR.

·         1992: A luat ființă formația de muzică folk–pop "Pasărea Colibri" avându–i ca membri pe: Mircea Baniciu, Mircea Vintilă, Florian Pittiș, Vladi Cnejevici.

·         1999: În urma unor puternice furtuni ce au avut loc în Europa de Vest, totalul pagubelor fiind evaluat la peste 5 miliarde euro, petrolierul Erika a naufragiat în largul coastelor Bretania; mai multe sute de kilometri de plajă de pe coasta Atlanticului au fost invadate de "mareea neagră" provenită de pe petrolier.

·         2002: Uniunea Europeană a invitat zece țări candidate la aderare – Polonia, Cehia, Ungaria, Slovenia, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania, Cipru și Malta – să i se alăture începând cu data de 1 mai 2004. Numărul membrilor UE crește astfel de la 15 la 25. Pentru România și Bulgaria a fost fixat ca termen al aderării anul 2007. Conform art. 2 din Tratatul privind Uniunea Europeană: „Uniunea se întemeiază pe valorile respectării demnității umane, libertății, democrației, egalității, statului de drept, precum și pe respectarea drepturilor omului, inclusiv a drepturilor persoanelor care aparțin minoritǎților. Aceste valori sunt comune statelor membre într-o societate caracterizată prin pluralism, nediscriminare, toleranță, justiție, solidaritate și egalitate între femei și bărbați.” Orice stat care respectă condițiile prevăzute la art.2 din Tratatul Uniunii Europene și care se angajează să le promoveze poate solicită să devină membru UE. Statul depune o cerere de aderare Consiliului, Comisia desfășoară o consultare, Parlamentul decide aderarea prin aprobarea majoritară și Consiliul prin unanimitate. În decembrie 1997 se lansează un proces global de extindere prin aplicarea unor strategii de pre-aderare care să includă negocieri de aderare, examenul analitic al legislației UE și procedura de urmat. Extinderea Comunității Europene a început în 1973 prin aderarea Regatului Unit, Irlandei și Danemarcei. Norvegia nu a aderat datorită rezultatului negativ obținut în urmă referendumului consultativ și astfel nu s-a putut ratifică tratatul. Între timp, regimurile dictatoriale în Spania, Portugalia și Grecia au luat sfârșit. S-a creat posibilitatea lărgirii CEE având în vedere relațiile strânse cu aceste trei țări. În 1981 aderă Grecia, iar în 1986 aderă Spania și Portugalia. În 1995 au aderat Austria, Finlanda și Suedia după tratatul de aderare din 1994. Norvegia respinge din nou referendumul. În urma prăbușirii regimurilor comuniste în Europa estică și dispariției URSS din 1989-1991, apare ocazia unei unificări reale și complete a continentului european. În 2004 se desfășoară cea mai mare extindere a UE: Cipru, Malta, Ungaria, Polonia, Cehia, Estonia, Letonia , Lituania, Slovacia și Slovenia. În 2007 aderă Bulgaria și România(și-a câștigat statutul de stat asociat în 1995 după ce a depus candidatura la aderare, iar în 1997, după primirea acceptului din partea Consiliului European, România a primit finanțare pentru îndeplinirea criteriilor de la Copenhaga, negocierile pentru aderare începând la Helsinki în 2000 fiind prevăzute reforme instituționale, economice și sociale, iar în 2005, s-a desfășurat ceremonia de semnare a tratatului de aderare care a intrat în vigoare în 2007). În 2013, numărul statelor membre a crescut la 28 după aderarea Croației. În prezent se desfășoară negocieri cu Macedonia, Serbia, Ucraina și Turcia. Islanda și-a depus candidatura pentru a deveni stat membru UE în iulie 2009, dar ulterior a renunțat. Extinderea UE a fost rezultatul deciziei de a împărți cu alte state beneficiile obținute de Europa Vestică prin crearea unei zone stabile unde războiul a devenit imposibil. UE are responsabilitatea de a consilia și sprijini țările vecine să se dezvolte economic și democratic pentru menținerea stabilității și securității.

·         2002: In Bucuresti a  fost înfiinţat Muzeul Hărţilor şi Cărţilor Vechi.

·         2004:  Alegeri prezidențiale tur II: primarul Bucureștiului, Traian Băsescu, câștigă alegerile, învingându-l pe primul ministru Adrian Năstase.

·         2012: Coreea de Nord lansează cu succes primul ei satelit, Kwangmyŏngsŏng-3-2.

• 2012: Scriitorul român Adrian Melicovici, termină Expediția Interculturală, "Speranța unui Vis", unică in lume, ajungând la Roma și parcurgând pe jos 2200 km. Expediție începută in VamaTârgoviște, la 9 octombrie 2012.
• 2015: La Paris s-a semnat un tratat în temeiul Convenției-cadru a Organizației Națiunilor Unite privind schimbările climatice^⁠(d) (UNFCCC - acronim în limba engleză ), care reglementează măsurile de reducere a emisiilor de dioxid de carbon începând cu anul 2020.

Nașteri

·         1526: Álvaro de Bazán, marchiz de Santa Cruz, amiral spaniol (d. 1588)

·         1574: Ana a Danemarcei, soția lui Iacob I al Angliei (d. 1619)

·         1610: Vasilije Ostroški, călugăr și sfânt sârb (d. 1671)

·         1791: S-a nascut arhiducesa Marie Louise a Austriei, a doua soție a lui Napoleon; (d. 1847). Devenită după căsătorie Împărăteasă a Franței ), iar din 1817Ducesă de Parma, Piacenza și Guastalla, a fost mama regelui Romei, Napoleon al II-lea. În 1821, la patru luni după moartea lui Napoleon, Maria Louise a făcut o casatorie morganatica cu iubitul ei, Contele Adam Albert von Neipperg (1775-1829). Cuplul a avut patru copii, primii doi fiind născuți înainte de căsătoria lor, în timpul mariajului cu Napoleon: La 17 februarie 1834 Marie Louise s-a căsătorit cu șambelanul său, Charles-René, Conte de Bombelles (1785-1856). Marie Louise a fost un conducător al Parmei abil și inteligent; a introdus diferite reforme și a muncit din greu pentru beneficiul supușilor ei. A murit în 1847 la Parma.

·         1792: S-a nascut  Alexandru Ipsilanti, conducătorul miscarii eteriste de la 1821; (d.01.08.1828). Alexandru Ipsilanti a fost conducătorul organizației Philiki Etaireia din 1820. Era fiul domnului Constantin Ipsilanti al Munteniei, descendent direct al domnului Constantin Brâncoveanu. A intrat de timpuriu în armata rusească, a rămas ciung în urma luptei de la Dresda și a ajuns până la gradul de maior. Devenit epitrop general al Eteriei, hotărăște  în 1821 sa declanșeze revoluția de eliberare a grecilor de sub stapanirea otomana. Cu o armată strânsă în Basarabia și formată din greci, macedoromâni, bulgari, sârbi, albanezi și arnăuți, trece în principate, bazându-se și pe ridicarea populației de aici (20 februarie 1821), și mai ales pe sprijinul domnitorului moldovean Mihail Suțu. De la Iași, unde turcii sunt măcelăriți , trece spre Țara Românească. Aici, intră în conflict cu Tudor Vladimirescu, care conducea Revoluția de la 1821. Eteriștii îl ucid pe Vladimirescu în 27 mai 1821 și-i aruncă trupul într-o fântână părăsită de lângă Târgoviște. În cele din urmă însă, eteristii lui Ipsilanti sunt  infranti, dupa ce Rusia ii dezaprobă, iar populația Principatelor Române ii ura, din cauza jafurilor făcute de ei și a uciderii lui Tudor Vladimirescu. Mai mult decât atât, oștile turcești  distrug armata eteristilor  în lupta de la Drăgășani din 7 iunie 1821, deși grecii erau de trei ori mai numeroși. A doua zi, Ipsilanti  a fugit în Transilvania si de aici  la Viena,unde cere permisiunea austriecilor să se întoarcă în Rusia restrict. Cancelarul austriac Metternich a fost de acord, dar în curând el a dat ordin  să fie arestat. In 1827 imparatul rus Nicolaie I a obținut eliberarea sa.  Ipsilanti s-a  retras la Viena, unde a murit   peste câțiva ani  in saracie si nebun.

·         1801: Ioan, rege al Saxoniei (d. 1873)
* 1817: Georg Daniel Teutsch (n. 12 decembrie 1817, Sighișoara - d. 2 iulie1893, Sibiu) a fost un episcop evanghelic sas din Transilvania în secolul al XIX-lea. Și-a desfășurat activitatea ca dascăl, teolog, istoric și politician.

S-a născut în 12 decembrie 1817 în Sighișoara, pe atunci reședința comitatului Târnava Mare, într-o familie modestă de mici meseriași. Tatăl său, Martin Benjamin Teutsch, a fost căsătorit cu Maria Katharina Weiß, Georg Daniel fiind al doilea fiu din patru copii.

A urmat ciclul primar și gimnazial al "Școlii din Deal" și apoi Gimnaziul Evanghelic din Sighișoara (azi Liceul Teoretic Josef Haltrich), pe care l-a terminat cu examen de bacalaureat (Maturitätsprüfung) la 31 iulie/1 august 1837. În toamna aceluiași an a început studii universitare de istorie și teologie evanghelică la Viena, pe care le-a continuat în anul următor de studiu la Berlin, fiind nemulțumit de calitatea învățământului protestant din Viena. După terminarea celui de-al doilea an de studiu, a revenit în Sighișoara terminându-și studiile ca autodidact. A fost meditator la familiile Magay din Alba Iulia și Baksay din Șoimuș. În acest timp s-a folosit pentru studiu de Biblioteca Batthyaneum, înființată de episcopul catolic Ignațiu Batthyany în Alba Iulia, și de Biblioteca Brukenthal din Sibiu, ambele bogate în manuscrise și cărți despre istoria Transilvaniei.

În 1842 a revenit la Sighișoara, iar la 3-4 ianuarie 1843 și-a finalizat studiile cu disertație susținută în istorie, pedagogie și teologie. A devenit lector la "Școala din Deal" din Sighișoara în 1842, co-rector în 1845 și rector (director) între anii 1850-1863.

În anul 1863 a renunțat la activitatea didactică, fiind ales preot evanghelic în Agnita (comitatul Târnava Mare). A fost ales la 19 septembrie 1867 ca episcop al Bisericii Evanghelice din Transilvania, ocupând această funcție până la moarte.

A fost căsătorit de două ori. Cu prima soție, Charlotte Berwerth, s-a căsătorit în 1845, dar aceasta a murit la mai puțin de un an după căsătorie. S-a recăsătorit apoi cu sora primei soții, Wilhelmine. (Friedrich Teutsch, unul din copiii lor, a fost episcop evanghelic săsesc în perioada 1903-1932.)

Școala generală din Agnita îi poartă astăzi numele.

Activitatea sa poate fi împărțită în trei domenii mari: învățământ, teologie și politică. Toată activitatea depusă a fost menită să păstreze integritatea culturală, economică și teritorială a "națiunii săsești" (Sachsenvolk). Pentru împlinirea acestui scop s-a folosit deseori de istoria "națiunii săsești" din Transilvania, pe care a studiat-o de-a lungul anilor ca istoric.

Portretul episcopului realizat de Friedrich Miess

Georg Daniel Teutsch a exercitat profesia de învățător/profesor timp de 21 de ani (din care 13 ani ca director), din 1842 până în 1863 când a trecut, conform tradiției acelor ani, la cea de preot, educația lui școlară permițând acest lucru. "Școala din Deal" este dezvoltată și reformată în perioada activității sale, fiind cel mai renumit liceu german al acelor timpuri (alături de "Gymnasium Academicum" Liceul Brukenthal din 1921 din Sibiu și Liceul Johannes Honterus din Brașov). Seminarul pedagogic de 2 ani este prelungit la trei ani, aici fiind pregătiți educatori și preoți săsești. Reforma școlară a uniformizat învățământul primar, gimnazial și seminariile din școlile săsești. A fost președintele comisiei de examinare pentru candidații din învățământ și teologie. Pentru o pregătire mai bună a viitorilor dascăli, a înființat spre sfârșitul vieții sale (în 1891) seminarul din Sibiu. Nu a uitat nici agricultura pe care a impulsionat-o prin diferite activități organizate cu participarea lui.

În perioada Revoluției din 1848, Teutsch a fost căpitan în garda civilă sighișoreană. Aceasta s-a alăturat trupelor imperiale, câștigând războiul civil în 13 august 1849 împotriva armatei maghiare comandate de Józef Bem.

Dialectul săsesc este un dialect al limbii germane. Regionalismele limbii săsești au dus de la începutul istoriei sașilor la necesitatea unei limbi scrise care a fost și este până azi limba germană.

Ca preot, a pus în aplicare reforma bisericească decisă pentru laicizarea bisericii, hotărâtă în 1861 (pe care a formulat-o ca referent alături de J.A. Zimmermann). A dezvoltat activitățile laice comunitare și a ocupat diferite funcții în conducerea Bisericii Evanghelice din Transilvania.

A fost adeptul teologiei istorice, căutând contactul cu moștenirea lui Isus din Nazaret și încercând să înțeleagă drumul creștinismului în contextul istoric de până atunci. A fost adept al dreptului rațiunii de a sta mai presus de dogme neverificabile, în venire în catolicismul celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea, duhul omului având dreptul de a se desfășura liber așa cum spune și învățătura protestantă.

Între anii 1876-1886 nu s-a putut opune ieșirii din biserica evanghelică săsească a celor 16 comunități evanghelice cu credincioși maghiari, care și-au înființat un protopopiat propriu în anul 1881, cu sediul la Săcele (pentru ceangăii din Țara Bârsei).

Fiind adept al autonomiei comunității săsești din Transilvania, Teutsch a finalizat unirea comunităților săsești în Biserica evanghelică săsească. A căutat păstrarea integrității lingvistice și culturale săsești, opunându-se cu vehemență în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea politicii de maghiarizare a învățământului și administrației, ordonate de guvernul de la Pesta. În activitatea sa de politician, el s-a folosit deseori de actele istorice încheiate în secolele precedente. Reorganizând structurile bisericii evanghelice săsești, a reușit să prevină infiltrarea și asimilarea maghiară a acesteia.

Între anii 1863-1865, Teutsch a fost ales în Consiliul imperial din Viena și a fost numit deputat al casei imperiale în adunarea obștească din Sibiu. În anul 1866 este numit reprezentantul sașilor din regiunea Cincu în delegația Ardealului în Adunarea Națională din Budapesta. Renunță la acest mandat în 1868, când devine episcop.

Încă din timpul gimnaziului, fiind preocupat încă de pe atunci de documentarea istoriei strămoșilor săi, Teutsch a constatat lipsa unei istorii scrise a comunității săsești. Între anii 1852-1858 a scris un studiu de istorie a sașilor de până la anul 1699. În perioada de după publicarea acestui studiu, și-a continuat studiul și documentarea istoriei, cunoștințele sale despre istorie dându-i multe argumente pro sau contra actelor politice pe care le-a trăit ca politician și/sau episcop.

A fost corespondent la multe cotidiene și jurnale, unde și-a exprimat punctul de vedere; a fost președinte sau membru în asociații diferite, fiind omagiat cu titlul de Doctor Honoris Causa a Universității de Științe Juridice din Berlin și, în 1882, a Universității de Filosofie din Jena.

Monumentul lui Georg Daniel Teutsch din Sibiu, operă a sculptorului Adolf von Donndorf, a fost dezvelit în anul 1899 în fața Catedralei Evanghelice din Sibiu.

Georg Daniel Teutsch

Monumentul lui Georg Daniel Teutsch, în fața Catedralei Evanghelice din Sibiu

·         1821: S-a născut scriitorul francez Gustave Flaubert: “Doamna Bovary”, “Educaţia sentimentală”; (d. 1880).

·         1863: Edvard Munch, pictor norvegian (d. 1944)

·         1866: Alfred Werner, chimist elvețian, laureat al Premiului Nobel (d. 1919)

·         1875: S-a nascut  Victor Păcală, folclorist, autorul primei monografii ştiinţifice etnofolclorice româneşti dedicate unei localităţi rurale: “Monografia comunei Răşinari”– Sibiu, 1915″, lucrare premiată de Academia Română; (d.1955).

·         1893:  Edward G. Robinson, actor american de origine română (d. 1973). A realizat numeroase filme sub bagheta unor regizori ca John Ford, John Huston, Frank Capra; (d.26.01.1973). După o carieră cinematografică întinsă pe mai mult de cinci decenii (1916-1972), Institutul American de Film l-a clasat pe Robinson printre cei mai mari actori ai secolului al XX-lea.

·         1895: Ilie Lazăr (n. 12 decembrie 1895 ^[1], Giulești, județul Maramureș - d. 6 noiembrie 1976, Cluj) a fost un jurist și om politic român, fruntaș al Partidului Național Țărănesc în perioada interbelică și garda de corp a lui Iuliu Maniu.

A fost un delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.^[2]A luptat în Primul Război Mondial pentru eliberarea Cernăuțiului, apoi cu trupele de moldoveni a participat la eliberarea orașului Sighet. În timpul Austro-Ungariei a fost membru al Partidul Național Român din Ungaria și Transilvania. În 1928 a câștigat fotoliul de deputat din partea PNȚ.

A fost un delegat în Marea Adunare Națională de la Alba Iulia, organismul legislativ reprezentativ al „tuturor românilor din Transilvania, Banat și Țara Ungurească”, cel care a adoptat hotărârea privind Unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918.

Părinții săi au fost descendenții unor vechi familii românești din mica nobilime. Tatăl său era descendent al familiei Lazăr de Purcăreț^[3][4], iar mama sa a fost descendentă a familiei Ivașcu din Apșa de Jos. Bunicul său, Vasile Lazăr, preot și licențiat în drept, a fost protopop al Sighetului, iar acesta descindea din șapte generații de preoți.

A studiat Academia de drept, obținând titlul de doctor în drept. A urmat mai apoi Conservatorul din Viena

În 1946, înaintea alegerilor, a fost arestat de către autoritățile comuniste sub acuzația de trădare, fiind închis timp de 7 luni. Soția sa, Maria Lazăr, a câștigat fotoliul de deputat în locul său, dovedind astfel popularitatea de care se bucura Ilie Lazăr.

În 1947 este implicat în înscenarea de la Tămădău, punctul de plecare al unui proces intentat împotriva unor personalități marcante ale PNȚ. La 12 noiembrie 1947, în urma acestui proces, a fost condamnat la 12 ani de temniță grea, 5 ani degradare civică, confiscarea averii și 50.000 de lei cheltuieli de judecată.

Oscar Franche
Profesorul Oscar Franche
Date personale
Născut	12 decembrie 1900 Șușani, Vâlcea, Regatul României
Decedat	10 octombrie 1988 (87 de ani) București, Republica Socialistă România
Căsătorit cu	Maria Franche
Naționalitate	română
Ocupație	universitar[*]
Activitate
Domeniu	Chirurgie
Instituție	Institutul de Medicină și Farmacie din Iași
Cunoscut pentru	Rector al Institutului de Medicină și Farmacie din Iași Decan al Facultății de Medicină din Iași Reprezentant al școlii de chirurgie ieșene
Modifică date / text

* 1900: Oscar Franche (n. 12 decembrie 1900, comuna Șușani, județul Vâlcea - d. 10 octombrie 1988, București) a fost un medic chirurg, profesor universitar la Facultatea de Medicină din Iași, decan al Facultății de Medicină și rector al Institutului de Medicină și Farmacie din Iași, unul din reprezentanții de seamă ai școlii de chirurgie ieșene.

Biografie

A fost căsătorit cu Maria Franche, medic specialit boli infecțioase, director al Spitalului de Boli Infecțioase din Iași și profesor la Facultatea de Medicină din Iași.

Distincții

În iunie 1969 i s-a conferit titlul de Profesor universitar emerit al Republicii Socialiste România „în semn de prețuire a personalului didactic pentru activitatea meritorie în domeniul instruirii și educării elevilor și studenților și a contribuției aduse la dezvoltarea învățămîntului și culturii din patria noastră”.

·         1903: Yasujirō Ozu, regizor japonez (d. 1963)

·         1911: Infanta Maria Cristina a Spaniei, contesă de Marone (d. 1996)

·         1915:  S-a născut Frank Sinatra (Francis Albert), actor şi cântăreţ american, laureat al premiului Academiei Americane de Film pentru cel mai bun actor într-un rol secundar, în 1954, pentru rolul jucat în filmul “From Here to Eternity”. Între anii 1951-1957 a fost căsătorit cu Ava Gardner. Printre cele mai cunoscute melodii ale sale sunt: “Strangers in the Night”, “My Way”, “I’ve Got You Under My Skin”;(d. 1998).

·         1918 - S–a născut cântăreţul american de jazz Joe Williams (m.29.03.1999).
* 1928: Nicolae "Nicușor" Dumitru (n. 12 decembrie 1928, București; d. 6 august 2005, București) a fost un fotbalist și antrenor de fotbal român. Atât ca antrenor, cât și ca jucător, și-a legat numele de clubul Dinamo București, la care a evoluat timp de nouă sezoane și l-a antrenat în mai multe rânduri. A făcut parte din lotul care a cucerit primul titlu de campioni ai României, în 1955.

Ca antrenor, principal sau secund la Dinamo, Dumitru Nicolae Nicușor a câștigat de 9 ori titlul de campion al României (1962, 1963, 1964, 1965, 1971, 1975, 1982, 1983, 1984) și de 3 ori Cupa României (1964, 1982, 1984).

Cu Dumitru Nicolae Nicușor pe bancă, Dinamo s-a calificat în semifinalele Cupei Campionilor Europeni (1984), cea mai mare performanță pe plan european în istoria clubului.

·         1929 : S-a nascut  John Osborne, dramaturg, producător britanic de film; piesa sa “Priveşte înapoi cu mânie” –1957– a marcat momentul apariţiei generaţiei “tinerii furioşi” ; (d.24.12.1994). Piesa lui de succes din 1956 Look Back in Anger („Privește înapoi cu mânie”) a fost un moment de răscruce pentru teatrul englez.
* 1933: Viorel Mărginean (n. 12 decembrie 1933,^[1] Cenade, Târnava-Mică, România) este un pictor român, care a fost ales ca membru de onoare al Academiei Române (din martie 2006).^[2]

Artistul plastic a îndeplinit funcția de ministru al culturii în Guvernul României în perioada 5 mai 1995 - 23 august 1996.

Viorel Mărginean a fost al zecelea copil al brigadierului silvic Ilie Mărginean al Mitropoliei Blajului, care a îndeplinit și funcția de primar al localității în primii ani de după Marea Unire din 1918.^[3] Viitorul pictor și-a petrecut primii șapte ani din viață în satul natal (Cenade). Vorbind despre copilăria sa, pictorul povestea astfel: „M‑am născut în cantonul pădurarului, între doi munți printre care curge o vale (...). Probabil că stând pe aceste înălțimi m‑am învățat să văd lumea de sus“

A studiat la Școala Medie de Arte Plastice din Cluj și a absolvit apoi Institutul de Arte Plastice "Nicolae Grigorescu" din București (1959), la clasa prof. Ioan Marșic (1903-1975). Ulterior a studiat și în străinătate. A urmat cursuri în SUA, Franța și Anglia (1970), ca urmare a unei burse acordate de Departamentul de Stat al SUA, în Italia (1982), printr‑o bursă oferită de statul italian și din nou în SUA (1984).

Începând din 1962 este membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România. A expus atât în țară, cât și în străinătate (SUA, Germania, Austria, Bulgaria, Franța, Italia, Spania), cele mai importante expoziții personale având loc la Sala Dalles (1970), Palatul Palffy din Viena (1980), Palatul UNESCO de la Paris (1992), Accademia di Romania din Roma (1993), Muzeul Brukenthal din Sibiu (1996) și Muzeul Național de Artă al României (2004). La deschiderea Bienalei de la Paris din 1967, lucrările lui Viorel Mărginean au fost remarcate de celebrul omul de cultură francez Andre Malraux.^[4] Pictorul a primit numeroase premii și distincții, naționale și internaționale.

În decursul timpului, Viorel Mărginean a ocupat funcții importante în domeniul culturii: vicepreședinte al Uniunii Artiștilor Plastici (1978–1989), director al Muzeului Național de Artă al României (1993-1995) și ministru al culturii în guvernul Nicolae Văcăroiu (5 mai 1995 - 23 august 1996).

În semn de apreciere a activității sale, a fost ales ca membru al Academiei Europene de Științe, Arte și Litere din Paris (1981) și al Academiei Internaționale de Artă Modernă din Roma (1999), precum și ca membru de onoare al Academiei Române (2006).

Tablourile sale se află în muzee (printre care Muzeul Național de Artă din București sau Muzeul de Artă din Cluj‑Napoca) și în zeci de colecții particulare din țară și străinătate (Anglia, Australia, Bulgaria, Danemarca, Elveția, Germania, Grecia, Israel, Italia, Japonia sau SUA).

În cadrul unei dezbateri desfășurate la sediul Fundației Naționale pentru Știință și Artă în anul 2004 și la care au mai participat oameni de cultură ca acad. prof. dr. Eugen Simion (președintele Academiei Române), acad. prof. dr. Răzvan Theodorescu (ministrul culturii și cultelor), prof. dr. Daniel Dăianu (fost ministru al finanțelor), prof. dr. Adrian Iorgulescu (președintele Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) și ulterior ministru al culturii) și prof. dr. Dan Horia Mazilu, pictorul Viorel Mărginean a propus un program național pe 200 de ani pentru amenajarea urbanistică a Bucureștiului

·         1934 : Miguel de la Madrid Hurtado, politician, președinte al Mexicului (d. 2012)

·         1936: S-a nascut la Timisoara, intr-o familie mixta romano-maghiara (tatăl roman), Iolanda Balas Soter, atleta romana, saritoare la inaltime, presedinte al Federatiei Romane de Atletism. A inceput sa se antreneze cu Luisa Ernst-Lupsa. Prima ei participare la o competitie internationala la categoria senioare s-a inregistrat in 1950, iar un an mai tarziu a realizat primul ei record national, sarind 1,51 din chiar prima incercare. Pe atunci l-a avut ca antrenor pe Ioan Arnautu. Ulterior s-a pregatit cu Ioan Soter, care i-a devenit si sot. Este una dintre cele mai titrate atlete din Romania, fiind detinatoarea a 14 recorduri mondiale, a doua medalii olimpice de aur, una castigata la Roma in 1960 si alta la Tokyo patru ani mai tarziu cand a sarit 1,90. Numele sau figureaza in Cartea Recordurilor ca urmare a celor 140 de victorii consecutive obtinute in competitii. Pe lângă recorduri mondiale și olimpice, în palmaresul său mai intră și două medalii de aur la campionatele europene de atletism de la Stockholm în 1958 și Belgrad în 1962, precum și o medalie de argint la Berna în 1954. După retragerea din competiții, Iolanda Balaș a rămas activă în atletism ca arbitru. Din 1988 pînă în 2005 a fost președintele Federației Române de Atletism (FRA). În anul 2010 Iolanda Balaș a primit din partea Majestății Sale Regele Mihai I al României , în cadrul ceremoniei desfășurate la Palatul Elisabeta din București, decorația regală „Nihil Sine Deo”, pentru merite deosebite aduse sportului românesc, pentru modul în care a condus Federația Română de Atletism și pentru promovarea excelenței în sportul românesc, precum și a tinerilor sportivi.

·         1938: S-a nascut Connie Francis, pe numele real Conetta Rosa Maria Franconera, solista americana.
* 1939: Ioan Baltog (n. 12 decembrie 1939, Piatra Neamț - d. 2 august 2016, București) a fost un fizician român, membru corespondent al Academiei Române din 24 iunie 2016.

Ioan Baltog a urmat cursurile liceului „Petru Rareș” din localitatea natală (1953-1956), apoi Facultatea de Matematică și Fizică a Universității București, absolvită în anul 1962. În anul 1973 și-a susținut doctoratul în fizică, la Universitatea din București sub conducerea științifică a profesorului academician Margareta Giurgea.

Imediat după absolvire Ioan Baltog și-a desfășurat activitatea în funcția de cercetător în cadrul Observatorului Astronomic al Academiei RPR (1962-1963) și apoi în cadrul Institutului de Fizică al Academiei RPR (1964-1975).

Ulterior, s-a transferat la Institutul pentru Fizica Laserilor, Plasmei și Radiației (1975-1991). Începând cu anul 1991, Ioan Baltog și‐a desfășurat activitatea științifică la Institutul Național de Cercetare și Dezvoltare pentru Fizica Materialelor (INCDFM), ca cercetător gradul I, unde a fost, pentru perioade lungi de timp, șef de laborator și președinte al Consiliului Științific.

Activitatea profesională a fost orientată spre cercetări privind Efecte de compoziție, structură și dimensionalitate asupra proprietăților materiei condensate - procese fizice, modele, tehnici experimentale.

Cercetările sale au abordat cu precădere probleme legate de proprietățile optice și electrice ale materiei în stare condensată, folosind metode de caracterizare complexe: spectroscopie de absorbție și emisie, conducție ionică și fotoconducție, precum și o gamă largă de tehnici experimentale, unele originale, pentru studiul diferitelor aspecte ale difuziei luminii în solide și lichide: difuzie Rayleigh în lichide pure și soluții de polimeri, difuzie Rayleigh și Mie în cristale pure și dopate, difuzie Brillouin, difuzie Raman, procese optice de suprafață și interfață generate prin plasmoni de suprafață, difuzie Raman de suprafață, difuzie Raman gigant, procese optice neliniare generate în medii mesoscopice sau asistate de plasmoni de suprafață.

În domeniul proceselor optice neliniare în materiale nanostructurate, acad. Ioan Baltog a avut rezultate cu caracter de premieră științifică, precum: evidențierea pentru prima dată a unui proces Raman stimulat (RS) pompat prin plasmoni de suprafață și a unui proces de emisie anomală anti‐Stokes de tip CARS (Coherent anti‐Stokes Raman Scattering) în structuri mesoscopice, răcirea cuantică a nanotuburilor de carbon de tip semiconductor relevată prin spectre Raman anormale anti‐Stokes, relevarea unor procese de luminescență anti‐Stokes pe compozite de tip polimer conjugat/nanotuburi de carbon. În contextul acestor obiective de cercetare, în România au putut fi dezvoltate primele cercetări pe nanotuburi de carbon și compozite nanotub de carbon/polimer conductor cu aplicații în domeniul bateriilor reîncărcabile cu litiu și supercapacitorilor.

Multe dintre acestea au fost cercetările cu caracter aplicativ omologate și introduse în practică, dintre care:

• analizorul de particule ‐ granulometru, destinat determinării dimensiunii particulelor rezultate din procese de măcinare a minereurilor, cimentului etc,
• fotogoniodifuzometrul pentru determinarea maselor moleculare ale polimerilor,
• elipsometrul fotoelectric, metoda de măsurare a factorului de pierdere în transmisia optică în preforme de sticlă optică,
• fotometrul în infraroșu pentru controlul pierderilor de apă grea și cel pentru controlul cozilor de distilare la instalația de regenerare a apei grele la Unitatea 1 de la Centrala Nuclearo‐Electrică, Cernavodă, cu aport la creșterea contribuției românești la realizarea acestei centrale.

În cursul carierei sale de cercetător științific, acad. Ioan Baltog a beneficiat de mai multe specializări în centre de prestigiu din străinătate:

• 1970 ‐ 1971: stagiu de specializare la Universitatea Paris ‐ Sud, Lab.Physique Cristalline, Orsay, Franta. Domeniul: proprietăți optice și electrice ale corpului;
• 1975 ‐ 1976: stagiu de cercetare la Universitatea Texas din Dallas, USA^[4], Domeniul: laseri pulsați cu azot și colorant.
• 1992 ‐ stagiu de lucru la Institut des Materiaux, Nantes, Franța;
• 1994 ‐ stagiu de lucru la Institut National Polytechnique de Grenoble;
• 1995 ‐ 1996 - profesor asociat la Institut National Polytechnique Grenoble (4 luni anual);
• 1996 ‐ 2006 - profesor asociat la Universite de Nantes/Institut des Materiaux, Nantes (3-4 luni pe an).

De asemenea, a fost profesor asociat la Universitatea de Fizică din București și, începând cu anul 1994, a primit dreptul de a conduce lucrări de doctorat pentru domeniul Fizică, în Specialitatea Optică și Spectroscopie.

In plan personal, Ioan Baltog a fost casatorit din 1963 cu Alexandra-Ana Baltog ( nascuta Tataru ), fizician -cercetator stiintific principal grd I, alaturi de care au activat impreuna, pana la decesul acesteia in 2009. Impreuna au o fiica, Georgia-Alexandra Baltog ( n. 25 august 1964 ), medic primar medicina interna / gastroenterologie.

Rezultatele activității sale științifice au fost concretizate în peste 180 de lucrări științifice. Acestea au întrunit peste 1650 citări de la autori străini. Conform ISI Web of Science, lucrările din domeniul spectroscopiei Raman pe nanotuburi de carbon se clasează pe locul 16 pe plan mondial și pe locul 1 în România.

În domeniul cercetării aplicative, dr. Ioan Baltog este autorul a 8 brevete de invenție și coordonator în realizarea a 10 tehnici, aparate sau echipamente omologate metrologic.

• Funcționalizarea nanotuburilor de carbon pentru aplicații în domeniul stocării energiei - Mihaela Baibarac, Ioan Baltog, Market Watch, 15 octombrie - 15 noiembrie 2011, pag. 41;
• Nonlinear Optical Processes Manifesting as Anderson Localization of Light in Mesoscopic Materials - Ioan Baltog, Mihaela Baibarac, Lucian Mihuț, Ion Smaranda, Serge Lefrant, Proceedings of the Romanian Academy, Series A, Volume 13, Number 2/2012, pp. 109–117.

Ioan Baltog

·         1939: S-a nascut  Tudor Octavian, scriitor, publicist, critic de artă, membru al Uniunii Scriitorilor din România; („Oameni normali”, „Pictori români uitaţi”).

·         1940 - S-a născut Dionne Warwick, cântăreaţă americană.

·         1942 - S-a născut Mike Heron, vocalist multi-instrumentist şi compozitor britanic (Incredible String Band).

·         1942 - S-a născut Declan Clusky, chitarist şi vocalist britanic (The Bachelors).

·         1943 - S-a născut Mike Smith, vocalist şi clăpar britanic (Dave Clark Five).

·         1943 - S-a născut Grover Washington Jr., saxofonist şi compozitor american de jazz

·         1943 - S-a născut Dicky Betts, chitarist şi compozitor american (Allman Brothers)

·         1945 - S-a născut Allan Ward, chitarist şi pianist britanic (The Honeycombs)

·         1945 - S-a născut Tony Williams, baterist şi compozitor jazz-rock american (Lifetime)

·         1946 - S-a născut Clive Bunker, baterist britanic (Jethro Tull, Jude, Blodwin Pig)

·         1947 - S-a născut Ralph Scala, vocalist şi compozitor american (Blue Magoos)

·         1948 - S-a născut Ray Jackson, violonist şi muzicuţist britanic (Lindisfarne)

·         1949: Marc Ravalomanana, politician malgaș, președinte al Madagascarului
* 1950: Andrei Usatîi (n. 12 decembrie 1950) este un medic din Republica Moldova care a deținut funcția de Ministru al Sănătății al Republicii Moldova^[1] în perioada 14 ianuarie 2011 – 18 februarie 2015. El l-a înlocuit în funcție pe Vladimir Hotineanu (2009 – 2011) și a fost succedat de Mircea Buga.

Imaginea și reputația fostului Ministru al Sănătății a avut de suferit în urma luptelor politice dintre partidele pro-europene de coaliție, acesta fiind deseori prezentat populației ca un om controversat, deși rezultatele muncii sale demonstrează cu totul contrariul.

În ianuarie 2013 a început urmărirea penală a lui Andrei Usatîi, alături de șeful Direcției Juridice a ministerului Sănătății, un notar și un registrator de stat, într-un dosar în care Usatîi este învinuit că ar fi dispus ilegal ipotecarea parterului Spitalului Clinic Republican, cu acuzația de „provocare a daunelor în proporții considerabile intereselor publice”.^[2] Pe 2 martie 2015 a fost pus sub învinuire în acest dosar.^[3]

Pe 2 aprilie 2015 i-a fost conferit „Ordinul de Onoare”.^[4]

Pe 10 aprilie 2015 judecătoria sectorului Buiucani (Chișinău) a decis arestarea preventivă pentru 25 de zile a lui Andrei Usatîi, acesta fiind bănuit de acte de corupție în dosarul licitațiilor trucate^[5][6] și acuzat că ar fi „aranjat” licitațiile publice de procurare a utilajului medical pentru spitale.^[7] Pe 22 aprilie, la o ședință de judecată de la Curtea de Apel Chișinău, după ce a aflat decizia Curții că trebuie să-i fie menținută măsura de arest, acesta s-a simțit rău și a fost preluat de ambulanță din instanța de judecată și transportat la spital, unde a fost supus apoi unei intervenții chirurgicale.^[8]

·         1950: Richard Galliano, acordeonist francez de origine italiană

·         1950 - S-a născut Blue Barry (Barry Ian Green), compozitor şi cântăreţ britanic

·         1953: S-a nascut Dan C. Mihăilescu, istoric şi critic literar, traducător, cercetător la Institutul de Istorie şi Teorie Literară „George Călinescu”.

·         1955: Sorin Ilieșiu (n. 12 decembrie 1955, Baia Mare) este un cineast și politician român. Între 1979 și 1990 a fost director de imagine la Studiourile cinematografice Buftea. În anul 1992 a activat în domeniul video al campaniei electorale a CDR, iar în 1996 a realizat clipurile electorale ale CDR. A fost membru al Grupului pentru Dialog Social din 1990 până în 2012, când a fost exclus,^[1] și membru fondator al Alianței Civice și al Fundației Academia Civică. Din 2012 este senator de Sibiudin partea PNL, iar în aprilie 2015 a trecut la PSD

Filme documentare - 1990-2008. Autor/co-autor scenariu, regie, imagine

• TE IUBESC, LIBERTATE! –10min/35mm – 1990, Co-autori: VIVI DRAGAN VASILE, VLAD PĂUNESCU, SORIN ILIEȘIU. Premiu de popularitate - Festivalul filmului, Costinești 1990.
• PIAȚA UNIVERSITĂȚII - ROMÂNIA -72min/35mm.1991. Coautori: VIVI DRĂGAN VASILE, STERE GULEA, SORIN ILIEȘIU. Producător: LUCIAN PINTILIE. Marele Premiu pt. film documentar - Uniunea Cineaștilor ‘92. Premiu pt. film-eveniment - Festivalul filmului, Costinești 1991. Difuzat de TVR 1 și TVR INTERNAȚIONAL.
• PETRE ȚUȚEA - EMIL CIORAN -25min. 1991. Autori: GABRIEL LIICEANU & SORIN ILIEȘIU. Premiul Special – Festivalul Național, Costinești 1993. Difuzat de TVR1.
• CARTE-OBIECT. CARTE-SPIRIT -17min. 1991. Regia: SORIN ILIEȘIU. Comentariul: GABRIEL LIICEANU. Premiu pentru film de artă - Uniunea Cineaștilor 1992. Difuzat de TVR1.
• ARHITECTURĂ ȘI MODERNITATE -26min. 1992. Autori: MARIANA CELAC & SORIN ILIEȘIU. Premiul Uniunii Cineaștilor din România – Festiv. Internațional de Arhitectură și Urbanism, București 1994 (Președinte:LIVIU CIULEI ). Difuzat de TVR1.
• MONARHIA SALVEAZĂ ROMÂNIA ! -34min. 1992. Regia: SORIN ILIEȘIU. Comentariu istoric: DINU C. GIURESCU. Comentariu-eseu: GABRIEL LIICEANU. Difuzat de TVR1 și parțial de posturi TV din GERMANIA, FRANȚA și BELGIA.
• ELIBERARE -33min. 1993. Autori: SORIN ILIEȘIU & IOAN GROȘAN. Premiul pt. Film Video - Festivalul Național, Costinești 1993.
• AUROLAC -20min. 1994. Autori: SORIN ILIEȘIU & IOAN GROȘAN - Cel mai bun film românesc, Festivalul Internațional, Târgu Mureș 1994. VIDEO COMMUNICATION GOLD AWARD, TOKYO VIDEO FESTIVAL - JVC, 1999. MARELE PREMIU ex-aequo la Festivalul de film româno-maghiar Film.Dok, Sfantu-Gheorghe/Covasna, 2004. Difuzat de Televiziunea Națională Maghiară / Budapesta.
• APOCALIPSA DUPĂ CIORAN -60min. 1995. Autori: GABRIEL LIICEANU & SORIN ILIEȘIU. Premiul pt. Scenariu, Uniunea Cineaștilor 1996. Premiul special al juriului, Mediafest 1996.
• CONSTRUCT -13min. 1996. Regia: SORIN ILIEȘIU. Scenariul: MARIANA CELAC – Premiul APTR & Premiul pt. Imagine, Festivalul de Film, Costinești 1996. Difuzat de KUNSTKANAAL - AMSTERDAM si de TVRI. Difuzat de TVR Cultural.
• RESTAURATORUL (15min). 2002. Coproducător, ASPERA Foundation, USA. Autor : SORIN ILIEȘIU. Premiul pentru cel mai bun scurt-metraj 2002, Uniunea Cineaștilor din România, 2003. Premiul pentru cel mai bun film documentar, Festivalul National de Film “7 arte”, Calarasi, Romania, 2004. Difuzat de TVR Cultural.
• PASIUNEA PENTRU FRUMOS. JURNALUL MARIEI, REGINA ROMANIEI (15min). 2002. Coproducător, ASPERA Foundation, USA. Autor : SORIN ILIEȘIU . Premiul special, Festivalul Internațional de Film DaKino, București, 2003.
• EUROMERICAN NIGHTLOSERS / EUROMERICAN NIGHTLOSERS (15min). 2005. Coproducător, ASPERA Foundation, USA. Autor : SORIN ILIEȘIU.
• CÂTE CEVA DESPRE REGINA MARIA (23min). 2006. Coproducător: Centrul National al Cinematografiei CNC. Autor : SORIN ILIEȘIU. Cu: Maia Morgenstern. Premiul “Made in Romania” acordat de Institutul Cultural Român – Astra Film Festival, Sibiu, 2006.

Director de imagine

Filme realizate în studiourile BUFTEA – ROMANIAFILM (cu excepția ultimului). Format: 35 mm / color.

• TEMA 13 – BĂTRÂNEȚE (20 min) – Româniafilm, 1981. (Regia: CORNEL DIACONU; cu: OCTAVIAN COTESCU) Marele Premiu - Festivalul Internațional al filmului, Bilbao – Spania, 1982.
• RĂMÂN CU TINE (80 min) – Româniafilm, 1981. (R: GEORGE CORNEA; cu: FLORIN ZAMFIRESCU, DANA DOGARU, OCTAVIAN COTESCU, AMZA PELLEA, DINU MANOLACHE, SEBASTIAN PAPAIANI)
• ESCAPADA (80 min) – Româniafilm, 1982. (R: CORNEL DIACONU; cu: GEORGE CONSTANTIN, VALERIA SECIU, OCTAVIAN COTESCU, MAGDA CATONE)
• RACHETA ALBĂ (240 min, serial TV - 8 episoade x 30 min) - Româniafilm & TVR, 1983. (R: CRISTIANA NICOLAE; cu GEORGE CONSTANTIN) Premiul Săgeata de Aur - Festivalul Interviziunii, Plovdiv, 1984.
• O lumină la etajul zece (1984)
• Duminică în familie (1988)
• FIGURANȚII (90 min) – Româniafilm, 1986. (R: MALVINA URȘIANU; coautor imagine: Alexandru Întorsureanu; cu: MARIANA BURUIANĂ, GINA PATRICHI, STELA POPESCU, GHEORGHE DINICĂ, GEORGE CONSTANTIN). Premiul pentru Interpretare Feminină – Mariana Buruiană, Festivalul Național al Filmului, Costinești 1987.
• ORELE UNSPREZECE (75 min) - Româniafilm, 1987. (R: LUCIAN BRATU; cu VALENTIN URITESCU).
• UN STUDIO ÎN CĂUTAREA UNEI VEDETE (80 min) – Româniafilm, 1988, (R: NICOLAE CORJOS; cu: MIHAELA TELEA, DAN CONDURACHE, SEBASTIAN PAPAIANI, MIHAI MĂLAIMARE, DAN PURIC, FLORIN PIERSIC JR).
• MAREA SFIDARE (90 min) – Româniafilm, 1989. (R: MANOLE MARCUS; cu: MAIA MORGENSTERN, FLORIN ZAMFIRESCU, VICTORIA COCIAȘ, VICTOR REBENGIUC).
• SPIRIT OF THE NIGHT (85 min) – FullMoon, Los Angeles, USA & CastelFilm, România, 1994. (R: MARK MANOS; cu JENNA BODNAR).

SCENARII (AUTOR/CO-AUTOR) DE FILME DOCUMENTARE

• PETRE ȚUȚEA - EMIL CIORAN -25min. 1991. Documentar. Scenariul: GABRIEL LIICEANU & SORIN ILIEȘIU. Premiul Special – Festivalul Național, Costinești 1993. Difuzat de TVR1.
• CARTE-OBIECT. CARTE-SPIRIT -17min. 1991. Documentar. Scenariul: SORIN ILIEȘIU. Comentariul: GABRIEL LIICEANU. Premiu pentru film de artă - Uniunea Cineaștilor 1992. Difuzat de TVR1.
• MONARHIA SALVEAZĂ ROMÂNIA ! -34min. 1992. Documentar. Scenariul: SORIN ILIEȘIU. Comentariu istoric: DINU C. GIURESCU. Comentariu-eseu: GABRIEL LIICEANU. Difuzat de TVR1 și parțial de posturi TV din GERMANIA, FRANȚA și BELGIA.
• ELIBERARE -33min. 1993. Documentar. Scenariul: SORIN ILIEȘIU & IOAN GROȘAN. Premiul pt. Film Video - Festivalul Național, Costinești 1993.
• AUROLAC -20min. 1994. Documentar. Scenariul: SORIN ILIEȘIU & IOAN GROȘAN - Cel mai bun film românesc, Festivalul Internațional, Târgu Mureș 1994. VIDEO COMMUNICATION GOLD AWARD, TOKYO VIDEO FESTIVAL - JVC, 1999. MARELE PREMIU ex-aequo la Festivalul de film româno-maghiar Film.Dok, Sfantu-Gheorghe/Covasna, 2004. Difuzat de Televiziunea Națională Maghiară / Budapesta.
• APOCALIPSA DUPĂ CIORAN -60min. 1995. Documentar. Scenariul: GABRIEL LIICEANU & SORIN ILIEȘIU. Premiul pt. Scenariu, Uniunea Cineaștilor 1996. Premiul special al juriului, Mediafest 1996.
• CONSTRUCT -13min. 1996. Documentar. Scenariul: MARIANA CELAC și SORIN ILIEȘIU– Premiul APTR & Premiul pt. Imagine, Festivalul de Film, Costinești 1996. Difuzat de KUNSTKANAAL - AMSTERDAM si de TVRI. Difuzat de TVR Cultural.
• RESTAURATORUL (15min). 2002. Documentar. Coproducător, ASPERA Foundation, USA. Scenariul: SORIN ILIEȘIU. Premiul pentru cel mai bun scurt-metraj 2002, Uniunea Cineaștilor din România, 2003. Premiul pentru cel mai bun film documentar, Festivalul National de Film “7 arte”, Calarasi, Romania, 2004. Difuzat de TVR Cultural.
• PASIUNEA PENTRU FRUMOS. JURNALUL MARIEI, REGINA ROMANIEI (15min). 2002. Documentar. Coproducător, ASPERA Foundation, USA. Scenariul: SORIN ILIEȘIU . Premiul special, Festivalul Internațional de Film DaKino, București, 2003.
• CÂTE CEVA DESPRE REGINA MARIA (23min). 2006. Documentar. Coproducător: Centrul National al Cinematografiei CNC. Scenariul: SORIN ILIEȘIU. Cu: Maia Morgenstern. Premiul “Made in Romania” acordat de Institutul Cultural Român – Astra Film Festival, Sibiu, 2006.
• MEMORIA VICTIMELOR - Documentar scurt-metraj selectat în 2005 de Comisia CNC. Scenariul: SORIN ILIEȘIU.
• DECLARAȚIE DE IUBIRE. Monica Lovinescu și Virgil Ierunca - Documentar lung-metraj selectat în 2006 de Comisia CNC. Scenariul: SORIN ILIEȘIU & GABRIEL LIICEANU. În prezent, în producție.
• ULTIMA ROMANTICĂ - PRIMA FEMEIE MODERNĂ - Documentar lung-metraj selectat în 2006 de Comisia CNC. Scenariul: SORIN ILIEȘIU. În prezent - în producție.
• GENOCIDUL SUFLETELOR. Experimentul Pitești - reeducarea prin tortură. Documentar lung-metraj. Scenariul: SORIN ILIEȘIU. În prezent, în producție.
• STALINISM PENTRU ETERNITATE. Secvențe din istoria comunismului românesc - Documentar lung-metraj. Scenariul: VLADIMIR TISMĂNEANU & SORIN ILIEȘIU.

·         1957 - S-a născut Cy Curnin, vocalist, pianist şi compozitor britanic (Fixx)

·         1959 - S-a născut Sheila E. (Escovedo), cântăreaţă şi compozitoare americană

·         1962: Ovidiu Ioan Silaghi (n. 12 decembrie 1962, Satu Mare) este un om politic român. A îndeplinit funcția de ministru pentru Întreprinderi Mici și Mijlocii, Comerț, Turism și Profesii Liberale în Guvernul Tăriceanu, din aprilie 2007 și până în decembrie 2008. La data de 7 mai 2012 a fost numit ministrul Transporturilor în Guvernul Victor Ponta.

·         1964 - S-a născut Jeff Aaron Brown, vocalist şi dansator britanic (Pasadenas)

·         1970: Jennifer Connelly, actriță americană
* 1971: Tiberiu Csik (n. 12 decembrie 1971 în Satu Mare) este un fotbalist român. În 1988 a debutat la Olimpia Satu Mare antrenată de Iosif Viguîn Divizia B. În 1992 a evoluat pentru Poli Timișoara în finala Cupei României și apoi în Cupa UEFA împotriva lui Real Madrid. În iarna 1993 a fost transferat la Steaua București. După venirea lui Victor Pițurcă la Steaua ca antrenor s-a decis întinerirea lotului, Csik fiind nevoit să plece la AS Rocar București. În 2002 s-a întors din Ungaria la Olimpia cu care a fost la un pas de promovare în Divizia A. Din 2005 a jucat scurt timp la Universitatea Cluj. În sezonul 2006/07 a jucat la Minerul Lupeni fiind căpitanul echipei până la rezilierea contractului în septembrie 2007. Din octombrie 2007 a preluat antrenamentul la o echipă de copii la Olimpia Satu Mare. Din 15 noiembrie 2007 până la sfârșitul turului 2007/08 a fost antrenor la echipa FC Olimpia Satu Mare. În ianuarie 2008 a revenit ca jucător la Someșul Satu Mare. S-a retras în iulie 2008 din activitatea competițională și a devenit din nou antrenor la FC Olimpia Satu Mare.

A fost selecționat la echipa națională de tineret și la lotul olimpic

·         1972: Wilson Kipketer, atlet danez de origine kenyană
* 1977: Cosette-Paula Chichirău (n. 12 decembrie 1977, Iași, România) este un deputat român, ales în 2016.

Cosette Chichirău s-a născut și a crescut în Iași. A absolvit Liceul de Informatică din Iași (1996) și Facultatea de Științe Economice a Universității „Alexandru Ioan Cuza”, (2000).^[1] După licență a plecat la studii în Statele Unite, unde a obținut un MBA (2002) și un doctorat în finanțe (2007) la University of Massachusetts Amherst.

În 2016 a fost aleasă deputat în circumscripția electorală nr. 24 Iași.^[2] Cosette Chichirău face parte din Comisia pentru buget, finanțe și bănci, iar între noiembrie 2017 și februarie 2018 a fost președinte al Comisiei pentru egalitatea de șanse pentru femei și bărbați.^[2] Este, de asemenea, președinte USR Iași.

·         1978: Monica Elena Bîrlădeanu (n. 12 decembrie 1978, Iași, România), cunoscută și sub numele americanizat Monica Dean, este o actriță română.

Născută la 12 decembrie 1978 în Iași, România, Monica Bîrlădeanu este populară în România și în străinătate, în primul rând ca prezentatoare de televiziune. În SUA a acceptat un rol în serialul Lost, în anul 2006, după rolul din Moartea domnului Lăzărescu (regizor Cristi Puiu).

Biografie:

• Studii: Facultatea de Drept, Iași
• Debuteaza in showbiz in calitate de model in campanii de adevertising.
• Visul de al lucra în televiziune se materializează în 2002, când devine prezentator al emisiunii “La Strada”, pe B1TV
• 2002 – este desemnată drept cea mai frumoasă celebritate din România de revista "Beau Monde" în luna noiembrie, iar în luna decembrie primește premiul revistei "TV Mania" fiind desemnată cea mai sexy vedetă.
• 2003 – prezintă show-ul Viața în direct, împreună cu Dan Tudor
• 2004 – prezintă show-ul estival Extravacanzza - pleacă la Los Angeles, unde urmează cursuri de televiziune și apoi de actorie și începe o carieră în film
• 2018 – prezintă reality-show-ul Ferma vedetelor de la Pro TV

Roluri în filme:

• 2019 - Vlad în rolul Carla
• 2013 - Closer to the Moon (post-production) în rolul Sonia
• 2012 - Of Snails and Men în rolul Manuela
• 2012 - Diaz: Don't Clean Up This Blood în rolul Constantine
• 2011 - Maternity Blues în rolul Eloisa
• 2010 - Angel of Evil în rolul Nicoletta (as Monica Elena Bârladeanu)
• 2010 - Maica Domnului de la parter (short) în rolul Doctor
• 2010 - Stopover (short) în rolul Ingrid
• 2009 - Francesca în rolul Francesca (as Monica Bârladeanu)
• 2007 - Fall Down Dead în rolul Helen Ritter (as Monica Dean)
• 2007 - Living & Dying în rolul Det. Lascar (as Monica Dean)
• 2006 - Nip/Tuck (TV series) în rolul Attractive Organ Thief –ep. Shari Noble (2006) … Attractive Organ Thief (as Monica Dean)
• 2006 - Incubus în rolul Karen (as Monica Dean)
• 2006 - Second in Command (video) în rolul Dr. Johnson
• 2006 - Lost (TV series) în rolul Gabriela –ep. The Hunting Party (2006) … Gabriela (as Monica Dean)
• 2006 - Caved In (TV movie) în rolul Sophie (as Monica Bârladeanu)
• 2006 - Lombarzilor 8 (TV series) în rolul Ana (as Monica Dean)
• 2005 - Moartea domnului Lăzărescu în rolul Mariana
• 2004 - Buds for Life în rolul Stephanie (as Monica Dean)

Monica Elena Bîrlădeanu

* 1979: Robert Cristian Trif (n. 12 decembrie 1979, Călan) este un actor român, scenarist, producător de filme, si antreprenor. A început cariera sa de actorie într-o serie de filme scrise, regizate și produse de el începând cu "[1]Before Suicide]]" [Karma] ", "[2]Please choose me as your boyfriend ]]"și filmul revoluționar"[3] Hello Au Revoir ", regizat de Jason Croot. Trif este un fost jucător de fotbal și agent sportiv, reprezentand jucatori si antrenori de fotbal exclusiv in Estul Mijlociu si Asia. In 2014, ^[1]el a anunțat, într-o conferință de presă, ca intenționează să deschidă un nou club de fotbal care să aibă sediul în^[2] Dubai, Athletic Dubai Sports Club cu sediul în Dubai, devenind astfel singurul străin din istoria fotbalului din Asia care a fondat și condus un club de fotbal.

Robert Cristian Trif (actor) s-a născut la 12 decembrie 1979, în orașul Calan,Hunedoara. Mama lui Maria (1956-1998), era contabila, iar Ioan Trif, mecanic, născut în 1954 în Brad. Trif are două surori, Cristina și Nicoleta. De mic copil, el a vrut să devină jucător profesionist de fotbal insa un accident la genunchi a lăsat în urmă visele lui de a progresa cu o carieră in fotbal. Inca din copilarie el a manifestat un interes deosebit pentru teatru si muzica iar inainte de a deveni fotbalist, Trif a fost cântăreț de muzică ușoară, călătorind în țară pentru concerte. Având de ales între o carieră în muzică sau una în fotbal, la vârsta de 12 ani și-a început cariera în fotbal la Centrul de Instruire Aliman Brad, iar la 16 ani a debutat în prima echipă la Aurul Brad, pe postul de fundaș stânga. A dat probe de joc la CFR Cluj, Steaua, CFR Timișoara și Inter Sibiu, apoi a plecat în liga secundă maghiară, la Csepel Budapesta. O accidentare gravă la genunchi l-a făcut să renunțe la cariera de jucător și să urmeze calea antreprenoriatului

Trif a decis să intre în management în fotbal în 2010, când a fondat agenția^[5] Euro World Sports &^[6] Entertainment Agency,^[7] reprezentând în principal antrenori și jucători în țările din ^[8]Asia și Orientul Mijlociu.^[9] El se consideră diferit față de alți impresari având un rol mai mult de manager, fiind cunoscut pentru abilitatea sa de a motiva sportivii, ajutându-i să ajungă ^[10]la nivelul următor și să atingă performanțe.^[11]

În 2011, a anunțat extinderea companiei Euro World Sports & Entertainment Agency^[12] în alte sporturi, reprezentând jucători în handbal, baschet, volei și cricket, ca parte a extinderii companiei pe piața asiatică.^[13] În februarie 2013 Robert a semnat un contract de exclusivitate și colaborare cu antrenorul român Ilie Balaci pentru zona Asiei.^[14]

Începând cu februarie 2014, Trif a început să exploreze noi oportunități în afaceri și a intrat în industria muzicală, promovând cântăreți și trupe în Asia. În octombrie 2014, într-o conferință de presă la Media Rotana din Dubai, a anunțat planurile pentru ^[15]înființarea unui nou club de fotbal care va avea sediul în orașul Dubai, Emiratele Arabe Unite.

După ce a trecut printr-o perioadă în care a realizat ca fotbalul nu-l mai motiveaza, ^[16]Trif a început să studieze actoria in 2016 cu o școală franceză de actorie și cu școala asiatica Turjuman ^[17]Talents din Dubai, ^[18]studiind cu actori de renume și directori de film din toată Asia. Trif a debutat în "Before Suicide", un scurtmetraj de dramă scris, regizat și produs de el. ^[19]Primul său film este comedia "Te rog alege-mă ca prieten" în care a jucat rolul principal al lui Marco, un tânăr care încearcă împreună cu prietenii săi să câștige inima unei fete întâlnite într-un restaurant.^[20]

În iulie 2017, Trif a lucrat cu regizorul britanic Jason Croot în ^[21]filmul revoluționar Hello Au Revoir, rolul unui comedian (Marco) film care urmeaza să fie lansat la sfârșitul anului 2018. ^[22]19 noiembrie 2017, Trif a castigat premiul cel mai bun strain actor al anului 2017 la gala UAE Short Film Festival.^[23]

În martie 2018, Trif a realizat o versiune teatrală de 10 minute a filmului "Before Suicide", cu numele de "[4]Where Are You God]] "la cel mai mare festival de piese de teatru de 10 minute din lume", Festivalul Short+Sweet de teatru organizat la Dubai.

Robert Cristian Trif

·         1980: Nicolae Dorin Goian^[5] (n. 12 decembrie 1980, Suceava)^[6] este un fotbalist român retras din activitate.^[7] Ca jucător era lent,^[8] dar compensa cu un plasament bun.^[9] Se remarca prin înălțime și forță,^[10][11] care îi permiteau să câștige cu ușurință duelurile aeriene.^[12] Urca la cornere, lovituri libere și centrări,^[13][14] marcând din lovituri cu capul aproape toate golurile carierei sale.^[15] Este cunoscut pentru activitatea sa ca fundaș central la echipa Steaua București, unde a format un cuplu redutabil de fundași centrali cu Sorin Ghionea.^[16] Cu Steaua a obținut două titluri de campion, o supercupă, o calificare în semifinalele Cupei UEFA și trei calificări consecutive în Liga Campionilor.^[6] Pe 6 august 2009 a semnat cu echipa italiană US Palermo,^[17] Steaua București primind în urma transferului său 2 milioane de euro.^[18] A jucat în Italia timp de doi ani, marcând un gol în 30 de partide jucate în campionatul național.^[19] În 2011 a ajuns la Glasgow Rangers, iar în 2012 s-a întors în Italia, la Spezia. Ultimul club pentru care a evoluat, înainte de a se retrage în august 2016, a fost Asteras Tripolis.^[7] A fost component al echipei naționale, pentru care a marcat cinci goluri, cel mai important gol fiind cel marcat cu Olanda.^[20]A jucat în majoritatea meciurilor din preliminarii și în primele două meciuri din Grupa D a Euro 2008. La națională făcea pereche cu Sorin Ghionea, Vlad Chiricheș^[21] sau Gabriel Tamaș.

* 1985: Cristian Boldea (n. 12 decembrie 1985, Timișoara, Caraș-Severin) este fotbalist român, care joacă pentru FC Blaubeuren pe postul de mijlocaș

* 1987: Cătălin Ionuț Botezatu (n. 12 decembrie 1987 în Panciu, județul Vrancea) este un jucător român de rugby în XV și de rugby în VII. Evoluează pe postul de aripă de treisferturi (wing) sau fundaș (fullback).