MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU LUNI 29 MARTIE 2021 / ISTORIE PE ZILE - Evenimente

 29 MARTIE 2021 - ISTORIE PE ZILE - Evenimente

Evenimente

·         502: Regele Gundobad emite la Lyon un nou cod de legi (Lex Burgundorum), pentru supusii sai galo-romani si burgunzi. Era o compilație intre dreptul cutumiar burgund, tipic multor coduri juridice germanice ale timpului si dreptul roman.

·         1430: Imperiul Otoman condus de sultanul Murad al II-lea, ocupa orașul bizantin Tesalonic. Asediul Tesalonicului a avut loc  între 1422 și 1430.  În 1423, despotul bizantin Andronic Paleologul a predat orașul  Republicii  de la Veneția, care și-a asumat sarcina de apărare a sa  (zvonul că ar fi  fost vândut este neîntemeiat). Otomanii au  menținut blocadă navală indelungata, până în 1430, când au atacat și au ocupat cetatea, in care se instalase o foamete cumplita. Orașul a fost supus cu permisiunea sultanilortimp de  trei zile jafurilor după capturarea sa în 1430. Prin cucerirea Tesalonicului si a altor  intinse regiuni de catre otomani, s-a restrans mult teritoriul Imperiului Bizantin, care a ajuns sa isi exercite autoritatea practic doar la orasul Constantinopol, care avea sa fie cucerit si el in 1453.

·         1461: Războiul celor două roze: Bătălia de la Towton - Eduard de York o învinge pe Margareta de Anjou și devine regele Eduard al IV-lea al Angliei. Bătălia de la Towton a avut loc în Duminica Floriilor, pe o vreme cu ninsoare, la 29 martie 1461 pe un platou dintre satele Towton și Saxton din Yorkshire (la circa 19 km sud-vest de York și 3 km sud de Tadcaster). Bătălia a făcut parte din Războiul celor Două Roze, dus între casele York și Lancaster pentru controlul tronului Angliei. Bătălia a fost o victorie decisivă a yorkiștilor. Towton a fost cea mai mare bătălie dată pe pământ britanic. Circa 50.000–80.000 de soldați au luptat în ea, inclusiv 28 de lorzi (aproape jumătate din nobilimea cu titluri de la vremea aceea), predominant de partea lancastriană. Una dintre cele mai frecvent citate cifre este de 42.000 de lancastrieni și 36.000 de yorkiști. A fost și cea mai sângeroasă bătălie dată vreodată pe pământ englez. Pierderile exacte sunt încă în discuție, și sunt extrem de dificil de evaluat cu precizie, estimările fiind în jurul a 28.000 de victime, circa 1% din populația întregii țări la acea vreme. Eduard al IV-lea (28 aprilie 1442 – 9 aprilie 1483) a fost rege al Angliei de la 4 martie 1461 până la 2 octombrie 1470, și, din nou, de la 11 aprilie 1471 până la moartea sa. Gustav IV Adolf (n. 1 noiembrie 1778 în Stockholm; d. 7 februarie 1837 în St. Gallen) a fost rege al Suediei din 1792 până în 1809. A fost ultimul rege al Suediei care a fost și conducător al Finlandei.

·         1549: Este fondat orașul Salvador da Bahia, prima capitală a Braziliei.

·         1599: Cardinalul Andrei Bathory a devenit principe al Transilvaniei. (n. 1566 – d. 3 noiembrie 1599, Sândominic) a fost din 1589 arhiepiscop de Varmia, apoi, în anul 1599, principe al Transilvaniei și suzeran al Țării Românești. La  16 octombrie in satul Selimbar, din Transilvania, s-a confruntat cu  armata lui Mihai Viteazul, fiind infrant. Andrei Bathrory alege sa fuga dar este prins de secui si decapitat in coliba unui taietor de lemne. Capul sau avea sa fie adus lui Mihai in suspinele sotiei sale, doamna Stanca, cea care se spune ca murmura mereu „saracul popa, saracul popa”. La 1 noiembrie 1599, Mihai a patruns in Alba Iulia asemenea unui mare invingator, iar in curand, avea sa uneasca si Moldova cu Muntenia si Transilvania.

·         1632: Este semnat Tratatul de la Saint Germain in urma caruia provincia canadiana Quebec revine sub control francez după ce englezii o ocupasera in 1629.

·         1638 -  Coloniştii suedezi întemeiază Noua Suedie, prima aşezare pe teritoriul viitorului stat nord-american Delaware

·         1677: Scaunul mitropolitan al Modovei a fost mutat oficial de la Suceava la Iaşi.

·         1792:  Regele Gustav al III-lea al Suediei moare după ce a fost împușcat în spate, la un bal mascat, cu 13 zile mai înainte. Este urmat la tron de fiul său, Gustav al IV-lea Adolf.

·         1806 - Congresul American acordă fonduri de 30.000 de dolari către Army Corps of Engineers pentru a începe demararea proiectului Great National Pike, prima autostradă finanţată din fondurile naţionale. Şosea se întindea din Cumberland prin munţii Appalachian până în Wheeling.

·         1809: Țarul Alexandru I al Rusiei, declară în jurămîntul lui în Porvoo, că Finlanda cucerită în cel de-al treilea Război Ruso-Suedez, aparține pentru totdeauna Rusiei. Alexandru I Pavlovici Romanov, (n. 23 decembrie 1777 – d. 1 decembrie 1825), țarul Rusiei între 23 martie 1801 – 1 decembrie 1825, regele Poloniei între 1815 – 1825, precum și Mare Duce al Finlandei.

·         1821: Domnitorul Mihai Şuţu anunţă hotărîrea sa de a părăsi temporar Moldova  şi instituie o căimăcănie  care sa  asigure conducerea treburilor tarii. Mihail Suțu (Soutzo) sau Mihail Suțu al II-lea  s-a nascut  in  1784  Constantinopol – si a decedat  la  12 iunie 1864  in Atena, Grecia . A  fost domnitor al  Moldovei  in  perioada  12/24 iunie 1819 (data firmanului de numire) – si 29martie/10 aprilie 1821. Era nepotul de fiu al lui Mihai “Draco” Suțu din familia de greci Soutzos.. A fost Dragoman al Porții  (1815 – 1819) si a fost numit   a fost numit domnitor în locul lui Scarlat Callimachi.. A favorizat intrarea în Moldova a lui Alexandru Ipsilanti Eteristul în februarie 1821, apoi fuge în Basarabia, de unde pleacă în Austria, unde Metternich îl arestează, fiind reținut la Brunn (Brno) si inchis   timp de 4 ani la Göritz. Intors  in  Grecia, a fost reprezentantul acesteia la Sankt Petersburg, Stockholm, Copenhaga, Londra și Paris.

·         1828: Are loc deschiderea în cadrul mănăstirii Trei Ierarhi din Iaşi, Moldova, a Şcolii normale şi a gimnaziului, unde studiile se fac în româneşte.

·         1830: Conform Tratatului de pace ruso-turc de la Adrianopol, au început lucrările Comisiei pentru delimitarea granițelor dunărene dintre Principatele române și Imperiul otoman. Fostele raiale Brăila, Giurgiu, Turnu, împreună cu 30 de insule din Dunăre au fost efectiv reanexate Țării Românești. Lacul Brateș a revenit Moldovei.

·         1831: Izbucneste marea revolta a bosniacilor impotriva stapanirii turcesti. Cu toate ca au câștigat mai multe victorii notabile, rebelii au fost în cele din urmă învinsi într-o batălie în apropiere de Saraievo în anul 1832.

·         1847: In timpul celui de-al doilea razboi mexicano-american, forțele Statelor Unite conduse de generalul Winfield Scott, asediaza si ocupa orasul Veracruz.

·         1848: Domnitorul Mihail Sturdza înăbuşă mişcarea revoluţionară din Moldova cu forţa armată. În cadrul acestei intervenţii au loc mai multe arestări, iar 13 conducători (printre care şi Alexandru Ioan Cuza) au fost trimişi sub stare de arest la Galaţi, pentru a fi exilaţi în Turcia. Şase dintre cei 13 au reuşit să scape la Brăila, de unde au trecut în Transilvania.

·         1849: Marea Britanie anexeaza la colonia sa India teritoriul Punjab.

·         1881: La Teatrul Național din București, are loc premiera piesei "Sânziana și Pepelea", de Vasile Alecsandri.

·         1889: În România, se formează un guvern conservator în frunte cu Lascăr Catargiu. Noul guvern vine în urma demisiei guvernului junimist condus de Theodor Rosetti.

·         1910: La Viena se semnează Convenţia de comerţ româno-daneză, care va intra în vigoare la 21 iunie 1910.

·         1919 - Pe această dată este produs în serie primul camion Tatra, un model TL4. Tatra este, în ordinea vârstei, al treilea cel mai bătrân constructor de automobile din lume, după Daimler şi Peugeot. De-a lungul timpului Tatra a produs şi automobile, dar a rămas în istorie pentru camioanele fabricate şi nu pentru maşinile personale. Tatra nu a purtat dintotdeauna denumirea cu care s-a consacrat, ci iniţial s-a numit Schustala & Company şi apoi a fost redenumit Nesselsdorfer Wagenbau-Fabriksgesellschaft. Legenda spune că numele Tatra fost adoptat în 1919, în momentul în care la testul unui automobil prin munţii cu acelaşi nume, schiorii au fost atât de impresionaţi de performanţa pe zăpadă a acelui auotvehicul încât au exclamat: "Iată un autovehicul pentru Munţii Tatra" şi aşa i-a rămas numele.

·         1926: S-a înființat, la București, Institutul de Studii Bizantine.

·         1927 - Maiorul Henry O'Neill de Hane Segrave devine primul om care trece de bariera de 200 mph. Britanicul conducea un bolid de 1.000 CP Mystery Sunbeam, atingând la Daytona Beach, o viteză de top de203,79 mph (326,7 km/h). Segrave a avut parte de o concurenţă acerbă din partea altei legende a vitezei, Malcolm Campbell, acesta din urmă reuşind să îl bată la numele de recorduri.

·         1929: La Casa Alba a fost instalat primul telefon, iar Herbert Hoover devine primul presedinte care are instalat un telefon pe biroul sau. Herbert Hoover, pe numele său complet Herbert Clark Hoover, (n. 10 august 1874 – d. 20 octombrie 1964), cel de-al treizeci și unulea președinte al Statelor Unite ale Americii (1929 – 1933) a fost inginer minier, umanitarist și administrator plin de succes. Hoover este unul dintre cei care a fost un exemplu al „Mişcării pentru eficienţă„, parte a „Erei progresului„, argumentând că soluțiile inginerești eficiente vor fi soluțiile tuturor problemelor economice și sociale. Poziția și perspectiva sa au fost zdruncinate de marea criză economică, care a început în timpul președinției sale.

·         1934: Are loc greva muncitorilor din Anina, România, încheiată cu satisfacerea majorităţii revendicărilor greviştilor. Se acordă mărirea salariului cu 10%, prime şi ajutor familial.

·         1940: trei luni înaintea ultimatului din 26 iunie 1940 adresat de URSS guvernului român – ministrul de Externe sovietic Veaceslav Molotov (Viaceslav Mihailovici Skriabin, Вячеслав Михайлович Скрябин) ţine un important discurs în faţa Sovitului Suprem, privind pretenţiile URSS, acum aliata Germaniei, faţă de România. Afirmînd că URSS nu are cu România un pact de neagresiune (ceea ce era cu totul neadevărat, întrucît tratatele de la Londra nu fuseseră denunţate), spunea că aceasta se explică prin existenţa unei chestiuni litigioase, aceea a Basarabiei, a cărei anexare de către România nu a fost niciodată recunoscută de URSS. Discursul a rămas inedit şi vom vadea de ce. Iata pasajul cu privire la Basarabia: ‘’Dintre statele vecine din sud pe care eu le-am mentionat, România esre cea cu care noi nu avem un pact de neagresiune. Acest fapt se datorează existenţei unei dispute nerezolvate, şi anume problema Basarabiei, a cărei ocupare de către România, Uniunea Sovietică nu a recunoscut-o niciodată, deşi noi nu am ridicat niciodată problema recîştigării Basarabiei prin mijloace militare. De aceea nu există nici un temei pentru înrăutăţirea relaţiilor sovieto-române. Este adevărat că, de mult timp, noi nu avem un ministru plenipotenţial în România, iar îndatoririle acestuia au fost îndeplinite de un însărcinat cu afaceri. Faptul acesta s-a datorat unor împrejurări specifice din trecutul apropiat.’’ Care sunt ‘’împrejurările specifice’’? Molotov se grăbeste sa le explice:’’Dacă este cazul să ne ocupăm de această problemă, atunci trebuie sa reamintim rolul dubios pe care l-au jucat autorităţile române în anul 1938 în legătura cu Butenko, ambasadorul Uniunii Sovietice în România. Este binecunoscut faptul că ulterior el a dispărut în înprejurări misterioase nu numai din incinta legaţiei, ci şi din România, şi nici pînă astăzi guvernul sovietic nu a reuşit să obţină vre-o informaţie autentică cu privire la dispariţia lui şi, ceea ce este şi mai mult, s-a sperat ca noi vom crede ca autorităţile române nu au nimic de-a face cu această afacere scandaloasă şi criminală. Nu mai este nevoie să spunem că astfel de lucruri ni se întîmplă într-o ţară civilizată sau întru-n stat bine organizat în acest scop. În urma acestei afaceri, motivul pentru care am întîrziat să numim un ministru al Uniunii Sovitice în România, este cît se poate de clar. Este de presupus însa că România va întelege că astfel de lucruri nu pot fi tolerate.’’ După cum se observă, Molotov pune cu ipocrizie neincheierea unui tratat de neagresiune cu Romania nu pe seama ambiţiilor sovietice şi ale Kominternului, manifestate încă de la începutul anilor ’20, de acaparare a Basarabiei - pod strategic al sovieticilor spre Balcani şi sudul Europei - ci pe un incident diplomatic nefericit, în care România nu a avut, de altfel, nici un rol: dispariţia subită a ambasadorului sovietic Butenko la Bucureşti, în urma proceselor politice staliniste instrumentate la Moscova. Declaraţia lui Molotov va marca începutul campaniei de anexare a Basarabiei către U.R.S.S.. În scurt timp, pe 21 iunie 1940, Şeful Direcţiei principale politice a Armatei Roşii a transmis regiunilor militare Kiev şi Odessa precizarea că Basarabia "să fie smulsă din mâinile tâlhăreşti ale României boieresti"; în caz de conflict armat între U.R.S.S. şi România, erau precizate obiectivele pe care trebuie să le aiba Armata Roşie: "rapida descompunere a armatei române, a demoraliza spatele (armatei) şi, astfel, a ajuta comandamentul Armatei Roşii să obţină, în cel mai scurt timp şi cu cele mai mici pierderi, victoria deplină". La 26 iunie 1940 U.R.S.S. impune Nota Ultimativă în care solicită cedarea Basarabiei, Bucovinei de Nord în favoarea U.R.S.S. Ultimatumul a fost acceptat de România la 28 iunie 1940 şi teritoriile de mai sus au fost cedate fără luptă U.R.S.S.

·         1945: Ministrul comunist Lucretiu Patrascanu, a semnat un Decret-lege ce viza epurarea administratiei publice de functionarii angajati de regimurile anterioare instalarii la 6 martie 1945, a guvernului procomunist marioneta a ocupantilor sovietici condus de dr. Petru Groza. Lucrețiu Pătrășcanu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău – d. 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București) a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist. Pentru o perioadă de timp a fost și profesor la Universitatea București. Licențiat în drept și doctor în științe economice al Universității din Leipzig, Pătrășcanu era o figură rară printre puținii comuniști din România. A fost reprezentant al ilegaliștilor români la Comintern și în alianța politică ce a declarat scoaterea țării din alianța hitleristă în august 1944. Primul comunist devenit ministru a deținut portofoliul Justiției.

·         1951: Ethel și Julius Rosenberg sunt acuzați de un tribunal american de spionaj si vanzarea de secrete nucleare in favoarea URSS. Vor fi executati pe scaunul electric, doi ani mai tarziu. Ethel și Julius Rosenberg au fost condamnați la moarte sub acuzația de spionaj în favoarea Uniunii Sovietice, îndeosebi pentru furnizarea datelor secrete privind bomba atomică. Procesul Rosenberg a avut răsunet mare în anii 1950. Cazul Rosenberg continuă să fie controversat și astăzi. Sentința de condamnare la moarte a fost pronunțată la 5 aprilie 1951, iar execuția a avut loc la 19 iunie 1953 în închisoarea Sing-Sing din statul New York.

·         1964:  România și Argentina ridică legațiile la nivel de ambasadă.

·         1972: S-a semnat Convenția cu privire la răspunderea internațională pentru daunele cauzate de obiecte lansate în spațiul extra-atmosferic (adoptată la 29 noiembrie 1971 la a XXVI-a sesiune a Adunării Generale a ONU)

·         1973: Armata SUA a incheiat retragerea din Vietnamul de Sud, conform Acordului de pace semnat la 27.01.1973 la Paris, situatie ce a condus la prabusirea regimului militar de la Saigon in 1975.

·         1974: Mariner 10, naveta americană de explorare, fără echipaj uman, devine prima naveta spațială care a vizitat planeta Mercur, trimițând peste 2.000 de imagini pe Pământ. Mariner 10 a fost o sondă spațială americană lansată de NASA pe 3 noiembrie 1973 pentru a explora planetele Mercur și Venus. A realizat prima survolare a planetei Mercur. De asemenea, a fost primul vehicul spațial care a folosit asistența gravitațională, trecând la 5768 km de Venus. A fost lansată cu aproximativ doi ani după Mariner 9 și a fost ultima sondă din programul Mariner (Mariner 11 și Mariner 12 au fost realocate programului Voyager, devenind Voyager 1 și Voyager 2). Mariner 10 a fost prima navă spațială care a folosit metoda de accelerare gravitațională cu ajutorul planetei Venus. Metoda se folosește pentru a altera cursul inițial în drum spre orbita lui Mercur. Această manevră, inspirată de calculele de mecanica orbitală ale omului de știință italian Giuseppe Colombo, a pus sonda pe o orbită care a adus-o de mai multe ori lângă Mercur. Mariner 10 a folosit presiunea radiantă a soarelui asupra panourilor sale fotovoltaice pentru prima dată ca modalitate de control a altitudinii.

·         1997: În România, s-a trecut din nou la ora de vara, prin Ordonanta de Guvern 20/1997, reintroducandu-se un program orar practicat in statele Uniunii Europene. Astfel, din ultima duminica a lunii martie, ora 03.00 devine ora 04.00, orarul de vara aplicandu-se pana in ultima duminica a lunii octombrie. Ora de vara a fost introdusa, in Romania, pentru prima data in 1932. Pana in 1939 ora de vara a functionat in fiecare an, intre prima duminica din aprilie (in 1932 – 22 mai), ora 00.00 si prima duminica din octombrie, ora 01.00 (ore locale). Intre 1 aprilie 1940, ora 00.00, si 2 noiembrie 1942, ora 03.00, ora de vara a fost in vigoare permanent in Romania. Din 1943, practica trecerii la ora de vara a fost suspendata. Romania a semnat Conventia fusurilor orare in 1979, iar in 1997, prin ordonanta guvernamentala, orarul de vara a fost corelat cu cel practicat in tarile Uniunii Europene. Intre 1979-1996 s-a trecut la ora de vara in ultima duminica a lui aprilie si la ora de iarna in ultima duminica a lui septembrie. Prin introducerea orei de vara s-a urmarit sa se beneficieze cat mai mult de lumina naturala (a Soarelui) si reducerea folosirii luminii artificiale. Benjamin Franklin a sugerat introducerea acestei masuri in 1784, dar primii care au introdus ora de vara au fost germanii, incepand cu anul 1916 (intre 30 aprilie – 1 octombrie). Au urmat britanicii ce au introdus ora de vara tot in 1916 (intre 21 mai – 16 octombrie), apoi tari precum: Belgia, Danemarca, Franta, Italia, Luxemburg, Olanda, Norvegia, Portugalia, Suedia, Turcia si Tasmania. In prezent ora de vara, este folosita de doar 70 de tari din intreaga lume. Nu toate tarile au aceleasi perioade pentru schimbarea orei de vara. Singura tara mare industrializata care nu a introdus ora oficiala de vara este Japonia. De la 1 mai 1980, China a utilizat ora de vara din 1986 pana in 1991, incetand sa o mai faca de atunci. Tarile ecuatoriale si tropicale nu aplica ora de vara, deoarece durata zilei este egala de-a lungul anului.

·         1998: La Lisabona podul Ponte Vasco da Gama a fost deschis traficului. Construcția se întinde peste râul Tagus, are o lungime de peste 17 kilometri și este de cel mai lung pod din Europa. Construirea podului a început în 1995 și traficul rutier a început pe 29 martie, 1998, după doar 18 luni și chiar înaintea Expo 98, un târg mondial, la 500 de ani de la descoperirea de către Vasco da Gama a căii maritime dintre Europa și India.
Pentru a parcurge podul spre nord trebuie plătită o taxă de 2,15 euro; în sens invers accesul este liber.

·         2004: Șapte țări din Europa de Est, printre care și România, devin membre oficiale ale NATO. 2004, cele sapte state invitate la Summit-ul NATO de la Praga sa devina membre ale Aliantei (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia, Slovenia), printre care si Romania, au depus instrumentele de aderare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Aliantei Nord Atlantice. Ceremonia de depunere a instrumentelor de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO a avut loc la Departamentul de Stat al SUA din Washington. La festivitate au participat premierii celor sapte state – Romania, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia si Slovenia -, alaturi de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, si de presedintele SUA, George W. Bush. Romania a fost reprezentata de premierul Adrian Nastase, de ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoana, de ministrul Apararii Nationale, Ioan Mircea Pascu, si de consilierul prezidential Corina Cretu. Depunerea instrumentelor de ratificare a Protocoalelor de aderare la NATO a fost urmata, pe 2 aprilie, de ceremonia inaltarii drapelelor de stat ale noilor tari membre. De aceasta data, la festivitate au luat parte numai ministrul Afacerilor Externe si ministrul Apararii Nationale. Cei sapte ministri de externe au fost intampinati de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, fiind apoi salutati de omologii lor din celelalte 19 state membre. Integrarea in NATO a marcat revenirea Romaniei in familia tarilor din comunitatea democratica euro-atlantica. Pentru a accentua semnificatia si importanta istorica a integrarii Romaniei in organizatia nord-atlantica, a fost promulgata Legea nr. 390/2004 privind instituirea Zilei NATO in Romania, in prima zi de duminica a lunii aprilie.

·         2004: Premierul Adrian Năstase a depus instrumentele de aderare a României la Tratatul Atlanticului de Nord, la Washington. Romania a devenit membru al NATO, alaturi de alte sase state est-europene invitate la summitul de la Praga din noiembrie 2002. La 29 martie 2004, cele sapte state invitate la Summit-ul NATO de la Praga sa devina membre ale Aliantei (Bulgaria, Estonia, Letonia, Lituania, Romania, Slovacia, Slovenia), printre care si Romania, au depus instrumentele de aderare la Departamentul de Stat al SUA, stat depozitar al Tratatului Aliantei Nord Atlantice. Ceremonia de depunere a instrumentelor de ratificare a protocoalelor de aderare la NATO a avut loc la Departamentul de Stat al SUA din Washington. La festivitate au participat premierii celor sapte state – Romania, Bulgaria, Estonia, Lituania, Letonia, Slovacia si Slovenia -, alaturi de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, si de presedintele SUA, George W. Bush. Romania a fost reprezentata de premierul Adrian Nastase, de ministrul Afacerilor Externe, Mircea Geoana, de ministrul Apararii Nationale, Ioan Mircea Pascu, si de consilierul prezidential Corina Cretu. Depunerea instrumentelor de ratificare a Protocoalelor de aderare la NATO a fost urmata, pe 2 aprilie, de ceremonia inaltarii drapelelor de stat ale noilor tari membre. De aceasta data, la festivitate au luat parte numai ministrul Afacerilor Externe si ministrul Apararii Nationale. Cei sapte ministri de externe au fost intampinati de secretarul general al NATO, Jaap de Hoop Scheffer, fiind apoi salutati de omologii lor din celelalte 19 state membre. Integrarea in NATO a marcat revenirea Romaniei in familia tarilor din comunitatea democratica euro-atlantica. Pentru a accentua semnificatia si importanta istorica a integrarii Romaniei in organizatia nord-atlantica, a fost promulgata Legea nr. 390/2004 privind instituirea Zilei NATO in Romania, in prima zi de duminica a lunii aprilie.

·         2004: Irlanda devine prima țară din lume care interzice fumatul în locurile publice.

·         2005: Trei ziariști români au fost răpiți în Irak: reporterul Marie Jeanne Ion și cameramanul Sorin Dumitru Mișcoci, de la Prima TV, și reporterul Ovidiu Ohanesian, de la cotidianul „România Liberă”.

·         2005: Echipa feminină de tenis de masă a României a câștigat pentru a treia oară titlul european.

·         2009 - Rick Wagoner, şeful General Motors îşI dă demisia la "sugestia" lui Barack Obama. Sub conducerea de 8 ani a lui Wagoner, GM a pierdut miliarde de dolari şi în 2008 a cedat titlul de cel mai important constructor din lume, în detrimentul Toyota. Rick Wagoner şi-a petrecut întreaga carieră la G.M.,angajându-se imediat după ce a terminat Harvard Business School în 1977. Wagoner a fost acuzat de lipsa inovaţiei şi de faptul că gigantul s-a concentrat, sub domnia sa, prea mult pe construcţia de SUV-uri şi camionete, chiar dacă semnalele din piaţă şi preţul benzinei erau contradictorii. Wagoner este de asemenea, acelaşi om care a zburat în 2008 la Washington pentru a obţine un împrumut de la stat cu un luxos avion personal.
* 2017 Premierul britanic Theresa May a semnat scrisoarea oficială pentru activarea Articolului 50 al Tratatului de la Lisabona, declanșând astfel procedura formală de separare a Marii Britanii de Uniunea Europeană.

* 2021. Manifestațiile de stradă începute cu o seară înainte în câteva orașe șin țară au luat amploare, inclusiv în capitală. Un singur post de televiziune de știri a informat despre acestea!