ISTORIE PE ZILE 2

 EVENIMENTELE ZILEI DE 16 FEBRUARIE ÎN ISTORIE

Evenimente

·         116 – Împăratul Traian primeste lauri de la  Senatul  Roman, pentru victoria  asupra Partiei.

Imperiul Roman în timpul lui Traian (117) – foto: en.wikipedia.org

·         1249 – Misionarul si diplomatul dominican Andre de Longjumeau, este trimis de către Ludovic al IX al Franţei ambasador la curtea imparatului  mongol Güyük Khan.El a condus două ambasade la curtea hanilor mongoli :  una ca trimis al papei Innocentiu al IV-lea   si a doua pentru  regele francez Ludovic al IX-lea. A murit la puțin timp după 1253, în timp ce activa ca misionar în Palestina.

· 1270 - S-a desfășurat Bătălia de Karuse sau Bătălia pe gheață dintre armata Marelui Ducat al Lituaniei și cea a Ordinului Livonian.

Map of Livonia in 1260 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Locuită la început de triburi baltice fragmentate, în deceniul anilor 1230 teritoriile lituaniene au fost unificate de către Mindaugas, încoronat rege al Lituaniei la 6 iulie 1253. După asasinarea sa în 1263, Lituania păgână a devenit țintă a cruciadelor creștine ale Cavalerilor Teutoni și ale Ordinului Livonian. În ciuda devastatoarei lupte seculare cu cavalerii, Marele Ducat al Lituaniei s-a extins rapid, cucerind fostele principate slave ale Rusiei Kievene.

La 16 februarie 1270 a avut loc Bătălia de Karuse sau Bătălia pe gheață dntre armata Marelui Ducat al Lituaniei si cea Ordinul Livonian. Lituanienii au obținut o victorie decisivă. Lupta, numita dupa satul Karuse, a fost a cincea cea mai mare înfrângere a Livonienilor teutoni în secolul al 13-lea. Aproape tot ceea ce se stie despre aceasta lupta a fost consemnat in Cronica livoniana Rhymed. Ordinul Livonian a fost o ramură autonoma a Ordinului Cavalerilor Teutoni și membru al Confederatiei Livoniene (1435-1561).

·         1646: Are loc bătălia de la Torrington, din cadrul primului război civil englez. Forțele parlamentare conduse de Thomas Fairfax au obținut victoria punând capăt rezistenței regaliste în vestul țării.

·         1699: Prima diplomă leopoldină  recunoaștea clerului greco–catolic aceleași privilegii de care se bucurau și preoții catolici

·         1742: Spencer Compton, Conte de Wilmington, devine prim-ministru britanic.

Spencer Compton – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Spencer Compton (n. 1673 ?, Warwickshire – d. 2 iulie 1743, Londra) a fost un politician britanic, prim ministru al Marii Britanii între 16 februarie 1742 și 2 iulie 1743.

·         1828: Grigorie Dimitrie Ghica domnul Tarii Romanesti numeste pe arhimandritul Mathei staret la manastirea Stavropoleos precizindu-i indatoririle

·         1875: Are loc prima ședință publică a Societății Studenților în Medicină din București

Societatea Studenților în Medicină din București – Membrii fondatori ai Societății de la 1875 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Societatea Studenţilor în Medicină din Bucureşti, cunoscută şi sub abrevierile SSM sau SSMB, a fost înfiinţată la 1 ianuarie/13 ianuarie 1875, la şase ani după întemeierea Facultăţii de Medicină din Bucureşti şi la optsprezece ani după prima societate ştiinţifică a medicilor din Bucureşti (Societatea Medicală Ştiinţifică – 1857), din necesitatea şi dorinţa studenţilor de a se sprijini reciproc, de a se manifesta ştiinţific într-un cadru organizat, dar mai ales din necesitatea documentării ştiinţifice într-o vreme în care literatura medicală românescă se afla la începuturile sale, iar bibliotecile de stat şi cea a Facultăţii de Medicină nu posedau cărţile şi revistele medicale necesare viitorilor medici. Promotorul acestei idei a fost Nicolae Manolescu, atunci student, ulterior profesor de oftalmologie la Facultatea de Medicină din Bucureşti.

·         1880 - A fost înfiinţată Legaţia română pentru Belgia şi Olanda, cu sediul la Bruxelles

·         1909 - Serbia mobilizează armata împotriva Imperiului Austro-Ungar

·   1918 - Consiliul Lituaniei a adoptat Declarația de Independență, prin care cerea crearea unui stat lituanian democratic. Lituania isi declara independenta fata de Imperiul Rus si Germania. Lituania a intrat in istoria europeană când pentru prima dată a fost menționată într-un manuscris medieval german, cronica Quedlinburg din 14 februarie 1009.

Declaraţia de Independenţă a Lituaniei – Cei 20 de membri ai Consiliului Lituaniei după semnarea Actului de la 16 februarie 1918 – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Declaraţia de Independenţă a Lituaniei sau Actul de la 16 februarie a fost semnată de Consiliul Lituaniei la 16 februarie 1918 şi proclama restaurarea unui stat independent lituanian, guvernat pe principii democratice, cu capitala la Vilnius. Actul a fost semnat de toţi cei douăzeci de reprezentanţi, în frunte cu Jonas Basanavičius.

Actul de la 16 februarie a fost rezultatul final al unei serii de rezoluţii pe această problemă, inclusiv una emisă de conferinţa de la Vilnius şi Actul de la 8 Ianuarie. Drumul spre declararea independenţei a fost unul lung şi complex, deoarece Imperiul German exercita presiuni asupra Consiliului în vederea formării unei alianţe. Consiliul a trebuit să manevreze cu atenţie între interesele germanilor, ale căror trupe erau prezente în Lituania, şi dorinţele poporului lituanian.

Declaraţia de Independenţă a Lituaniei (16 februarie 1918) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Efectele imediate ale anunţării restabilirii independenţei Lituaniei au fost puţine. Publicarea Actului a fost interzisă de autorităţile germane, iar textul a fost distribuit şi tipărit ilegal. Activitatea Consiliului a fost împiedicată, iar germanii au rămas la controlul Lituaniei. Situaţia s-a schimbat în toamna lui 1918, după ce Germania a pierdut Primul Război Mondial. În noiembrie 1918 s-a format primul Cabinet al Lituaniei, iar Consiliul Lituaniei a preluat controlul asupra teritoriului ţării. Lituania independentă, deşi avea în curând să ducă un război pentru apărarea independenţei, a devenit o realitate.

Jonas Basanavičius (n. 23 noiembrie 1851 în Ožkabaliai – d. 16 februarie 1927 în Vilnius) a fost un activist, fondator al primului ziar în limba lituaniană, “Aušra”, precum şi semnatar al Declaraţiei de Independenţă a Lituaniei (președintele Consiliului la semnarea Actului de la 16 februarie) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Deşi documentul iniţial s-a pierdut, moştenirea sa rămâne. Acele fraze laconice sunt baza legală pentru existenţa Lituaniei moderne, atât a celei din perioada interbelică, cât şi a celei din 1990. Declaraţia formula principiile constituţionale de bază, care au fost urmate de toate constituţiile Lituaniei. Declaraţia însăşi este un element-cheie în restaurarea independenţei Lituaniei în 1990. Separându-se de Uniunea Sovietică, Lituania a subliniat că este doar restaurată ca stat independent existent între cele două războaie mondiale şi că Actul nu şi-a pierdut puterea de lege.

·         1923: La Geneva, s-au pus bazele noului pact al Micii Înţelegeri, prin care cele trei ţări membre (România, Cehoslovacia şi Iugoslavia) aveau o bază organizatorică solidă, prin unificarea politicii lor generale. În noua organizare, Mica Înţelegere devenea o forţă de care trebuia să se ţină seama în Europa, alianţa acţionînd mereu pentru menţinerea statu-quo-ului teritorial în spiritul tratatelor de la Versailles.

·    1923 - Mormântul faraonului Tutankamon a fost inclus în circuitul turistic egiptean.

Mormântul faraonului Tutankamon – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

Tutankhamon (n. 1341 î.Hr. – d. 1323 î.Hr.) a fost un faraon din dinastia a 18-a, conducătorul Egiptului între anii 1332 î.Hr. – 1323 î.Hr, urcând pe tron la 9 ani. El este fiul faraonului Amenhotep IV (Akhenaton) şi al reginei Kiya, făcând parte din Noul Regat, dinastia a 18-a, numită şi Epoca de aur a faraonilor.

Tutankhamon a murit la vârsta de 19 ani. Se presupune că ar fi fost ucis printr-o lovitură la cap,dar există mai multe teorii. Suspectul principal ar fi fost Ay, succesorul său, al cărui motiv consta în preluarea tronului. O radiografie indică un cheag de sânge în craniul său.

·         1926: Se infiinţeaza Fundaţia Culturala “Regele Ferdinand I”.

Fundaţia a fost creată la iniţiativa Regelui Ferdinand I care dorea să-şi marcheze aniversarea a 60 de ani. Statutul legal al Fundaţiei a fost decis printr-o lege aprobată de Adunarea Deputaţilor şi Senatul României în şedinţele din 29 octombrie, şi, respectiv, 19 noiembrie 1925. Legea, care a fost publicată la 11 februarie 1926, cuprindea doar două articole care precizau:

- scopul şi modul de administrare al Fundaţiei: aşezământ cu persoană juridică de drept public având o activitate culturală;

- modul de finanţare: o dotare iniţială de la bugetul statului în valoare de 200.000.000 lei, dobânzile obţinute fiind împărţite în mod egal pentru finanţarea de acţiuni culturale şi ştiiţifice şi pentru ajutorarea culturală a familiilor militarilor. La aceasta s-au adăugat ulterior alte donaţii (imobiliare, financiare) ale unor particulari

·         1930: Federația Română de Fotbal s-a afiliat la Federația Internațională a Asociațiilor de Fotbal (FIFA). La 16 februarie 1930 asociația Comisia Centrală de Fotbal se transformă în Federația Română de Fotbal, organism independent cu autoritate juridică, acesta hotărînd participarea României la Campionatul Mondial din Uruguay în luna iulie a aceluiași an. Participarea României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1930 a fost mult contestată în ţară, urmînd a fi prima manifestare internaţională a României Mari. Primul președinte al Federației Române de Fotbal este avocatul Aurel Leucuția, fostul președinte al asociației Comisia Centrală de Fotbal. Aurel Leucuția (n.1894-d.1964) a fost avocat, om politic român, care a îndeplinit și funcția de ministru. Începînd cu ediția 1932-1933, în România funcționează sistemul divizionar, cu un campionat unitar al primei divizii (inițial în două serii). Disputarea Cupei României începe în sezonul 1933-1934. Federația Româna de Fotbal este membră fondatoare a UEFA în 1954.

·         1933: Greva de la Atelierele CFR Grivița; (revin cu un articol foarte interesant despre acest eveniment ce nu trebuie uitat). Greva s-a datorat condițiilor din ce în ce mai precare de lucru ale ceferiștilor, în contextul Marii Depresiuni la nivel mondial, care a afectat România în mod semnificativ. Ea s-a transformat repede într-o revoltă și a dus la ciocniri între lucrătorii de cale ferată și jandarmi, precum și la moartea a 7 persoane, între care și Vasile Roaită, un tânăr lucrător a cărui imagine a fost folosită ulterior de către propaganda regimului comunist timpuriu. După 1965, s-a spus că Ceaușescu, gelos pe faima lui Dej, a pus cercetătorii să caute prin arhive și să descopere până la urmă că „Grivița Roșie” era un fals istoric, o falsă legendă, iar celebrul trăgător al sirenei, Vasile Roaită, un „idol fals„. Dispariția subită a lui Roaită din discursul propagandistic al PCR nu s-a datorat, așa cum s-a speculat în epocă, nevoii lui Ceaușescu de a fi singurul erou din ilegalitate, ci unei descoperiri neașteptate făcută de istoricii comuniști în arhivele Siguranței: Vasile Roaită nu numai că nu fusese nici măcar grevist, dar era unul dintre informatorii pe care Siguranța îi infiltrase printre muncitorii de la Atelierele Grivița. Cu alte cuvinte, din motive propagandistice, PCR-ul îi furase meritele lui Constantin Negrea, grevist care luptase cot la cot cu Dej pentru drepturile muncitorilor, și i le atribuise unei unelte a “regimului burghezo-moșieresc”. Vasile Roaită (n. 1914 – d. 16 februarie 1933, București) a fost un muncitor feroviar român, care a murit împușcat în timpul marii greve de la Atelierele CFR Grivița din februarie 1933.

·  1933 - Pactul de reorganizare a Micii Înțelegeri (Mica Antantă) de la Geneva. Se formează Consiliul Permanent, alcătuit din miniștrii de Externe ai României, Iugoslaviei și Cehoslovaciei.

Reuniunea Consiliului Permanent al Micii Înţelegeri, Praga, 29 mai – 1 iunie 1933. Nicolae Titulescu, Edvard Beneš şi Bogoljub Jevtic – foto preluat de pe enciclopediaromaniei.ro

Mica Antantă, numită și Mica Înțelegere a fost o alianță formată în 1920 și 1921 de Cehoslovacia, România și Iugoslavia (de fapt Regatul Sârbo-Croato-Sloven, denumit Iugoslavia abia din 1929) pentru a se apăra de revizionismul maghiar (în urma Tratatului de la Trianon care prevedea că partea de nord a Republicii Croația și Voivodinei intrau în cadrul Regatul Sârbilor, Slovacia și Rutenia – azi Regiunea Transcarpatia din Ucraina – era cedată Cehoslovaciei, iar Transilvania și partea răsăriteană a Banatului era recunoscută în cadrul României) și pentru a împiedica întoarcerea casei de Habsburg la putere.

Mica Înțelegere, inițiată de ministrul de externe al Cehoslovaciei, Edvard Beneš, ca organizație de securitate regională, a apărut prin semnarea succesivă de convenții bilaterale de alianțe între Cehoslovacia și Iugoslavia (14 august 1920), România și Cehoslovacia (Convenția de alianță defensivă româno-cehoslovacă, 23 aprilie 1921) și România-Iugoslavia (7 iunie 1921).

·         1935 - A fost adoptată Legea pentru înfiinţarea Monetăriei Naţionale, prin care se asigura baterea monedelor metalice ale statului în ţară (de 4 ori mai ieftin ca în străinătate), urmată de Legea pentru reglementarea emisiunilor de monedă metalică

·         1956 - Marea Britanie aboleşte pedeapsa cu moartea

·         1959: Comunistul Fidel Castro a preluat conducerea Cubei. Revoluţionarul şi politicianul Fidel Castro a condus Cuba timp de 49 de ani. A participat la răsturnarea dictaturii lui Fulgencio Batista, după care a transformat Cuba în primul stat comunist din emisfera de vest. Pe 16 februarie 1959, Castro ajunge prim-ministru al Cubei, funcţie pe care o deţine până în 1976, când a devenit preşedinte al Consiliului Statului şi al Consiliului de miniştri. Castro şi-a consolidat controlul asupra ţării prin naţionalizarea industriei, exproprierea proprietăţii private, colectivizarea agriculturii şi impunerea de politici despre care el credea că vor folosi populaţiei. Mulţi cubanezi au fugit însă din ţară, majoritatea în statul american Florida. Din cauza embargoului economic impus de SUA, Cuba a devenit apoi din ce în ce mai dependentă de Uniunea Sovietică şi de alte ţări din blocul comunist, al căror ajutor economic (estimat la un sfert din produsul naţional brut al insulei) era vital pentru menţinerea condiţiilor de viaţă ale cubanezilor. Dizolvarea URSS, în 1991, a avut repercusiuni negative asupra politicii economice. Majoritatea suporterilor lui Castro citează embargoul american ca sursa majorităţii problemelor economice ale insulei. Iar în cadrul unui interviu pentru BBC, fiind întrebat care dintre liderii sovietici a diminuat din ajutorul acordat Cubei, Fidel Castro a răspuns sugestiv: „Guvernul SUA”. Un vizibil cult al personalităţii s-a născut în jurul figurii sale, deşi el a încercat să-l descurajeze. În comparaţie cu majoritatea oamenilor forte, Castro a apărut doar de două ori pe timbrul cubanez: în 1974, cu ocazia vizitei lui Leonid Brejnev, şi în 1999, când s-au împlinit 40 de ani de la revoluţie. Fidel Castro este faimos pentru discursurile sale lungi şi detaliate, care de obicei durează câteva ore şi conţin multe date şi referinţe istorice.

Fidel Castro during a visit to the United States in 1959 – foto preluat de pe en.wikipedia.org

·         1961 - Statele Unite ale Americii lansază pe orbită satelitul Explorer 9

·     1968 - România a renunțat la organizarea administrativă tipic sovietică în regiuni și raioane și a reînființat unitatea administrativ-teritorială tradițională: județul; au fost organizate 39 de județe, plus municipiul București.

Împărţirea administrativ-teritorială a României (1960-1968) – foto: ro.wikipedia.org

Marea Adunare Naţională a adoptat Legea nr. 2 privind organizarea administrativă a teritoriului Republicii Socialiste România Prin Legea nr. 2 s-a revenit la împărțirea administrativ – teritorială a țării pe județe. În 14 ianuarie 1968 a fost publicată o hartă – proiect cu 35 de județe, care a fost discutată în organizațiile partidului comunist, suferind unele modificări. Rezultatul final, substanțial diferit de situația tradițională, anterioară anului 1950, a cuprins 39 județe, municipiul București, 236 orașe, dintre care 47 de municipii și 2706 comune având în componență 13149 sate.

Impartirea pe judete pe actualul teritoriu al Romaniei este atestata inca din 8 ianuarie 1392, când domnitorul Nircea cel Batran printr-un hrisov numește „ținutul Vâlcii” județ. Astfel, Judetul Valcea este primul județ romanesc atestat documentar.

·         1976:  S–a semnat, la Barcelona, de către reprezentanții a 12 state mediteraneene, Convenția pentru protecția Mediteranei împotriva poluării

·     1985 - Șeicul Ibrahim al-Amin face public manifestul grupării islamice Hezbollah, care luase recent ființă, pe fondul războiului din Liban.

Flag of Hezbollah – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Hezbollah a apărut pentru prima dată ca o miliție drept răspuns în fața invadării de către Israel a Libanului în 1982. Obiectivele sale erau de a rezista în fața ocupației israeliene în Liban în timpul războiului civil libanez. Liderii săi au fost inspirați de ayatollahul Khomeini, iar forțele sale erau antrenate și organizate sub îndrumarea unor experți ai Gărzilor Revoluționare iraniene.

Programul Hezbollah din 1985 declara cele trei obiective principale ale organizației: “încetarea oricărei entități colonialiste israeliene în Liban“, aducerea în fața justiției a Falangiștilor “pentru crimele comise” și instaurarea unui regim islamic în Liban. Totuși, în ultima perioadă, Hezbollah nu a mai menționat atât de des intențiile sale de instaurare a unui regim islamic și a încheiat alianțe trecând peste interesele religioase.

Liderii Hezbollah au declarat de asemenea în numeroase rânduri că scopul lor este distrugerea statului israelian vecin, pe care-l definesc ca o “entitate sionistă“, construită pe pământuri furate de la arabi, proprietarii lor de drept. Steagul organizatiei, are culoarea galbenă înfatiseaza un glob pământesc, o pușcă si un citat din Coran:„Numai Obștea lui Allah este învingătoare“, care este și sloganul Gărzilor revoluției iraniene.

·         1985 - Se publică Hotărîrea privind aniversarea a 40 de ani de la victoria asupra fascismului şi sărbatorirea "Zilei Independenţei României".

·         1986 – Politicianul socialist Mario Soares este ales presedinte al Portugaliei. În Portugalia, candidatul Partidului Socialist Mario Soares, a fost ales preşedinte cu 51% din voturi. Acesta a fost primul şef de stat portughez ales democratic in ultimii  şaizeci de ani.

·         1987 - Manifestaţiile studenţilor din Iaşi. După destrămarea acestora, mulţi dintre studenţi au fost exmatriculaţi sau persecutaţi.

* 1987 - A avut loc greva de la atelierele Nicolina din Iaşi

·         1990 – A fost acceptată (Decret CPUN nr. 124) cererea de eliberare din funcţia de ministru al apărării naţionale a generalului Nicolae Militaru. În locul sau este numit generalul-colonel Victor Atanasie Stănculescu.

·         1990 – Este adoptat drapelul Hong-Kongului de dupa incheierea perioadei coloniale. Drapelul a fost adoptat în Hong Kong la 16 februarie 1990, şi a primit aprobarea oficială  la 10 august 1996. A fost inaltat  pentru prima dată la 1 iulie 1997, în timpul ceremoniei istorice care a marcat transferul teritoriului de la Regatul Unit  al Marii Britanii catre Republica Populara Chineza.

·         1995 – Cantareata Vanessa Paradis, este arestata pe aeroportul din Dorval (Montreal) din Canada.Vanessa Paradis Au fost gasite asupra sa trei grame de hasis…

·         2004 - O echipă internaţională de astronomi a descoperit galaxia cea mai îndepărtată cunoscută pînă în prezent, a cărei lumină, percepută acum, a fost emisă pe cînd Universul se afla la începuturi

·        2005 - A intrat în vigoare Protocolul de la Kyoto, după ratificarea sa de către Rusia.

Protocolul de la Kyoto (11 decembrie 1997) – foto preluat de pe en.wikipedia.org

Protocolul de la Kyoto este un acord internațional privind mediul. Protocolul a fost negociat în decembrie 1997 de către 160 de țări. Acordul prevede, pentru țările industrializate o reducere a emisiilor poluante cu 8% în perioada 2008-2012 în comparație cu cele din 1990. În octombrie 2004, Rusia, responsabilă pentru 17,4% din emisiile de gaze de seră, a ratificat acordul, lucru care a dus la îndeplinirea cvorumului necesar pentru intrarea în vigoare a protocolului.