7. /1 IUNIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
PETRE BRÂNCUȘI
Născut la 1. VI. 1928 în satul Brădiceni, comuna Peştişani, judeţul Gorj. S-a stins din viaţă la 25. II. 1995 la Bucureşti. A absolvit Şcola Normală din Târgu- Jiu în 1950, an în care intră la Conservatorul de muzică „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti, pentru desăvârşirea pregătirii muzicale. Pe parcursul celor cinci ani de studiu i-a avut ca profesori, printre alţii, pe George Breazul, Dragoş Alexandrescu, Victor Iusceanu, Ion Dumitrescu, Gheorghe Dumitrescu, Constantin Bugeanu, Nicolae Buicliu, Tudor Ciortea, Emilia Comişel, Sabin Drăgoi, Ion Vicol, Dumitru D. Botez, Vinicius Grefiens, Mircea Basarab, Ion Ghiga, Ovidiu Drimba ş.a. În anul 1974 a devenit Doctor în muzicologie, susţinând, la Conservatorul „George Dima” din Cluj-Napoca, teza cu titlul „Semnificaţii actuale ale operei lui George Breazul”. A ocupat următoarele funcţii: redactor muzical la revistele Contemporanul (1950-1954), Cultura Poporului, Îndrumătorul Cultural (1955-1956), redactor la Editura Didactică şi Pedagogică (1956-1959), director al Direcţiei muzicale a Radioteleviziunii Române (1968-1972), rector al Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (1972-1982), preşedinte al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1977-1982), director al Operei Române din Bucureşti (1982-1989). A parcurs toate gradele didactice în învăţămîntul superior, devenind profesor în anul 1976. Timp de peste 20 de ani (1968-1990) a fost membru al Comitetului de conducere al Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România, membru al Senatului Conservatorului „Ciprian Porumbescu” din Bucureşti (1972-1990) şi membru al Consiliului Culturii şi Educaţiei Socialiste din R. S. România. A fost deputat în Parlamentul României - Marea Adunare Naţională - (1975-1980). De asemenea, a fost membru corepondent al Academiei „Tiberina” din Roma (1983) şi membru al Comitetului Permanent al Asociaţiei Internaţionale a Teatrelor Lirice (1987-1990).
Este autor de recenzii, articole, cronici muzicale şi studii publicate în diverse reviste de specialitate. A susţinut concerte-lecţii, comunicări ştiinţifice, conferinţe, referate, emisiuni la radio şi televiziune. Între 1962-1966 a făcut parte din colectivul care a elaborat Dicţionarul Enciclopedic Român – vol. 1-4. A făcut parte din jurii naţionale de creaţie şi interpretare. A prezidat concursuri muzicale, a condus turnee muzicale efectuate de formaţii româneşti peste hotare (Italia, R.F.G., URSS) şi a participat la congrese şi manifestări muzicale în Jugoslavia, Franţa, Polonia, URSS, Italia, R.D.G., R.F.G. Bulgaria ş.a. A primit Premiul Academiei Române (1965) precum şi premiile Uniunii Compozitorilor şi Muzicologilor din România (1969, 1973, 1976, 1978). A fost distins cu diverse ordine şi medalii ale republicii România.
Este autorul următorelor volume: Muzica în România după 23 August 1944, Bucureşti, Editura Muzicală, 1964 (în colaborare cu Nicolae Călinoiu), idem 1965 (Ediţia a II-a), coautor al monografiei „Conservatorul Ciprian Porumbescu - Bucureşti, 1864-1964”, Editura Muzicală, 1964, Curs de istoria muzicii româneşti, principii fundamentale, vol. I, Bucureşti, Litografia Conservatorului de muzică Ciprian Porumbescu 1968 (în colaborare cu Octavian Lazăr Cosma), idem vol. II, 1969 (în colaborare cu Octavian Lazăr Cosma şi Grigore Constantinescu), Istoria muzicii româneşti. Compendiu, Bucureşti, Editura Muzicală, 1969, Muzica în România Socialistă, Bucureşti, Editura Muzicală, 1973, (în colaborare cu Nicolae Călinoiu, Semnificaţii actuale ale operei lui George Breazul, Bucureşti, Litografia Conservatorului de muzică „Ciprian Porumbescu”, 1974, George Breazul şi istoria nescrisă a muzicii româneşti, Bucureşti, Editura Muzicală, 1976, Muzica românească şi marile ei primeniri, Bucureşti, Editura Muzicală, 1978 (vol. I) şi 1980 (vol.II), Incursiune în istoria muzicii româneşti, vol. I, în „Titu Pânişoară - Simpozionul Naţional Prof. univ. dr. muzicolog Petre Brâncuşi, ediţia a IV-a, 4 iunie 2006, Târgu-Jiu, Editura Măiastra, Monumente ale culturii muzicale româneşti, vol, I, (în manuscris). Din 2003 este evocat anual în cadrul Simpozionului Naţional Petre Brâncuşi desfăşurat la Târgu-Jiu.
Este înmormântat la cimitirul Vădeni din capitala gorjană.
MONICA ANGHEL
| Monica Anghel | |
 Monica Anghel în 2015 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Monica Anghel |
| Născută | (49 de ani) București, România  |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | cântăreață |
| Activitate | |
| Origine | București, România |
| Gen muzical | Pop |
| Instrument(e) | Voce |
| Ani de activitate | 1985- prezent |
| Interpretare cu | Aurelian Temișan, Sincron, Marcel Pavel, Puya |
| Prezență online | |
| Identificator titlu IMDb | |
Modifică date / text  | |
Monica Anghel (n. ,[1] București, România) este o cântăreață, prezentatoare de radio și actriță română. Anghel a câștigat Festivalul Internațional „Cerbul de aur”, ediția 1996 și a participat, ca reprezentantă a României, la concursul Eurovision (ediția din 2002, împreună cu Marcel Pavel). Este cunoscută și datorită participării sale îndelungate ca actor activ în grupul de umor „Divertis”.
Biografie
Monica Anghel a colaborat cu Aurelian Temișan (duet) piesa "Încrederea" compozitor și textier Dragos Docan, piesa apărând atât pe albumul propriu al artistei editat de Roton în 1996 cât și pe albumul Best Of Dragoș Docan "Vai, ce bună-i fata asta!" (Electrecord 1998).
Monica Anghel a cântat în duet cu actorul Ștefan Iordache. Dan Iagnov le-a compus trei cântece care apar pe discul „Magazinul meu de vise” înregistrat la casa de discuri Roton în anul 2007. Aceste trei cântece sunt: „Mai mult decât oricând”, „Viața noastră este un tangou” și „Nu te întreb”. Pentru Monica Anghel și Gabriel Cotabiță, Dan Iagnov a compus duetul „Continent pierdut”, melodie care este inclusă pe CD-ul „Best of Dan Iagnov”, editat în anul 2006 la casa de discuri OVO MUSIC.
Discografie
- Dau viața mea pentru o iubire (1995)
- Destine (1996)
- XXI (2001)
- O nouă zi (2009)
- Lacrimă de jar (2010)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu