5. /13 MAI 2021 - TEATRU/FILM
Cu ELVIRA GODEANU
Biografie
Elvira Godeanu (n. 13 mai 1904 București - d. 3 septembrie 1991) a fost o cunoscută actriță română de film, radio, teatru și voce formată la generația de aur a marilor artiști interbelici. A interpretat roluri extrem de variate, atât din literatura universală, cât și din cea română. Elvira Godeanu rămâne una din marile interprete ale rolului Zoe Trahanache din comedia lui Ion Luca Caragiale. A fost căsătorită cu Emil Prager, un cunoscut inginer constructor și arhitect din perioada interbelică.
De o frumuseţe aparte, a fost angajată la Naţionalul bucureştean în 1929 de Liviu Rebreanu. A jucat în piese de referinţă ale dramaturgiei, Moartea unui artist, de Horia Lovinescu, Vizita bătrânei doamne, de Friedrich Dürrenmatt, O scrisoare pierdută, de Ion Luca Caragiale, Apus de soare, de Barbu Ştefănescu-Delavrancea sau în filmele Maiorul Mura (1928), Povara (1928), Ciuleandra (1930), O scrisoare pierdută (1953). Personajele create de ea au fost alese cu grijă din operele lui I. L. Caragiale, Lucian Blaga, George Mihail Zamfirescu, Mihail Sorbul, Bogdan Petriceicu-Hasdeu etc. – „Zoe” (O scrisoare pierdută), „Prinţesa Maria” (Apus de soare), „Artista geloasă” (Moartea unui artist) ş.a.
A jucat alături de mari actori, Alexandru Giugaru, Radu Beligan, Grigore Vasiliu-Birlic, Aura Buzescu, Cella Dima, Marioara Voiculescu, Sonia Cluceru, Silvia Dumitrescu Timică ş.a. „Plină de viaţă şi capabilă să observe, să recreeze, să stilizeze viaţa, sensibilă, inteligentă, dotată nu numai cu talent, ci şi cu intuiţie scenică, cu o mare putere de muncă, Elvira Godeanu nu a trebuit să deprindă niciodată virtuozitatea trucajelor şi alchimia iluziei… Aceasta e aura care a întovărăşit-o pe Elvira Godeanu de la prima sa apariţie scenică până azi când, la 86 de ani confraţii de breaslă i-au omagiat – sub egida UNITER – activitatea” (Natalia Stancu). Pe 13 mai 2002 a fost constituită Fundaţia care-i poartă numele, aceasta propunându-şi să organizeze gale literare şi artistice anuale, spectacole de teatru pentru adulţi şi copii, producţii de filme şi decernarea unor premii „Elvira Godeanu”.
A fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa II (1952) „pentru munca depusă cu ocazia «Centenarului Caragiale»”[1] și cu Ordinul Meritul Cultural clasa a II-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”
Filmografie
CONSTANTIN VAENI, regizor, scenarist și actor român: Zidul (1974), Buzduganul cu trei peceți (1978), Vacanța tragică (1979), Ancheta (1980), Intrusul (1983), Imposibila iubire (1983), Acasă (1985), Drumeț în calea lupilor (1988)
Biografie
Constantin Vaeni (n. 13 mai 1942) este un regizor, scenarist și actor român. Prima sa legătură cu filmul a avut loc în Dincolo de brazi (1958), regizat de Mircea Drăgan și Mihai Iacob, despre un grup de ostași români ce au împiedicat în toamna anului 1944, împreună cu locuitorii unui sat de munte, retragerea unei unități germane. Adolescentul Constantin Vaeni a apărut ca actor în acel film.[2]:p. 186Ulterior, el a absolvit în anul 1969 cursurile de regie de film de la IATC.
Constantin Vaeni a debutat ca regizor secund al filmului Printre colinele verzi (aprilie 1971), regizat de prozatorul Nicolae Breban.[2]:p. 234 A lucrat apoi câțiva ani ca regizor de filme documentare, realizând scurtmetrajele Apoi s-a născut orașul (1972), ce prezenta ultimele clipe ale vechii Orșove, ce a fost mutată din calea apelor Dunării,[2]:p. 272 Suflet din sufletul neamului său (despre personalitatea lui Nicolae Bălcescu), Play-Cupa Davis (despre finala de Cupă Davis în care au jucat Ilie Năstase și Ion Țiriac), Începuturi (despre repartizarea unor proaspăt absolvenți de facultate pe plaiuri tulcene, bihorene, brăilene și vrâncene, pe fundalul muzical al unei balade cântate de Tudor Gheorghe) și Lungul drum al pâinii către casă, un film de montaj despre asanarea Insulei Mari a Brăilei și transformarea bălții în teren arabil).[2]:p. 273
El a trecut apoi în februarie 1975 la lungmetrajul de ficțiune, realizând filmul Zidul, ce prezenta „un adevărat ritual al claustrării, cu consecințe - psihice, moral-volitive, fizice” al unui tânăr (Gabriel Oseciuc) care a tipărit singur, izolat timp de câteva luni într-o încăpere zidită, ziarul clandestin România liberă.[2]:p. 257 Au urmat filmele Buzduganul cu trei peceți (1977), o versiune politizată a evenimentelor ce au condus în 1600 la unirea celor trei țări române, cu Victor Rebengiuc în rolul lui Mihai Viteazul,[2]:p. 257 Vacanța tragică (1979), inspirat din romanul Nada Florilor de Mihail Sadoveanu, despre un conflict cu final tragic între luptătorii socialiști și forțele de poliție în timpul revoltei țărănești din 1888,[2]:p. 257 și Ancheta (1980), un film de actualitate.[2]:p. 258
Filmul Imposibila iubire (1984) a adaptat romanul Intrusul al lui Marin Preda, păstrând spiritul operei literare.[2]:p. 319 În filmografia regizorului au urmat Acasă (1985),[2]:p. 309 despre un tânăr muncitor constructor (Șerban Ionescu) care este frământat de dorința întoarcerii în satul natal,[2]:p. 363 și Drumeț în calea lupilor (1988),[2]:p. 310 ce prezintă ultimele ore din viața istoricului patriot Nicolae Iorga (interpretat de Valentin Teodosiu).[2]:p. 396
A mai realizat periodic și alte filme documentare: Teatrul cel Mare (1979), ce i-a omagiat pe marii actori ai teatrului românesc,[2]:p. 296 Campionii (1981), un film de montaj despre marii sportivi români din ultimele trei decenii,[2]:p. 342 și După 20 de ani, Orșova (1989).[2]:p. 372 A apărut, de asemenea, ca actor în filmul Ultimele zile ale verii (1976) al lui Savel Stiopul.[2]:p. 286
După Revoluția din decembrie 1989, Constantin Vaeni a fost director al Studioului de Creație „Gamma” (1990-1993) și membru al Consiliului Național al Audiovizualului (1993).
Filmografie (regizor)
JULIETA SZONYI, actriță română de teatru și film
Biografie
Julieta Szönyi (actualmente Julieta Szönyi Ghiga) (n. 13 mai 1949, Timișoara) este o actriță română de teatru și film.
Rolurile sale cele mai cunoscute sunt cel al Otiliei din filmul Felix și Otilia[1] (1972) și cel al Adnanei din filmul serial Toate pînzele sus (1976).
Este fiica pictorului Ștefan Szönyi, prorectorul Facultatii de Arte Plastice din acea vreme si a unei celebre crainice de la radio, de mica, dupa cum declara, a fost rebela dar ii placea teatrul radiofonic si avea o imaginatie bogata.
A debutat ca actrita de teatru, jucand numeroase piese in cadrul teatrului din Pitesti. A jucat în vreo 17 filme, în cel puţin tot atâtea roluri la televiziune, nu mai spun de recitaluri de poezii de dragoste... în multe teatre din ţară dar, in film cele mai cunoscute roluri ale sale sunt cele ale Adnanei din "Toate panzele sus" (1976) si Otilia - "Felix si Otilia" (1971).
Despre experienta filmarii alaturi de actorul francez Belmondo in filmul "Mirii anului 2", debutul ei in film, pe vremea cand era studenta in anul intai, Julieta Szonyi a dezvaluit:"Belmondo era o persoana foarte placuta, desi toate zvonurile erau ca era groaznic. La filmari am fost foarte timida incat el ma ruga sa am curajul sa dau cu pumnii si picioarele in el".
A primit rolul Adnana după câteva probe la Buftea. "Pe vremea aceea numai aşa puteai să joci. Se făceau probe. Ţin minte că au dat foarte multe persoane probe şi până la urmă m-au ales pe mine", îşi aminteşte Julieta Szonyi Ghiga. "Am început foarte repede filmările, erau deja gata costumele şi decorurile. Am fost foarte fericită, dar nu am crezut sincer că va ieşi un lucru de o calitate atât de bună. M-am gândit că este doar un film pentru copii... Dar a ieşit un film pe care îl poate vedea oricine şi astăzi. Un film de aventuri. A fost o bucurie, iar pentru mine chiar o aventură"
Cat despre filmul "Felix si Otilia", actrita a dezvaluit ca vocea personajului feminin nu ii apartinea:"In <> nu am vorbit eu, asa ca nu mi s-a schimbat vocea. Era o prejudecata tampita zic eu....ca as avea accent unguresc. Nu stiu daca era adevarat sau daca dauna...cam asta a fost."
Era studenta in anul trei cand a primit rolul la Buftea dupa un casting la care au participat aproape 600 de fete. Apoi a urmat "Ecaterina Teodoroiu "..." Alo, aterizeaza strabunica ", drame, comedii , a fost interzisa vreo 5 ani pe marele ecran...dar in timp, actrita a devenit una dintre cele mai frumoase si aristocrate actrite.
Din 1990 evolueaza pe scena Teatrului Mic din Bucuresti.
Din păcate, după '89, o dată cu prăbuşirea cinematografiei româneşti, Julieta a dispărut din atenţia publicului. În prezent, actriţa de 62 de ani se află într-un proces de retrocedare şi ar putea să-şi piarda casa.
Despre fiul sau Alexandru, manager la mare firma, (25-26 de ani acum) actrita a relatat:"Am avut o singura pasiune comuna: pescuitul. Mergeam cu el la pescuit de pe la 6-7 ani. Acum merge la campionate interne si internationale de pescuit, a luat si premii."
A debutat ca actrita de teatru, jucand numeroase piese in cadrul teatrului din Pitesti. A jucat în vreo 17 filme, în cel puţin tot atâtea roluri la televiziune, nu mai spun de recitaluri de poezii de dragoste... în multe teatre din ţară dar, in film cele mai cunoscute roluri ale sale sunt cele ale Adnanei din "Toate panzele sus" (1976) si Otilia - "Felix si Otilia" (1971).
Despre experienta filmarii alaturi de actorul francez Belmondo in filmul "Mirii anului 2", debutul ei in film, pe vremea cand era studenta in anul intai, Julieta Szonyi a dezvaluit:"Belmondo era o persoana foarte placuta, desi toate zvonurile erau ca era groaznic. La filmari am fost foarte timida incat el ma ruga sa am curajul sa dau cu pumnii si picioarele in el".
A primit rolul Adnana după câteva probe la Buftea. "Pe vremea aceea numai aşa puteai să joci. Se făceau probe. Ţin minte că au dat foarte multe persoane probe şi până la urmă m-au ales pe mine", îşi aminteşte Julieta Szonyi Ghiga. "Am început foarte repede filmările, erau deja gata costumele şi decorurile. Am fost foarte fericită, dar nu am crezut sincer că va ieşi un lucru de o calitate atât de bună. M-am gândit că este doar un film pentru copii... Dar a ieşit un film pe care îl poate vedea oricine şi astăzi. Un film de aventuri. A fost o bucurie, iar pentru mine chiar o aventură"
Cat despre filmul "Felix si Otilia", actrita a dezvaluit ca vocea personajului feminin nu ii apartinea:"In <> nu am vorbit eu, asa ca nu mi s-a schimbat vocea. Era o prejudecata tampita zic eu....ca as avea accent unguresc. Nu stiu daca era adevarat sau daca dauna...cam asta a fost."
Era studenta in anul trei cand a primit rolul la Buftea dupa un casting la care au participat aproape 600 de fete. Apoi a urmat "Ecaterina Teodoroiu "..." Alo, aterizeaza strabunica ", drame, comedii , a fost interzisa vreo 5 ani pe marele ecran...dar in timp, actrita a devenit una dintre cele mai frumoase si aristocrate actrite.
Din 1990 evolueaza pe scena Teatrului Mic din Bucuresti.
Din păcate, după '89, o dată cu prăbuşirea cinematografiei româneşti, Julieta a dispărut din atenţia publicului. În prezent, actriţa de 62 de ani se află într-un proces de retrocedare şi ar putea să-şi piarda casa.
Despre fiul sau Alexandru, manager la mare firma, (25-26 de ani acum) actrita a relatat:"Am avut o singura pasiune comuna: pescuitul. Mergeam cu el la pescuit de pe la 6-7 ani. Acum merge la campionate interne si internationale de pescuit, a luat si premii."
Filmografie
DINU MANOLACHE, actor român de teatru și film
Biografie
Dinu Manolache (n. 13 mai 1955, Rogova, județul Mehedinți — d. 3 septembrie 1998, București) a fost un actor român de teatru și film. Dinu Manolache s-a născut în Rogova, județul Mehedinți. A absolvit IATC-ul în 1980, în clasa profesorului Octavian Cotescu. Ulterior, a lucrat cu mari regizori români precum Mircea Veroiu, Alexa Visarion, Cătălina Buzoianu, Silviu Purcărete etc. A fost asistent la clasa profesorului Mircea Albulescu, regie, cu piesele Pădurea de William Shakespeare și Bechet. Ultimul teatru în care a regizat a fost Teatrul Mic cu piesele Trei nopți cu Madox și Desculț în parc. A scris și poezii păstrate încă în manuscris.
A murit după o lungă suferință ( cancer ) și a fost îngropat la Cimitirul Bellu ortodox, pe Aleea Artiștilor [1].
Roluri în teatru
· Azazelo – Maestrul și margareta
· Petru cel Scurt – Niște țărani
· Marian – Ca frunza dudului
· Jean – Mitică Popescu
· Spiridon Biserică – Mielul Turbat
· Filip – Amurgul burghez
· Ligurio – Mătrăguna
· Fabritzio – "Hangita"
Roluri în film
· 1988: Idolul și Ion Anapoda(teatru TV) (regia Constantin Dicu) - Ion Anapoda
OANA SÂRBU, cântăreață și actriță română de film
Biografie
Este fiica lui Romulus Sârbu, unul din membrii celebrului cuplu comic-fantezist Anton și Romică de la teatrul „Constantin Tănase”.
În 1985 câștigă trofeul „Steaua fără nume”, iar în 1986, „Premiul Tinereții” la Festivalul „Mamaia '86”. Și-a început cariera de actriță cu rolul din filmul Liceenii. A creat o adevărată modă; ani la rând, fetele de liceu s-au tuns precum personajul pe care l-a interpretat în acest film, Dana.
Unul din momentele de răscruce ale vieții ei este anul 1997, când scapă cu viață dintr-un accident de mașină.
Realizează o emisiune TV de peste trei ore la postul TVRM. Susține turnee în Statele Unite ale Americii, Germania și Israel. Actualmente activează la teatrul „Constantin Tănase”.
Discografie
Albume
· Te Iubeam, 1991, Vinil, ST-CS 0292, MAR Music Production
· Lumea basmelor, 2000, Casetă, 0095, Mediapro Music
· Sărbători acasă
· Te așteptăm să vii, Moș Crăciun!, 2006, CD, EDC 748, Electrecord (împreună cu Robert Turcescu, Ștefan Bănica jr., Adrian Enache, Marcel Pavel, Luminița Anghel și Narcisa Suciu)
· Un altfel de portret, 2011, CD, Radio România
Compilații
· Îmi Vei Lipsi..., 1995, Casetă, VR O33, Vivo
· Best Of, 1995, CD, OVO 201, OVO Music
Filmografie
COLEA RĂUTU, actor român de film. A jucat in filmele “Moara cu noroc”, “Răscoala”, “Neamul Şoimăreştilor”, “Mihai Viteazul”, “Cel mai iubit dintre pământeni”
Biografie
Colea Răutu (n. Nikolai Rutkovski, 28 noiembrie 1912, Limbenii Noi, județul Bălți, astăzi în Republica Moldova - d. 13 mai 2008, București) a fost un actor român de teatru și film. A fost cel mai mare fiu din cei patru copii ai familiei Rutkovski, alături de Larisa, Natalia și Valentin. A fost elev la Colegiul „Regele Ferdinand” din Chișinău. Nu i-a plăcut niciodată cartea, așa cum singur recunoștea, în schimb îi plăcea foarte mult fotbalul, jucând câtva timp în echipa Uzinelor „Mociornița” din București. A urmat apoi Conservatorul de Artă Dramatică din București. A fost mai întâi corist la Opera din Cluj. A debutat la Teatrul de Revistă „Cărăbuș” condus de Constantin Tănase, unde a interpretat mai ales cuplete social-satirice. Tot acolo a interpretat pentru prima oară faimosul șlagăr „Ți-a ieșit coșaru-n drum”, de Gherase Dendrino, pe versuri de Puiu Maximilian.
La inițiativa lui Sică Alexandrescu a jucat la Teatrul Național din București. A fost distins cu titlul de Artist Emerit (anterior anului 1965).
Între anii 1952-1968 a jucat la Teatrul Giulești. A jucat pentru scurt timp și la Teatrul din Pitești. A interpretat roluri în peste 70 de filme de lung metraj, atât românești cât și străine și în seriale de televiziune.[2] Rolul sau de debut (Ilie Barbu) a rămas reperul întregii sale filmografii. A debutat în film interpretând rolul protagonistului din „Desfășurarea”, regia Paul Călinescu, prima ecranizare după Marin Preda.[3] A interpretat roluri memorabile în „Moara cu noroc”, „Mihai Viteazul”, „Frații Jderi”, „Nemuritorii”, „Pintea” etc.
Actorul a primit premiul ACIN în 1988, pentru întreaga activitate, și s-a numărat printre laureații Galei „Vârsta de Aur” din 2001, ai Premiilor Naționale în Domeniul Teatrului și Galei Premiilor în Cinematografie.
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[4]
Actorul Colea Răutu Rutkovski a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Steaua României în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”
Filmografie
· Desfășurarea (1954)
· Dincolo de brazi (1957)
· Bijuterii de familie (1957)
· Soldați fără uniformă (1960)
· Vară romantică (1961)
· Pisica de mare (1963)
· Lumina de iulie (1963)
· Castelanii (1964)
· Răscoala (1965)
· Procesul alb (1965)
· Vremea zăpezilor (1966)
· Fantomele se grăbesc (1966)
· Vânătorul de cerbi (1969)
· Serata (1971)
· Pădurea pierdută (1971)
· Facerea lumii (1971) - Filipache
· La Révolte des Haîdouks (1972) - serial TV (Franța/România) - Mamoulos
- Explozia (1973) - Anghel
- Apachen (1973) - Nana
- Despre o anumită fericire (1973)
- Frații Jderi (1974) - Gogolea
- Nemuritorii (1974) - Iusuf Pașa
- Ulzana (1974) - Nana
- Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975) - Soliman Pașa
- Mastodontul (1975)
- Zile fierbinți (1975)
- Singurătatea florilor (1976)
- Pintea (1976)
- Instanța amână pronunțarea (1976)
- Accident (1977) - comandantul Miliției Judiciare
- Toate pînzele sus (serial TV, 1977) - piratul Spânu (ep. 1, 3-4, 7, 12)
- Fair Play (1977)
- Regăsirea (1977)
- Acțiunea „Autobuzul” (1978)
- Pentru patrie (1978) - col. George Slăniceanu
- Revanșa (1978)
- Drumuri în cumpănă (1978)
- Nea Mărin miliardar (1979)
- Ultima noapte de dragoste (1980)
- Mihail, cîine de circ (1979)
- O lume fără cer (1981)
- Capcana mercenarilor (1981)
- Duelul (1981) - Grigore Maimuca
- Întîlnirea (1982)
- Viraj periculos (1983)
- Acțiunea Zuzuc (1984)
- Atkins (1985) - film TV (RDG)
- Căutătorii de aur (1986)
- Mircea (1989)
- Cel mai iubit dintre pământeni (1993)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu