4. /9 IULIE 2021 - POEZIE
| Călin Gruia | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  |
| Decedat | (74 de ani) |
| Cetățenie | .svg){kind=small} România |
| Ocupație | scriitor poet scriitor de literatură pentru copii[*] scenarist |
Modifică date / text  | |
Călin Gruia (n. 21 martie 1915, Trifești, județul Orhei, Basarabia, Imperiul Rus – d. 9 iulie 1989, București) este pseudonimul literar al lui Chiril Gurduz,[1] un scriitor român, poet și prozator, cunoscut mai ales prin volumele sale de povești pentru copii. A debutat în literatură cu versurile publicate în 1938 în revista Speranța, din Orhei, apoi a publicat versuri și în reviste literare din Chișinău. În 1942 i s-a publicat primul volum, placheta Litanii de seară. Mobilizat în război, a fost luat prizonier în 1944. După eliberarea din prizonierat din 1948, s-a dedicat literaturii pentru copii, publicând în 1952 prima sa culegere de povești, Nucul lui Toderiță. A avut o intensă activitate publicistică la revistele pentru copii din România (Arici Pogonici, Luminița, Cutezătorii) și a publicat numeroase cărți. A scris și un scenariu de film, inspirat din evenimentele Primului Război Mondial, după care a fost realizat filmul Baladă pentru Măriuca (1969)[2]. Între anii 1951 și 1969 a fost redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române[1].
Opere publicate
|
|
Volumul Moara lui Elisei (Editura Junimea, Târgoviște, 1979), cuprinde poveștile următoare:
A debutat cu versuri şi proză în revista "Speranţa" din Orhei (1938), iar editorial, cu placheta de versuri "Litanii de seară" (1942).
S-a afirmat în perimetrul literaturii pentru copii, devenind unul dintre cei mai prolifici autori de basme culte din literatura română contemporană. Printre volumele de poveşti amintim: "Nuieluşa de alun" (1954), "Izvorul fermecat" (1956), "Minunata-mpărăţie cu palate de hârtie" (1957), "Drumurile lumii" (1959), "Poiana lunii" (1960), "Poveşti" (1967), "Domniţa de rouă" (1969), "Ramura de măr înflorit" (1974).
În 1952 i-a apărut culegerea de povestiri "Nucul lui Toderiţă" (în 1952), urmată de mai multe volume de povestiri, legende sau evocări: "Vineri la amiază" (1962), "Cu ochii ca iarba" (1972), "Peretele de lut" (1975), "Scrisori pentru fluturi şi pietre" (1976), "Moara lui Elisei" (1980), "Nălucile nopţii" (1985).
Versurile scrise de-a lungul a trei decenii (1940-l970) au fost reunite în volum "În norii ce vin şi se duc" (1980), unele poeme fiind reluate în "Călătorii" (1988). De asemenea, Călin Gruia a scris şi câteva romane precum: "Ograda" (1965), "De-a visele..." (1966), "Vântură-lume" (1970), "Acolo colinele ard..." (1974), "Pânzele mamei" (1984).
A colaborat la revistele "Roza" şi "Basarabia literară" din Chişinău, la "Cutezătorii", "Luminiţa", "Arici Pogonici". A fost redactor la emisiunile pentru copii ale Radioteleviziunii Române (195l-l969) fiind autorul a peste cincizeci de scenarii radiofonice pentru copii, dar şi al unor scenarii pentru filme cu tematică istorică: "Baladă pentru Măriuca", "Vlad Ţepeş", "Corbea", "Ospăţul".
Pentru scrierile sale Călin Gruia a fost distins cu Premiul Asociaţiei Scriitorilor din Bucureşti (1980). A murit la 9 iulie 1989, la Bucureşti.
| Iulian Grigoriu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 1965 (56 de ani) |
| Cetățenie |  România |
| Activitate | |
| Limbi | limba română |
| Modifică date / text | |
Iulian Grigoriu (n. 9 iulie 1965)[1] este un poet[2], prozator și publicist român.
Biografie
Este membru al Uniunii Scriitorilor din România din 2007.
A avut mai multe ocupații sau profesii de-a lungul timpului, susținute cu inegală convingere[3];
Publică de-a lungul timpului poezie, proză, eseuri, critică literară în diverse reviste literare din țară (Poesis, Tomis, Contemporanul, Antares, Convorbiri literare, Timpul, Viața românească, Conta, etc). După 1990 reaizează si publică discuții cu Petre Țuțea, Mihai Șora, Mircea Horia Simionescu, Ioan Alexandru, Cezar Ivănescu.[4] Prezent în diferite antologii[5][6][7][8][9] ale festivalurilor de poezie, obține premii literare înainte de debutul editorial.
Este doctor al Facultății de Filosofie din București.
Volume
- Dulcele timp pentru răpunerea răilor, Galați, Editura Alma, 1997 (poezie) - debutul editorial
- Frumosul măturător al băilor, Galați, Fundația Culturală Antares, 2002 (poezie)
- Cu Wittgenstein la mânăstire, București, Editura Paideia, 2003 (roman)
- Niște prieteni și Hrist, Galați, Fundația Culturală Antares, 2007 (poezie)
- Daniel în groapa cu lei, Galați, Centrul Cultural "Dunărea de Jos", 2011 (poezie)
- Eu, prea-străinul, Iași, Editura TipoMoldova, 2013 (antologie de poezie); cuprinde următoarele volume, în ordinea scrierii lor: Eu, prea-străinul(1984-1986); Caietul de la Rovinari (1986-1987); Impur (1987-1990); Dulcele timp pentru răpunerea răilor (1985-1995); Faptele, Scrierea (1990-1993); Frumosul măturător al băilor (1995-1999); Poem cu Parmenide (2000-2003); Niște prieteni și Hrist (2000-2003).
- Wittgenstein - Prolegomene pentru o filosofie a matematicii; București, Editura Eikon, 2017 (eseu filosofic)
- Revoluția mea - Jurnal de voyeur social; București, editura Eikon, 2019 (jurnal)
Afilieri
- Membru al Uniunii Scriitorilor din România, filiala Galați.
Premii
- Premiul I și premiul Editurii Litera la Festivalul de poezie "Moștenirea Văcăreștilor", Târgoviște, 1993;[10]
- Premiul al III-lea la Festivalul de poezie "Lucian Blaga", Sebeș-Arad, 1995;[10]
- Premiul revistei "Poesis" la ediția a II-a a Concursului național de poezie "Gheorghe Pituț", 1997[10]
- Premiul revistei Antares pentru eseu, 2004;[11]
- Premiul revistei Antares pentru proză, 2005;[11]
- Premiul pentru poezie, acordat de Uniunea Scriitorilor filiala Sud-Est, pentru voumul Eu, prea-străinul, 2014
- Disctinția Europoezia pentru rezultate meritorii în literatură, Brăila 2020;
Referințe critice
- 1997, Viorel Ștefănescu, "Pacea de o mie de poeme a lui Iulian Grigoriu", în presa locală, articol reluat în 2005 în volumul de critică literară, „Filografii”. Horia Gîrbea, "Debutul ca o pradă", în Art Panorama, nr.3, decembrie 1997. Ion Roșioru, "Dulcele timp...", în revista Tomis, nr. 7, iulie 1999. Viorel Ștefănescu, "Frumosul măturător al băilor", în revista Dominus nr.35, decembrie 2002. Alexandra Vrânceanu, "Frumosul măturător al băilor", revista Akademia, nr.15, 2003. Val Talpalaru, "Frumosul măturător al băilor", revista Cronica, nr. 6, iunie, 2003. Simon Ajarescu, "Proiecție și poezie", revista Antares, nr. 61-62-63, 2003. Emilian Marcu, Frumosul măturător al băilor, la rubrica «Vitrina cărților», în „Convorbiri literare”, ianuarie 2004. Bogdan Rusu, Cu Wittgenstein la mănăstire, revista Dominus, ianuarie 2004. Ruxandra Anton, „Exprimarea spiritului” (Cu Wittgenstein la mănăstire), în Cronica, februarie 2004. Simona Filip, Cu Wittgenstein la mănăstire, Antares, ianuarie, februarie, martie 2004. Horia Gîrbea, „Iulian Grigoriu și școala de la Galați”, Luceafărul, 9 iunie 2004. Andrei Stavilă, „Wittgenstein, romanul și logica”, în Convorbiri literare, august 2004. Eugenia Țarălungă, „Cu Wittgenstein la mănăstire” în rubrica Miscellanea, Viața românească, ianuarie-februarie 2005. Jan Nicolae, "EVANGHELIA TÂNĂRULUI GOL. O POETICĂ A CONVERTIRII DE LA AURELIUS AUGUSTINUS LA IULIAN GRIGORIU", Altarul reîntregirii, 2016.[12]
Audio-poeme și diverse articole ale autorului: https://argolit.ro/?s=iulia+grigoriu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu