7. /22 IULIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT

DANA DRAGOMIR

Dana Dragomir
Date personale
Nume la naștere	Daniela Dragomir
Născută	22 iulie 1964 (56 de ani) București, România
Cetățenie	Suedia
Ocupație	Muzician, compozitor
Activitate
Alte nume	Pandana
Origine	România
Gen muzical	Muzică pop Pop instrumental muzică ușoară
Instrument(e)	Nai
Ani de activitate	1980–present
Case de discuri	Pandana Records
Colaborare cu	sv:Peter Grönvall, sv:Kristian Lundin, sv:Per Magnusson, sv:David Kreuger, sv:Jonas Berggren, sv:Max Martin, sv:Merit Hemmingson
Prezență online
Site web
Modifică date / text

Dana Dragomir (n. 22 iulie 1964, București) este o muziciană și compozitoare suedeză de origine română.

Dana Dragomir este cel mai bine cunoscuta pentru interpretarea piesei "Mio Mio", scrisă de Benny Andersson și Björn Ulvaeus, membri ai formației ABBA.^[1] Este prima naistă profesionistă din lume^[2]. Muzica ei este un amestec de pop, Pop simfonic și New Age. A cunoscut succesul în Suedia, ajungând in topuri cu mai multe albume, fiind citată ca cel mai bun artist instrumental din Scandinavia la vînzări de discuri.

Biografie

Dana are o educație de doisprezece ani la prestigiosul Liceu de muzică „Dinu Lipatti” din București, locul ei de naștere. A fost descoperită și a devenit o vedetă consacrată de la vârsta de șaisprezece ani, în țara ei natală.

În 1985, la vârsta de 21 de ani, a părăsit România pentru o perioadă de 3 ani de contract în Las Vegas, managerul ei de atunci avînd planuri mari pentru lansarea ei în Statele Unite ale Americii. Acestia erau ultimii ani ai erei Ceaușescu și Securitatea a lăsat-o să plece din țară doar cu condiția că ea va spiona pentru ei. Dragomir însă nu a avut intenția de a mai reveni vreodată în România. Dezertarea ei a avut mari consecințe pentru părinții ei, care ambii, și-au pierdut locul de muncă. După anii '90 s-a întors în România unde ulterior a dat spectacole și interviuri.^[3]

Între timp, nesatisfăcută de procesul lent de dezvoltare al proiectului în Statele Unite ale Americii, a părăsit țara și pe managerul ei ca să se stabilească în Suedia.^[3] Marele ei succes a venit în 1991, cu interpretarea piesei "Mio min Mio", un cântec inițial compus in 1987 pentru filmul Mio în Țara Îndepărtată de către cei doi foști membri ABBA, Benny Andersson și Björn Ulvaeus. Versiunea ei instrumentala a devenit un mare succes și a rămas în topul suedez sv:Svensktoppen timp de zece săptămâni, ajungând pe locul 1. Dragomir a fost primul artist instrumental care a urcat pe locul 1 in acest top .^[4][5]

Este căsătorită cu Klas Burling, un legendar producător și prezentator de radio și TV, cel mai bine cunoscut pentru aducerea trupei Beatles pentru prima dată în Suedia în 1963, și care, de asemenea, acționează ca managerul ei. Ei locuiesc în Stockholm în cartierul Östermalm și împreună au o fiică, Alexandra Burling, născută în august 1994.^[6]

Discografie

Albume

Anul	Album	Pozițiile de vârf ale diagramei
		SWE [7]	NOR [8]	DEN [9]
1987	Från Orup till Bellman cu Merit Hemmingson[10]	—	—	—
1989	Merry Christmas	—	—	—
1991	Fluty Romances	26	—	—
1992	Demiro	28	—	—
1995	Panflöjts favoriter (cu Gheorghe Zamfir)[11]	21	—	—
1996	Pandana publicat de EMI en:Electrola[12]	41	—	—
1997	Traditional	—	—	—
1999	Favoriter	—	—	—
2000	Pan Is Alive And Well	40	—	—
2007	Älskade svenska visor	22	—	—
2011	The best of me	20	—	—
2014	Frost	—	—	—

"—" denotă versiuni care nu au ajuns in top sau nu se cunoaste pozitia.

Compoziții proprii

Dana Dragomir nu cântă doar cover-uri, ci a și compus melodii proprii (de multe ori împreună cu muzicieni ca Per Andreasson, Amadin, Peter Grönvall, Kristian Lundin, David Kreuger, și Renate Cumerfield.)^[13][14][15]

Compoziții proprii

1992 Into the light (De pe albumul Demiro)^[16]

Muzica compusă cu alți muzicieni

1991 Cântecul lui Iancu Jianu cu Per Andreasson (De pe albumul Fluty Romances)^[17]

1991 Cries of Beirut cu Per Andreasson (De pe albumul Fluty Romances)^[17][18]

1991 Firutza cu Per Andreasson (De pe albumul Fluty Romances)^[17][18]

1991 Ah, IA zein cu Per Andreasson (De pe albumul Fluty Romances)^[18]

1995 Marmarooni cu Renate Cumerfield (de pe albumul Pandana is Dana Dragomir)^[12]

1995 December 7 cu Amadin la Cheiron Studious (De pe albumul Pandana)^[12]

1995 Ote n cu R. Cumerfield (De pe albumul Pandana)^[12]

1995 Rich and Poor (From the album Pandana) ^[12]

1995 Imagination with sv:Jonas Berggren^[12]

1995 Whispering Waves cu Per Magnusson la Cheiron Studios (De pe albumul Pandana)^[12]

1995 Seven Valleys la Cheiron Studios (De pe albumul Pandana)

1995 One man woman cu Amadin la Cheiron Studios (De pe albumul Pandana)^[12]

1999 Pan is alive, cu Peter Grönvall (De pe albumul Pan is alive and well) ^[13]

1999 Salomeia cu Peter Grönvall (De pe albumul Pan is alive and well)^[13]

1999 Complaint cu Peter Grönvall (De pe albumul Pan is alive and well)^[13]

Premii și nominalizări

Nominalizata la premiile Grammis în 1990 cu Merit Hemmingson ^[19]

DANA DRAGOMIR - Into the Light - Ie - La Blouse Roumaine

ILEANA ȘIPOTEANU

Ileana Șipoteanu
Date personale
Nume la naștere	Ileana Șipoteanu
Născută	22 iulie 1967
Căsătorită cu	Dumitru Lupu
Cetățenie	România
Ocupație	cântăreață
Activitate
Origine	Rucăr, județul Argeș,România
Gen muzical	Muzică ușoară
Instrument(e)	Voce
Ani de activitate	1983 - prezent
Modifică date / text

Ileana Șipoteanu (n. 22 iulie 1967, Rucăr, județul Argeș) este o cântăreață de muzică ușoară din România.

Activitate profesională

În anul 1983 începe să cânte alături de formația Valahia din orașul Pitești abordând melodii din repertoriul interpretelor de muzică ușoară românească la modă în acea vreme. Tot la Pitești urmează și cursurile Școlii Populare de Artă la clasa profesoarei Cornelia Voica . Din 1985 se angajează la Teatrul Alexandru Davila unde-și desfășoară activitatea timp de 5 ani. În 1986 se produce debutul în Televiziune la emisiunea ,,Album Duminical,, cu melodia în prima audiție a compozitorului Dumitru Lupu pe versurile lui Eugen Dumitru ,,Nu e greu,,. În 1986 debutează pe scena festivalului de la Mamaia cu două piese în prima audiție :,,Când amintirile le retrăiești,,- Vasile V. Vasilache și ,,Nu sunt vorbe câteodată,, - Dumitru Lupu Apariții pe canalele românești de radio și televiziune, peste 100 de cântece înregistrate, prezenta în concerte și spectacole de revista ale teatrelor muzicale, Constantin Tănase(București), N. Leonard (Galați), Majestic (Ploiești) etc. A mai colaborat și cu alți compozitori și anume: Gheorghe E. Marian , Virgil Popescu, Dan Beizadea, Dan Stoian, Aurel Manolache etc.

Premii

• 1983- Premiul Tinereții la festivalul ,,Floare de colț,, Rucăr- jud. Argeș
• 1984- Premiul II la festivalul ,,Floare de colț,,
• 1984- Premiul Special –,,Lotca de aur,, -Brăila
• 1985- Trofeul festivalului ,,Floare de colț,,
• 1986- Mențiune la Festivalul Mamaia
• 1987- Titlul de laureat cu melodia ,,Ce mult te-am iubit,,- Festivalul Mamaia-comp. Dumitru Lupu - text Mala Bărbulescu.
• 1988- Premiul Special cu melodia ,,Băiatul care mă iubește,, festivalul Mamaia- comp. Dumitru Lupu-text Stelian Filip.
• 1988– Premiul Presei la festivalul ,,LIRA DE AUR,,- Bratislava
• 1993- Premiul Special cu melodia,,Iubește-mă așa cum te iubesc, festivalul Mamaia-Dumitru Lupu-text Viorela Filip.
• 1993- Premiul ,,Doina Badea,, la festivalul-concurs al Teatrelor de Revista Fantasio- Constanța.
• 1994- Premiul ,,Doina Badea,, -Cea mai bună Cântăreață-Fantasio
• 1994- Premiul Special cu melodia ,,Rendez-vous,,Festivalul de la Mamaia- Comp. Dumitru Lupu-text Viorel Popescu.
• 1995- Premiul Special cu melodia,, Sunt tristă fără tine,, Comp. Dumitru Lupu-text Florin Pretorian.- festivalul Mamaia.
• 1999– Premiul Vedeta teatrului muzical Romanesc- revista ,,VEDETE,,
• 2005- Diploma de excelență pentru contribuția deosebită la realizarea celei de-a V-a ediții a festivalului Național de Creație și interpretare Mamaia Copiilor.
• 2006- Diploma de excelență și Trofeul TVR 50- cu ocazia jubileului TVR, pentru rolul avut în istoria Televiziunii Române.

Șlagăre

• „Ce mult te-am iubit”(muzica: Dumitru Lupu, versuri: Mala Bărbulescu)
• „Cine mi-a luat iubirea”(muzica Gheorghe E. Marian, versuri: Mala Bărbulescu)
• „Am trup de ceață”(muzica: Dumitru Lupu, versuri: Florea Burtan)
• „Ai venit prea târziu”(muzica: Dumitru Lupu, versuri: Mala Bărbulescu)
• „Iubește-mă așa cum te iubesc”(muzica: Dumitru Lupu, versuri: Viorela Filip)
• „Rendez-vous”(muzica: Dumitru Lupu, versuri: Viorel Popescu)
• „Îmi cânta marea” (muzica: Dumitru Lupu, versuri: Carmel Aldea-Vlad)
• „Marinar”
• „Valsul valurilor”(muzica: Dumitru Lupu, versuri: Viorel Popescu)
• „Vino să dansezi cu mine”(muzica: Dumitru Lupu, versuri: Florin Pretorian)
• „Dă-mi o sărutare”
• „Ești iubirea vieții mele”(muzica: Dumitru Lupu, versuri: Lidia Moldoveanu)

Turnee

Turcia, Italia, Germania, Serbia, Bulgaria, Belgia, Franța, Austria

Concerte

• 2009 - Turneu European „Astă seară dansăm în Familie” organizat de Centrul Național de Cinematografie România –alaturi de regizorul Geo Saizescu, actorul Eusebiu Ștefănescu și interpreta de muzică ușoară de la Chișinău Tatiana Heghea. Regizorul spectacolului Cornel Diaconu.
• 2010 - Concert de Paști „Șapte cântece creștine” La Muzeul de Artă Constantă alături de Orchestra Uniunii de Creație Interpretativă a Muzicienilor din România ( UCIMR)-Dirijor Dumitru Lupu.
• 2011 - „Gala Ovo Music” - Sala Palatului București Trofeul „Ce mult te-am iubit” - Casa de Producție OVO MUSIC.

Filme

S-a alăturat sutelor de copii din întreaga țară în filmele cu și pentru ei.

• 2004 – “Singuri de revelion”, regia Liviu Pojoni
• 2005 – ”Mulineta roșie”
• 2007 – ”Peștele verde”, regia Dumitru Cucu
• 2008 – “Trupa de show”
• 2009 – ”Dramaticus”
• 2010 – ”Iubire Elenă”, regia Geo Saizescu
• 2011 – “Tabăra lui Dorobel”, regia Dumitru Cucu

Discografie

• 1988 – Disc Electrorecord, „Ileana Șipoteanu – Ce mult te-am iubit”
• 1992 – “Cântece Creștine”
• 1996 – “Ce mult te-am iubit”
• 1997 – “S-o luăm de la-nceput”
• 2000 – “Iubire Trădată”
• 2004 – “Refrene de Iubire”
• 2009 – ”The best of Dumitru Lupu”

În lucru se afla un CD ce cuprinde cântece de iarnă și colinde.

Diverse

• 1988 – Participă la câteva emisiuni de succes realizate de Tudor Vornicu și Titus Munteanu.
• 1992 – susține un recital extraordinar pe scena Festivalului de la Mamaia alături de Orchestra Teatrului Fantasio – dirijor Dumitru Lupu
• 2001 – 2005 Consilier artistic la Festivalul „MAMAIA COPIILOR”
• Din anul 2000 și până în prezent este solicitată în diferite jurii la festivalurile de muzică ușoară românească pentru copii și nu numai.
• Participări la diferite festivaluri internaționale alături de copiii de la Asociația ROLFILM

Interviuri în diverse reviste

• „Viața ca un cântec de iubire”
• „Cheia succesului Ilenei Șipoteanu”
• „Piteștiul a fost orașul care m-a lansat”
• „Secretele iubirii împărtășite” – Revista Tango – 2012

Ileana Sipoteanu - Ai Venit Prea Tarziu

Ileana Sipoteanu - Ce Mult Te-am Iubit

GETA BURLACU

Geta Burlacu
Geta Burlacu la Eurovision 2008
Date personale
Nume la naștere	Georgeta Povorozniuc
Născută	22 iulie 1974 (46 de ani) Bălți, RSS Moldovenească, URSS
Cetățenie	Moldova
Ocupație	Cântăreață
Activitate
Origine	Republica Moldova
Gen muzical	Jazz, Ethno jazz
Tipul de voce	contralto
Instrument(e)	vioară voce[*]
Prezență online
site web oficial pagină Facebook Google+ Myspace canal YouTube
Modifică date / text

Geta Burlacu (n. Georgeta Povorozniuc, 22 iulie, 1974, Bălți) este o cântăreață din Republica Moldova care a reprezentat Republica Moldova la concursul Eurovision din anul 2008 cu cântecul „A Century of Love”.

Biografie și cariera

Geta Burlacu s-a născut pe 22 iulie 1974, în orașul Bălți, Republica Moldova.

A început să cânte la vârsta de șapte ani. În același timp, studia vioara la școala de muzică din Bălți. A absolvit Colegiul de Muzică din Bălți, instrument vioara.

În 1993 Geta a intrat la Conservatorul din Chișinău, facultatea de muzică populară și jazz.

Geta Burlacu este câștigătorea a numeroase premii la festivaluri naționale și internaționale (Moldova, România, Franța, Germania, Spania, Danemarca, Ucraina, Belarus) în domeniul muzicii jazz, pop și folk.

Din 1998 și până în 2011 a activat ca solistă într-un jazz-band vocal «UniVox».

În perioada anilor 2005 – 2007, a fost profesor de jazz vocal la facultatea de canto, a Academiei de Muzică, Teatru și Arte Plastice, Moldova.

În 2006 ea a obținut o bursă la Fundația Soros, secțiunea "Music".

În 2007 Geta Burlacu a participat într-un turneu internațional, alături de celebra formație cubaneză "Buena Vista Social Club», pe cele mai mari scene ale României.

În 2008 a reprezentat Republica Moldova la concursul internațional "Eurovision Song Contest", cu piesa « Century of Love ».

În 2009 a participat la festivalul internațional "Cerbul de Aur", unde a reușit să ajungă în finala festivalului desfășurat în Brașov, România.

Din 2009 până în prezent evoluează pe scenă cu Orchestra Națională Simfonică Teleradio Moldova, precum și cu formațiile jazz «Alex Calancea Band", "ANGRY Band» și cu orchestra de muzică populară «Taraf Lăutăresc».

În 2010, a concertat în Europa cu trupa lui Alex Calancea Band. A susținut concerte în țări precum Franța, Germania, Austria, Italia, Rusia, Ucraina, România, China, Anglia, Belarus, Spania, Danemarca, Irlanda și altele.

În 2011, Geta Burlacu a participat la concertul "Woman Day" în cadrul aniversării "40 de ani Francofonie", organizat de UNESCO la Paris.

În 2012, Geta a dat viață unui nou album de colinde "Să ningă cerul peste noi" și la finele anului a susținut un concert de caritate cu formația Black&White și Jazz big Band (Tiraspol), la Teatrul Național de Operă și Balet.

Din anul 2013 și până în prezent Geta joacă într-un spectacol muzical «Caruselul erotic», pe scena teatrului Eugen Ionesco, Chușinău. Primul spectacol al Teatrului Nocturn “Decameron” după un text de David Hare, în regia lui Giorgi Tavadze (Georgia). Pe parcursul spectacolului Geta cânta live însoțită de «Angry Band».

Geta Burlacu sustinut numeroase recitaluri în Piața Marii Adunări Naționale de Ziua Limbii, Ziua Republicii, a participat la Festivalul moldovenesc de la Londra, luând parte în numeroase proiecte sociale și de caritate.

Interpreta a fost numită Ambasadorul al bunăvoinței a Fondului Națiunilor Unite pentru Populație din Moldova.

În 2014, 12 ianuarie și 13, respectiv, la invitația Asociației "Connexions Moldavie" și cu sprijinul Biroului "Pentru relații cu diaspora", Geta Burlacu a susținut 2 concerte "Winter Jazz " la Paris și Luxemburg, unde a fost salutată călduros de către reprezentanții diasporei moldovenești precum și a șefilor Ambasadelor Republicii Moldova în Belgia și Franța. Este remarcabil faptul că acesta este primul concert oficial a reprezentanților culturii moldovenești în Luxemburg.

În luna mai, 2014, Geta a reprezentat Republica Moldova în cadrul proiectului cultural "Experience Moldova". Pe data de 13, 15 și 16 mai Geta cu mare success a susținut concerte de muzică populară moldovenească pe scenele Berlinului, Stocholmului și Londrei.

În luna iulie, 2014, Geta Burlacu a participat la festivalul internațional "Urban Voices", unde a evoluat pe scenă cu piese din repertoriul celebrei interprete române, Maria Tănase. Geta a cântat «Imnul poporului român» piesa Lume lume pe un platou grandios acompaniată de muzicanții din India, Canada, Venezuela, Algeria, Franța și Moldova alături de unul dintre cele mai impunătoare coruri din lume, alcătuit din 800 de persoane. Proiectul a fost o simbioză de genuri muzicale, culturilor din est și vest.

Concursuri și Festivaluri

• 2014 - Participanta festivalului internațional onal Tambours à Nantes Urban Voices, Franta
• 2009 - Finalista festivalului "Cerbul de aur" ("Golden Stag"), România
• 2008 - Câstigătoarea preselecției locale "Eurovision"
• 13/09/2007 - Laureata festivalului Etno-jazz "Trigon", Chișinău
• 02/07/2007 - Laureata Festivalului internațional "Faces of friends", Moldova
• 30/04/2007 - Solista deschiderii "BUENA VISTA SOCIAL CLUB", Teatrul Național, București, România
• 2007-27-04 - Solista deschiderii "BUENA VISTA SOCIAL CLUB", Opera, Cluj, România
• 2004 - Câștigătoarea premiului 3 la festivalul internațional de jazz "DODJ"
• 2001 - Premiul special a festivalului național de muzică populară "Tamara Ceban", Moldova
• 2001 - Participanta festivalului internațional "International Festival of Universal Music (FIMU)", Belfort, Franța
• 2001 - Participanta festivalului internațional de muzică "New Impro Music Fest", Moldova
• 2001 - Solista orchestrei de muzică populară la "Săptămâna de muzică populară română", Germania
• 2000 - Participanta festivalului internațional "International Festival of Universal Music (FIMU)", Belfort, Franța
• 2000 - Participanta festivalului internațional de artă, "INTACT", Cluj-Napoca, România
• 2000 - Participanta festivalului internațional "Jazz-Weekend", Moldova
• 2000 - Participanta festivalului național "Mărțișor", Moldova
• 1999 - Participanta festivalului internațional "Jazz-Weekend", Moldova
• 1997 - Diploma concursului internațional "Șlagărul de Aur", Belorusia
• 1997 - Grand Prix a concursului republican "Tânăra Stea", Moldova

Discografie

• 2005 «Ce n-aș da să mor diseară»
• 2008 «La Porta Pământului»
• 2009 «O Sete Nebună»
• 2010 «Cine Iubește»
• 2012 «Să ningă cerul peste noi»

ARSENIE TODIRAȘ

Sari la navigareSari la căutare

Arsenium
Arsenium și Natalia Gordienko la Eurovision 2006
Date personale
Nume la naștere	Arsenie Todiraș
Născut	22 iulie 1983 (37 de ani) Chișinău, RSS Moldovenească, URSS
Cetățenie	Moldova
Ocupație	Cântăreț
Activitate
Alte nume	Arsenie
Gen muzical	Pop, alternative rock
Instrument(e)	Voce, contrabas
Interpretare cu	O-Zone
Prezență online
Site web Internet Movie Database
Modifică date / text

Arsenie Todiraș (n. 22 iulie 1983, Chișinău, URSS), cunoscut și ca Arsenie sau Arsenium, este un cântăreț de muzică pop din Republica Moldova. Între 1999 și 2005 a făcut parte din trupa O-Zone. Din 2005 evoluează în cariera solo sub numele scenic „Arsenium”.

Biografie

Arsenie s-a născut în data de 22 iulie 1983, la Chișinău, URSS (astăzi în Republica Moldova). La 16 ani face parte din Ansamblul Folcloric "Stejăreii", unde cântă la contrabas. Încearcă apoi să cânte operă. Profesoara Larisa Shulga îi face cunoștință cu Dan Bălan. Cei doi, împreună cu Radu Sîrbu, creează trupa O-Zone. În 2002, trupa se lansează în România, iar în 2003 primește dublu disc de aur. Tot în 2003 O-Zone se lansează pe piața internațională și fac istorie.

În 2006 apare primul album solo: Arsenium - Al 33-lea element.

Discografie

Albume

cu O-Zone

• 2002: Number 1
• 2004: DiscO-Zone

Solo

• 2006: The 33rd Element

Single-uri

• 2005: "Love Me, Love Me" (Germany Top 100 No. 33, France Singles Top 100 #36)
• 2006: "Loca"
• 2007: "Professional Heartbreakers"
• 2008: "Wake Up"
• 2008: "Rumadai" (Germany Top 100 No. 32, Germany Dancefloor Chart No. 1, Austria Top 75 #50)
• 2009: "Minimum"
• 2009: "25"
• 2010: "Исчезни" ("Iscezni"; Dispari!)
• 2010: "Remember mе"
• 2010: "Nu mă mai căutа"
• 2010: "Erase it"
• 2010: "Bang Bang"
• 2010: "Happy Birthday"
• 2011: "My Heart"
• 2012: "I'm Giving Up"
• 2013: "Aquamarina" (feat. Janyela)
• 2014: "До рассвета" (feat. Sati Kazanova) (Do rassveta, Până la răsărit)

Clipuri video

• 2005: "Love Me, Love Me"
• 2006: "Loca" (feat. Natalia Gordienco & Connect-R)
• 2006: "Professional Heartbreakers"
• 2008: "Wake Up"
• 2008: "Rumadai"
• 2009: "Minimum"
• 2010: "Remember Me"
• 2010: "Erase It"
• 2011: "My Heart" (feat. Lena Kniazeva) [1]
• 2014: "До рассвета" (feat. Sati Kazanova) (Do rassveta, Până la răsărit)

ANA BUXAI - ANYA

Anya
Date personale
Nume la naștere	Ana Buxai
Născută	22 iulie 1986 (34 de ani)[1]  Ocna Sibiului, România Sibiu, România
Cetățenie	România
Ocupație	Cântăreață
Activitate
Gen muzical	Dance
Tipul de voce	Soprană
Instrument(e)	Voce
Ani de activitate	2008-prezent
Case de discuri	MediaPro Music
Interpretare cu	Hi-Q, Jay Ko
Prezență online
Site web
Modifică date / text

Ana Buxai (n. 22 iulie 1986, Sibiu, România), cunoscută sub numele de scenă Anya, este o cântăreață română de muzică dance, care a fost timp de doi ani solista formației Hi-Q.

Carieră

Ana Buxai s-a născut pe data de 22 iulie 1986 în Ocna Sibiului, România. În timpul școlii generale a studiat canto, iar pe parcursul anilor de liceu a luat lecții de chitară.^[1]

Anya s-a alăturat formației de muzică dance Hi-Q în aprilie 2008. Timp de doi ani a lansat alături de aceasta piese precum „Așa-s prietenii” și „Lose You”, reușind să readucă formația în fruntea clasamentelor muzicale. În februarie 2010, Anya a părăsit Hi-Q datorită neînțelegerilor cu colegul ei de trupă, Mihai Sturzu.^[2]

Tot în 2010, Anya și-a început cariera de solistă. Primul ei disc single a fost o colaborare cu Jay Ko, un DJ pe care l-a întâlnit într-un club din Sibiu.^[1] Piesa „One” a fost un succes, ajungând până pe prima poziție în Romanian Top 100 și fiind ascultată în țări precum Olanda, Polonia, Bulgaria, Belgia și chiar în China.^[3] . Cel de al doilea hit al Anyei , ca cântăreață solo este „Beautiful world” care a ajuns pe primul loc în topurile muzicale din România , bucurându-se de o popularitate mare și în străinătate și de 5 milioane de vizualizări pe internet . În toamna anului 2011 Anya lansează un single nou : „Fool me” care se va bucura de același succes la radio ca „Beautiful world” și 6 milioane de vizualizări pe internet .

Discografie

Discuri single

• 2010: „One” (colaborare cu Jay Ko)
• 2010: „Beautiful World”
• 2011: „Fool Me”
• 2012: „Mary, Did You Know?”
• 2013: „Celebrate”
• 2013: „În Ochii Mei”
• 2014: „Într-o Zi”

IOANA IGNAT

Sari la navigareSari la căutare

Ioana Ignat
Date personale
Născută	22 iulie 1998 (22 de ani) Botoșani, România
Cetățenie	România
Ocupație	Cântăreață
Activitate
Origine	Botoșani
Gen muzical	Pop
Instrument(e)	Pian   chitară acustică   chitară bas   contrabas
Ani de activitate	2016–prezent
Interpretare cu	Edward Sanda   Morandi   Damian Drăghici   Havana   What's Up   Dorian Popa   Pavel Stratan
Modifică date / text

Ioana Ignat (n. 22 iulie 1998, Botoșani) este o cântăreață și compozitoare română de muzică pop, care a devenit cunoscută odată cu participarea la emisiunea-concurs Vocea României, unde s-a calificat până în finală. Ioana a lansat primul ei single, „Mă dezîndrăgostesc”, la începutul lui 2017.^[1]

Carieră

2016: Vocea României

În 2016, Ioana Ignat a participat în cel de al șaselea sezon al emisiunii-concurs Vocea României, unde a făcut parte din echipa lui Marius Moga,^[2] alături de care a ajuns până în semifinale, fiind totodată unul dintre concurenții creditați cu cele mai mari șanse la câștigarea concursului. În cadrul concursului, aceasta a interpretat piese din repertoriul lui Hozier („Take Me To Church”), Sia („Bird Set Free”), Lara Fabian („Je t'aime”) și Sam Brown („Stop”).^[3]

2017–prezent

Audio (extern)
	Mă dezîndrăgostesc pe Shazam
	Doar pe a ta pe Spotify

La doar o lună de la încheierea concursului, Ioana Ignat a lansat piesa „Dor de iarnă”, împreună cu Damian Drăghici. Ioana a lucrat la muzică și text, piesa a fost cântată cu instrumente live și are parte de un videoclip live session.^[4] Primul ei single, „Mă dezîndrăgostesc”, a fost lansat pe 17 ianuarie 2017. Piesa de dragoste spune povestea unei iubiri ce se destramă, unde fiecare moment se pierde în timp, iar eroina are curajul să meargă mai departe indiferent care va fi finalul.^[5] Piesa are peste 15 remixuri și a fost difuzată în cluburi din țară și din străinătate, precum Marea Britanie, Tokyo, Germania sau Polonia. În mai, Ioana a lansat prima ei piesă cu versuri în limba engleză, „Beauty in the Beast”.^[6]

Pe 25 mai 2017, Ioana a lansat, în colaborare cu artistul Edward Sanda, piesa „Doar pe a ta”. Piesa este compusă de către Sándor Bíró,^[7] producătorul muzical al hit-ului „Ce are ea”.^[8] Clipul piesei, realizat de Trandafilm, aduce în prim plan exuberanța tinereții și buna dispoziție. Imaginile au fost filmate în ținutul Mocăniței și la Castelul de Lut din Valea Zânelor.^[9] Piesa s-a bucurat de succes comercial în țară, clasându-se pe locul șapte în Airplay 100.^[10] În doar o lună de la lansare, piesa a adunat peste șase milioane de vizualizări pe YouTube^[11] și a fost cea mai descărcată piesă românească de pe iTunes.^[12]

Discografie

Ioana Ignat (discografie)

Lansări
↙Discuri single	11
↙Videoclipuri	9

An	Titlu
2017	„Dor de iarnă” (feat. Damian Drăghici)
	„Mă dezîndrăgostesc”
	„Beauty in the Beast”
	„Doar pe a ta” (feat. Edward Sanda)
	„Nu mă uita”
	„Așa-mi vine” (feat. What's UP)
2018	„Nu mai e”
	„Când lumea e rea” (feat. Dorian Popa)
	„Much Better” (feat. Super Monkeys)
	„Vivere” (feat. Havana)
	„De dragul iubirii”
	„În palma ta” (feat. Edward Sanda)

JOSEF STRAUSS

Josef Strauss (20 august 1827 - 22 iulie 1870) a fost un compozitor austriac .

Josef Strauss

S-a născut la Mariahilf (acum Viena ), fiul lui Johann Strauss I și al Maria Anna Streim, și fratele lui Johann Strauss II și al lui Eduard Strauss . Tatăl său a vrut ca el să aleagă o carieră în armata austriacă habsburgică . A studiat muzica cu Franz Dolleschal și a învățat să cânte la vioară cu Franz Anton Ries .

A primit pregătire ca inginer și a lucrat pentru orașul Viena ca inginer și proiectant. El a proiectat un vehicul cu perii rotative trase de cai și a publicat două manuale despre subiecte matematice. ^[1] Strauss a avut talente ca artist, pictor, poet, dramaturg, cântăreț, compozitor și inventator. ^[2]

Cuprins

Orchestra de familie

S-a alăturat orchestrei familiei, alături de frații săi, Johann Strauss II și Eduard Strauss ^[3] în anii 1850. Prima sa lucrare publicată s-a numit „Die Ersten und Letzten” (Primul și ultimul). Când Johann s-a îmbolnăvit grav în 1853, Josef a condus orchestra pentru o vreme. Vienezii iubitori de vals au apreciat compozițiile sale timpurii, așa că a decis să continue în tradiția familiei de a compune muzică de dans. El a fost cunoscut ca „Pepi” de către familia și prietenii apropiați, iar Johann a spus odată despre el: „Pepi este cel mai înzestrat dintre noi doi; eu sunt doar cel mai popular ...” ^[1]

Viață de familie

Josef Strauss s-a căsătorit cu Caroline Pruckmayer la biserica Sf. Johann Nepomuk din Viena la 8 iunie 1857 și a avut o fiică, Karolina Anna, care s-a născut la 27 martie 1858.

Muzică

Josef Strauss a scris 283 de numere de opus. El a scris multe valsuri , inclusiv: Sphären-Klänge (muzica sferelor), Delirien (deliruri), Transaktionen (tranzacții), Mein Lebenslauf ist Lieb“und Lust (personajul meu este Iubire și Bucurie), și Dorfschwalben aus Österreich (Village Swallows din Austria) polci , cel mai faimos Pizzicato Polka  [ A ] cu fratele său Johann, cadriluri , și alte muzică de dans, precum și niște marșuri . Valsul Puterile misterioase ale magnetismului ( Dynamiden) cu ajutorul tastelor minore a arătat o calitate care i-a deosebit valsurile de cele ale fratelui său mai mare, cel mai popular. ^[4] Cele Polka-Mazurka arată influența de Strauss, unde a scris multe exemple , cum ar fi Die Emancipierte și Die Libelle .

Moarte

Josef Strauss a fost bolnav cea mai mare parte a vieții sale. Era predispus la leșin și la dureri de cap intense. ^[5] În timpul unui turneu din 1870, a căzut inconștient de pe podiumul dirijorului din Varșovia în timp ce conducea „Potpourri muzical”, lovindu-și capul. Soția sa l-a adus înapoi acasă la Viena, la Hirschenhaus , unde a murit la 22 iulie a acelui an. Un diagnostic final a citat doar sângele descompus. Au existat zvonuri că ar fi fost bătut de soldații ruși beți după ce ar fi refuzat să acționeze pentru ei într-o noapte. Nu s-a stabilit o cauză specifică de deces, deoarece văduva sa a interzis orice autopsie. ^{[ citație necesară ]} Îngropat inițial în cimitirul St. Marx , Strauss a fost mai târziuexhumat și reîngropat în Cimitirul Central din Viena , alături de mama sa Anna. ^{[ este necesară citarea ]}

Valsurile și polca lui ar fi putut să le depășească pe cele ale fratelui său mai mare Johann II dacă ar fi supraviețuit, din moment ce acesta din urmă începuse să se specializeze în operete și alte opere de scenă. ^{[ este necesară citarea ]}

Lucrările lui Josef Strauss

Lucrările lui Josef Strauss includ: ^[6]

• Die Ersten und Letzten („Primul și ultimul”) vals op. 1 (1853)
• Die Ersten nach den Letzten („Primul după ultimul”) vals op. 12 (1854)
• Die Guten, Alten Zeiten („The Good Old Times”) vals op. 26 (1856)
• Mai-Rosen („Mai-Trandafir”) vals op. 34 (1857)
• Liechtenstein-Marsch op. 36 (1857)
• Perlen der Liebe („Perlele dragostei”) concert-vals op. 39 (1857)
• Wallonen-Marsch („Marșul valon”) op. 41 (1857)
• Moulinet-Polka („Little Mill Pond”) polka francaise op. 57 (1858)
• Laxenburger-Polka, Op. 60 (1858)
• Sympathie („Simpatie”) polka-mazurka op. 73 (1859)
• Lustschwärmer („Joy Seeker”) vals op. 91 (1860)
• Schabernack („Shenanigans”), polka rapidă op. 98
• Wiener Bonmots („Bon-mots vienezi”) vals op. 108 (1861)
• Winterlust („Bucuria iernii”) polka op. 121 (1862)
• Brennende Liebe polka-mazurka op. 129 (1862)
• Auf Ferienreisen! („În vacanță!”) Polka op. 133 (1863)
• Die Schwätzerin („Bârfa”) polka-mazurka op. 144 (1863)
• Wiener Couplets („Cuplete vieneze”) vals op. 150 (1863)
• Dorfschwalben aus Österreich („rândunelele satului din Austria”) vals op. 164 (1864)
• Frauenherz („A Woman’s Heart”) polka-mazurka op. 166 (1864)
• Sport-Polka op. 170 (1864)
• Dynamiden (Geheimne Anziehungskräfte) („Puterile misterioase ale magnetismului”) vals op. 173 (1865)
• Stiefmütterchen („Panseli”) polka-mazurka op. 183 (1865)
• Transaktionen („Tranzacții”) vals op. 184 (1865)
• Carrière, polka rapidă, op. 200
• Die Marketenderin („The Camp Follower”) polka op. 202 (1866)
• Die Libelle ('The Dragonfly') polka-mazurka op. 204 (1866)
• Delirien  [ ja ] ('Deliriums') vals op. 212 (1867)
• Herbstrosen („Trandafir de toamnă”) vals op. 232 (1867)
• Sphärenklänge  [ ja ] („Muzica sferelor”) vals op. 235 (1868)
• Eingesendet („Scrisori către editor”) polka op. 240 (1868)
• Plappermäulchen („Chatterboxes”) polka op. 245 (1868)
• Aquarellen (vals)  [ ja ] („Acuarele”) vals op. 258 (1869)
• Eislauf („Patinaj pe gheață”) polka op. 261 (1869)
• Neckerei ('Teasing') polka mazur op. 262
• Mein Lebenslauf Ist Lieb` Und Lust!  [ ja ] („Personajul meu este dragoste și bucurie”) vals op. 263 (1869)
• Die Tanzende Muse („The Dancing Muse”) polka-mazurka op. 266 (1869)
• Feuerfest! ('Fireproof!') Polka francaise op. 269 ​​(1869).
• Aus der Ferne Polka Mazur op. 270 (1869)
• Ohne Sorgen! („Fără grijă!”) Polka op. 271 (1869)
• Nilfluthen („Apele Nilului”) vals op. 275 (1870)
• Frauenwürde waltz op. 277 (1870)
• Jokey-Polka („Jockey”) op. 278 (1870)
• Hesperusbahnen („Calea lui Hesperus”) vals op. 279 (1870)
• Die Emancipierte („Femeia emancipată”) polka-mazurka op. 282 (1870)

Josef Strauss: Brennende Liebe / Polka Mazur op. 129 (1863)

Josef Strauss - Dynamiden-Walzer, Op. 173

Josef Strauss - Aquarellen - Walzer, op. 258

Josef Strauss - Winterlust - Polka-schnell, Op. 121

IONEL FERNIC

Sari la navigareSari la căutare

Ionel Fernic
Date personale
Născut	29 mai 1901  Târgoviște, România Târgoviște, Dâmbovița, România
Decedat	22 iulie 1938  pădurea Negrileasa, România (accident aviatic) Stulpicani, Suceava, România
Cetățenie	România
Ocupație	compozitor, aviator, parașutist
Activitate
Origine	român
Gen muzical	muzică ușoară
Instrument(e)	pian, chitară
Modifică date / text

Ionel Fernic (n. 29 mai 1901, Târgoviște – d. 22 iulie 1938, Bucovina) a fost un compozitor român de muzică ușoară, aviator (pilot civil) și unul dintre primii parașutiști români. Între alte preocupări ale sale au intrat scrisul (proze de mici dimensiuni, textier pentru multe dintre romanțele sale) și munca de gazetar.

Ionel Fernic tânăr.

Studii. Debutul

Familia Fernic se va muta la Galați, unde Ionel urmează liceul „Vasile Alecsandri”. Aici îl cunoaște pe profesorul de muzică și compozitorul Teodor Fuchs, de la care va lua primele lecții de chitară și pian. Pasionat de muzică, dar și de aparatele de zbor, Ionel Fernic este îndrumat de părinți să-și continue studiile într-o facultate tehnică; totuși, va opta pentru Conservatorul din București, unde intră la secția de artă dramatică cu cea mai bună medie. Deși remarcat de profesorii săi, tânărul nu se impune pe specializarea oferită de școală. Are ocazia să joace alături de Aristide Demetriade, Ion Manolescu, Mișu Fotino ș.a. O dată încheiate studiile (1924), Fernic își satisface stagiului militar la Școala de ofițeri în rezervă din Ploiești; va rămâne în oraș pentru câțiva ani și tot aici va compune o parte importantă a repertoriului său.

Poate sub îndrumarea profesorului Fuchs, Fernic a compus în ultimul an de liceu balada Cruce albă de mesteacăn (1919), prima sa piesă de muzică ușoară. După ce se va stabili la Ploiești, înțelegând nevoia de a compune muzică de succes, dar și totodată pentru a-și verifica posibilitățile, scrie romanțe și tangouri. Primul său tango, compus în 1931, s-a intitulat Minciuna (mai cunoscut prin titlul Pe boltă când apare luna, reprezentând primul vers din refren); în fapt, melodia este o adaptare a unei piese franțuzești, propusă de Nicolae Kirițescu. Versurile în limba franceză au fost înlocuite cu unele noi, scrise de Aurel Felea.

„Într-o zi stăteam acasă și exersam la pian. Simțeam oarecare inspirație în acel moment și am luat hârtia și condeiul în mână. După o muncă de o jumătate de oră, am compus «Minciuna», primul meu tango. Primul meu succes nu m-a îmbătat deloc, căci îmi dădeam seama cât e de ieftin, dar trebuia să trăiesc și m-am pus cu nădejde pe lucru, luptând din răsputeri să escaladez, cât era cu putință, zidurile banalității.”

—Ionel Fernic

Activitate

Compozitor de succes

În doar câțiva ani, Ionel Fernic a devenit autorul a peste patru sute de șlagăre. Multe dintre compozițiile sale s-au bucurat de faimă în epocă și continuă să fie apreciate până în ziua de astăzi. În prezent, se editează anual sau la distanță de câțiva ani, noi compilații de muzică ușoară care includ piese semnate de Fernic.

Alte preocupări. Stabilirea în București

Din anul 1927, Fernic și-a încercat pentru scurt timp talentul scriitoricesc, publicând un volum de schițe, Misterele din Mizil (pe modelul seriilor publicate în foileton, de mare succes în Europa; de exemplu, Misterele Parisului). În 1928 a publicat un volum de poezii, Prăștii și câteva cărți pentru copii. A fondat revista satirică Să nu te superi că te-njur.

La începutul anilor treizeci, Fernic se mută definitiv în București.

Ionel Fernic aviator (centru, costum alb). Poza conţine o dedicaţie scrisă de Fernic pentru Victor Puşcariu, directorul unei fabrici de paraşute care i-a sprijinit debutul în domeniu.

În aer

Fernic a absolvit Școala de pilotaj de la Băneasa în primăvara anului 1935, primind brevetul de zburător. Figurează în evidențele piloților români de turism și sport; tot atunci se arată interesat de parașutism. Fernic execută primul salt cu parașuta în cadrul unui miting aviatic la aeroportul Băneasa. Va trebui să renunțe la parașutism din pricina unui accident la aterizare, în cadrul mitingului aviatic organizat la Ismail,^[1] ocazie cu care își fracturează piciorul drept. Este numit directorul Școlii de pilotaj din Cernăuți; va fi medaliat de însuși regele Carol al II-lea cu o distincție importantă, „Virtutea Aeronautică”.

„L-am cunoscut într-o zi a anului 1937 pe un aerodrom din București, unde a aterizat cu avionul său pentru o mică revizie. În carlinga din față avea legată în chingi o chitară.

Când l-am întrebat ce-i cu chitara acolo, mi-a răspuns că «nu-i chitară, ci este iubita lui, care îl însoțește pretutindeni.» Socotindu-i zisele o mică și nevinovată nebunie, am râs și i-am acceptat ca bun răspunsul, deoarece noi, aviatorii acelor vremuri, aveam fiecare nebuniile noastre. Altfel n-am fi putut zbura cu aripile legate cu sârmă și proptite cu bandaje și atele din scânduri de gard atunci când o întâmplare nefericită făcea să ne ciobim la câte o aterizare forțată de vreun teren necunoscut.”

—Ioan Crăciun, pilot-aviator în rezervă

Despre senzația provocată de săritura cu parașuta, Ionel Fernic mărturisea:

„Nu simt niciun fel de rău sau gol la stomac. Sunt perfect conștient, simt cum alunec în aer și aștept deschiderea parașutei. E o senzație de neînchipuit! Nici un zgomot, cât de mic, nu tulbură imensa și maiestuoasa tăcere a oceanului de azur. Ar trebui pana unui d'Anunzzio ca să poată descrie întreaga frumusețe și poezie a acestei fantastice călătorii pe undele nevăzute ale eterului.”

—Ionel Fernic

Ionel Fernic și-a pierdut viața într-un accident aviatic pe data de 22 iulie 1938, la vârsta de 37 de ani. Pasager al unui zbor pe ruta Varșovia-București-Salonic (compania poloneză LOT), Fernic și-a pierdut viața alături de toți ceilalți pasageri, din cauze necunoscute, avionul prăbușindu-se în pădurea de la Negrileasa, în apropiere de satul Stulpicani, județul Suceava. Rămășițele lui Ionel Fernic au fost incinerate la Crematoriul bucureștean; la eveniment au participat prieteni și colaboratori din lumea muzicii și aviatori care, fie i-au cântat piesele mai îndrăgite, fie l-au omagiat printr-o demonstrație de zbor deasupra Bucureștiului.

Despre Ionel Fernic

„O personalitate care a întrunit prin valențele talentului său multilateral, inspirația poetului, harul cântărețului-interpret al propriilor romanțe și tangouri, curajul și pasiunea zburătorului îndrăzneț, afirmându-se ca pilot și parașutist sportiv, acesta a fost, în câteva cuvinte, Ionel Fernic.”

—Ștefan Soverth - „Parașutiștii în luptă”

Compoziții

În lipsa unor informații cronologice, titlurile nedatate vor fi așezate la capătul listei și ordonate alfabetic.

Piesa Pe boltă când apare luna apare sub numele Minciuna, a doua variantă a titlului fiind preferată chiar de către autor.

Titlul piesei	Forma muzicală	Versuri	Anul apariției	Interpretări mai cunoscute
Cruce albă de mesteacăn	romanță	Ion Sân-Giorgiu, Artur Enășescu	1919	Dorel Livianu, Jean Moscopol
Țiganca	romanță	Artur Enășescu	1928	Doina Badea, Ioana Radu, Ion Luican
La umbra nucului bătrân	romanță	Alexandru Dinescu	1930	Ioana Radu
Minciuna (Pe boltă când apare luna)	tango (tango-romanță)	Aurel Felea	1931	Jean Moscopol, Gică Petrescu, Cristian Vasile, Manole Stroici
Dar ești la fel (Quand même)	tango	Ionel Fernic (rom.) Nicolae Kirițescu (fr.)	1931	Cristian Vasile, Gică Petrescu, Manole Stroici
O dată	tango	Nicolae Kirițescu	1931
Îți mai aduci aminte, doamnă	romanță	Cincinat Pavelescu	1932	Alexandru Giugaru, Jean Moscopol, Cristian Vasile, Petre Alexandru, Manole Stroici
Iubesc femeia	tango-romanță	Ionel Fernic	1933	Cristian Vasile, Nicu Stoenescu
Mi-a murit norocul	vals-boston	Nunuța Morțun Fernic	1933
Inima e o chitară	foxtrot	Ionel Fernic	1933
La geamul tău luminat	tango	Ionel Fernic	1934	Nicu Stoenescu
Pentru tine am făcut nebunii	tango	Ionel Fernic	1934	Cristian Vasile
E primăvară	tango argentinian	Ionel Fernic	1935	Cristian Vasile
Dormi, păpușă, noapte bună	foxtrot lent	Ionel Fernic	1935
Adio, doamnă	tango	Ionel Fernic	indisp.	Gion, Jean Moscopol
Aprinde o țigară	tango		indisp.	Titi Botez, Constantin Florescu, Cristian Vasile
Beau	tango		indisp.	Cristian Vasile
Cea din urmă seară	romanță	Ionel Fernic	indisp.
Cel din urmă trandafir			indisp.
Dă-mi mâinile să le sărut	romanță		indisp.	Zavaidoc
De ce mi-ai spus că mă iubești	tango	Ionel Fernic		Cristian Vasile, Tudor Gheorghe
În ochii tăi fermecători	tango	Robert Storeck		Cristian Vasile
Iartă-mi	tango	Jurmann	indisp.
Mai spune-mi înc-odată	tango	Ionel Fernic	indisp.	Jean Moscopol, Tudor Gheorghe
Mihalache, mană dragă	populară	Ionel Fernic	indisp.	Zavaidoc
Minte-mă	tango		indisp.	Cristian Vasile
Nu cred	tango	Bachicha	indisp.	Gion
Nunuțo	tango	Ionel Fernic	indisp.	Cristian Vasile
Nu-mi mai spune iar minciuni de amor	tango		indisp.	Titi Botez
Romanța celei care minte	romanță	Ion Minulescu	indisp.	Gică Petrescu, Traian Fortun
Să nu te superi că te-njur	romanță		indisp.	Zavaidoc
Scrisoare de amor	romanță		indisp.	Mia Braia, Cristian Vasile
Scrisoare de dor		Aurel Felea	indisp.	Margareta Pâslaru

Referințe

1. ^ *** - Accidentul parașutistului Ionel Fernic, în Adevărul, anul 50, nr. 16168, 8 octombrie 1936, accesat la 24 august 2020 (digibuc.ro)

Articole

• Trei scrisori despre cântec și zbor. Medalion Fernic, articol publicat în almanahul „Flacăra” (1988, editat pentru Revelionul 1989), pag. 209-211
• Hai să ne promovăm valorile, ep. 37, articol publicat pe blog-ul „Din și despre Galați” (31 octombrie 2006)
• Compozitorul, poetul și aviatorul Ionel Fernic, articol semnat de Mihai Athanasie-Petrescu (25 decembrie 2006)

Albume de piese

• Fernic, Ionel (1967). Melodii alese, Editura Muzicală a Uniunii Compozitorilor din R.S. România, București
• Cele mai frumoase romanțe de ieri și de azi (1983). Supliment al revistei „Muzica”, Editura Muzicală, București

Pe bolta cand apare lunaCristian Vasile Ionel Fernic)

Aprinde o tigaraCristian Vasile Ionel Fernic)

Dan Iordachescu IONEL FERNIC -- La umbra nucului batran romanta)

AURELIAN ANDREESCU

Aurelian Andreescu
Date personale
Născut	12 mai 1942  București, România
Decedat	22 iulie 1986 (44 de ani)  Constanța, România
Cauza decesului	cauze naturale (infarct miocardic)
Cetățenie	România
Ocupație	arhitect cântăreț
Activitate
Gen muzical	blues
Tipul de voce	tenor
Case de discuri	Electrecord
Prezență online
pagină Facebook
Modifică date / text

Aurelian Andreescu (n. 12 mai 1942, București, România – d. 22 iulie 1986, Constanța, România) a fost un cântăreț român de muzică ușoară.

Biografie

Aurelian Andreescu s-a născut în București, fiind fiul lui Spiridon Andreescu și al Mariei Andreescu. A fost căsătorit de două ori, cu Ana Ciumetti, în anul 1968 și cu Mariella Annie Dumitriu în anul 1976.

Aurelian Andreescu a murit la 44 de ani, în anul 1986, suferind de ciroză. Este înmormântat în cimitirul Ghencea din București.

Cariera muzicală

A debutat la "Festivalul Național de Muzică Mamaia" la prima ediție în anul 1963 cu melodia "În tot ce e frumos pe lume" de Elly Roman. Este unul din cei mai "curtați" interpreți de muzică ușoară de către compozitorii vremii. Aurelian Andreescu susține programe muzicale la cele mai selecte baruri și cluburi de noapte din București și de pe litoral.

Din anul 1965 s-a angajat la Teatrul Constantin Tănase. Împreună cu colectivul teatrului a efectuat turnee în mai multe țări din Europa, precum și în Israel, Cuba, Turcia. În anul 1968 a obținut locul al III-lea la Festivalul Internațional al Cântecului de la Sopot, Polonia, la "Ziua discului". A făcut parte din echipa României alături de Aura Urziceanu și Mihaela Mihai care a cucerit Cupa Europei la Concursul de la Knokke, Belgia în anul 1971. În anul 1973 Aurelian Andreescu a reprezentat România la Olimpiada Cântecului de la Atena, cu melodia "Alerg printre Stele" a compozitorului Radu-Eugeniu Gheorghiu și a deschis recitalul lui Johnny Hallyday. De-a lungul carierei, a înregistrat peste 200 de melodii.

Moștenire

Din anul 1993, la teatrul Constantin Tănase are loc anual Festivalul de Muzică Ușoară "Aurelian Andreescu". Lucky Marinescu a plecat din România în 1985, iar la revenirea în țară, alături de regretatul ei soț, Constantin Barbu, a fost unul dintre oamenii care au sponsorizat Festivalul "Aurelian Andreescu", contribuind financiar, și făcând parte din juriu. Mihai Trăistariu a fost descoperit în urma participării la acest festival. Primul câștigător al Trofeului "Aurelian Andreescu" este Marian Stere, actualmente textier și redactor la Radio România Internațional.

Lucky Marinescu este de părere că numele lui Aurelian Andreescu trebuie reactualizat, așa cum trebuie să se întâmple cu alte nume mari, cum ar fi Dan Spătaru, Laura Stoica sau Gil Dobrică.

Despre Aurelian Andreescu

„Aurelian Andreescu a fost probabil cel mai valoros interpret pe care l-a avut muzica ușoară românească din timpul său, și nu numai. Cânta pentru satisfacția sa . Avea vocea tremolată, viguroasă, încânta publicul, pe care l-a iubit și respectat totdeauna. Era echilibrat și avea sufletul nobil.”

—Temistocle Popa

„A fost cea mai valoroasă voce masculină a muzicii ușoare românești. Avea un timbru și o culoare a vocii inconfundabile. Era singurul cu adevărat - o voce.”

—Titel Popovici

„Cântecul a fost cel care ne-a unit, punând temelia unei prietenii trainice. M-a impresionat de prima dată datorită caracterului său excepțional. A fost unul dintre puținii care și-au respectat cu adevărat cariera.”

—Aura Urziceanu

„Aurelian era un bărbat timid și introvertit”

—Mariella Andreescu^{[necesită citare]}

„Aurelian avea capacitatea unică de a imprima oricărei melodii darul său, harul său, de aceea orice cânta el era hit sau devenea hit. A fost de neînlocuit.”

—Mihai Constantinescu

„Era o prezență tonică, mereu pus pe glume, optimist, plin de viață, admirabil prieten.”

—Alexandru Arșinel

„Aurelian Andreescu era un om frumos din toate punctele de vedere și un mare caracter.”

—Corneliu Vadim Tudor

Discografie

• Succese internaționale (1973, Electrecord)
• Cele mai frumoase melodii (1986, Electrecord)
• Aurelian Andreescu (2002)
• Aurelian Andreescu. Muzică de colecție (2007, Jurnalul Național)

Piese din repertoriu

Melodii originale(în ordine alfabetică):

• Ai trecut iar pe strada mea (Ramon Tavernier)
• Alerg printre stele (Radu-Eugeniu Gheorghiu)
• Ana (George Grigoriu)
• Ar fi de-ajuns (Ion Cristinoiu / Mihai Dumbravă)
• Astăzi e ziua ta (Ion Vasilescu / Eugen Mirea, Ion Vasilescu)
• Când vei veni iar lângă mine (Alexandru Mandy)
• Cântă-mi să uit dragostea (Ion Vasilescu / Nicolae Vlădoianu)
• Cântec de leagăn (Horia Moculescu / Eugen Rotaru)
• Ce bine-ar fi să fie așa (Dan Ardelean / George Mihalache)
• Ce-ți pasă ție (Dan Beizadea / Puiu Vasiliu)
• Constelația Iubirii (Zsolt Kerestely)
• Copacul (Zsolt Kerestely)
• Cu cine semeni dumneata? (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian)
• Cu Noi (Zsolt Kerestely)
• Daniela (Marcel Dragomir)
• De ieri până azi (Laurențiu Profeta)
• Din focul primului sărut (Marius Țeicu / Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu)
• Dorul (Vasile V. Vasilache / Gheorghe Valcu)
• Ești fotogenică (George Grigoriu / Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu)
• Fetițele din București (Ion Vasilescu / Nicolae Vlădoianu)
• Fluierând pe stradă (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian, Bogdan Caus)
• Gânduri (Nancy Brandes / Ovidiu Dumitru)
• Gentleman (Henri Mălineanu)
• Inima mea e a ta (George Grigoriu / Angel Grigoriu, Romeo Iorgulescu)
• Iubesc (Petre Mihăescu / Ovidiu Dumitru)
• Iubirea cea mare (Florin Bogardo)
• În tot ce e frumos pe lume (Elly Roman / Sasa Georgescu)
• Lumea (Marcel Dragomir / Ovidiu Dumitru)
• Merit eu (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian)
• Mi-ai spus că mă iubești (Mișu Iancu)
• Muzica (Marius Țeicu / Ovidiu Dumitru)
• Oameni (Marius Țeicu / Ovidiu Dumitru)
• o perla de fata (George Grigoriu)
• Nu cred în stele (Vasile V. Vasilache)
• Nu mă citi (Horia Moculescu)
• Nu știi cîtă iubire (Ion Cristinoiu)
• Pentru Dragoste (Marcel Dragomir)
• S-a lăsat cortina (Vasile Veselovski / Mihai Maximilian)
• Serenada Twist (Florentin Delmar)
• Și plouă (Radu Șerban)
• Ștrengărița (Noru Demetriad / Mihai Dumbravă)
• Te iubesc (Dan Beizadea)
• Te-ai schimbat (Petre Mihăiescu / Aurel Storin)
• Tu ești primăvara mea (Florin Bogardo)
• Un fluture și-o pasăre (Florin Bogardo / Ioana Diaconescu)
• Vino, vino, dragoste (Marius Țeicu / Eugen Rotaru)
• Vise (Paul Urmuzescu / Mihai Dumbravă)
• Vreau numai soare (Dan Ardelean / Gheorghe E. Marian)

Melodii din repertoriul internațional:

• Bună dimineața, micuță stea (Rado, Ragny, M. Dermott / Gheorghe E. Marian)
• Nu uita (Rado, Ragny / Cecilia Silvestri)
• Pentru Maria (Murray, Callander / Eugen Rotaru)
• Love story (Francis Lai / Aurel Felea)
• O chema Ninette (Hildebrandt / Aurel Felea)
• Valuri albe (Christie-Yellow river / Aurel Felea)
• Pașii mei (Barry Gibb / Aurel Felea)
• Vei veni (Beatles - Let It Be)
• De ce n-am replică în glas (Kenny Rogers - Ruby, Don't Take Your Love To Town)

Aurelian Andreescu - Dorul

Aurelian Andreescu - Aurelian Andreescu - Album Integral

DUMITRU LUPU

Dumitru Lupu
Date personale
Născut	25 mai 1952
Decedat	22 iulie 2017 (65 de ani)
Cauza decesului	cauze naturale (stop cardio-respirator)
Căsătorit cu	Ileana Șipoteanu
Cetățenie	România
Ocupație	Compozitor de muzică ușoară
Modifică date / text

Mitică (Dumitru) Lupu^[1] (n. 25 mai 1952, Giurgiu, România – d. 22 iulie 2017^[2]) a fost un compozitor de muzică ușoară din România.

Biografie

Dumitru Lupu s-a născut la 25 mai 1952 în Giurgiu, având ca părinți pe Gheorghe și Marioara Lupu. A absolvit Conservatorul de Muzică „Ciprian Porumbescu” din București, secția Canto.

A fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (UCMR) și al Uniunii Autorilor și Realizatorilor de Film din România (UARF). Este prof. univ. dr. la Universitatea „Ovidius” din Constanța, din anul 2014. A fost dirijor al orchestrei Teatrului Al. Davila din Pitești între anii 1982-1990, și al Teatrului Fantasio din Constanța între anii 1990-2004. Este inițiatorul festivalului "Mamaia copiilor".

A fost căsătorit cu interpreta de muzică ușoară Ileana Șipoteanu și are o fiică, Dumitrana-Teodora.

A murit la vârsta de 65 de ani din cauza unui stop cardiac.

Activitatea artistică

• Autor a a peste 500 de lucrări muzicale păstrate în cardex-ul Radiodifuziunii și Televiziunii Naționale, înregistrate la UCMR-ADA.
• Autor de spectacole, inițiator al Festivalului pentru copii „Mamaia copiilor” - 2001.
• Autor de lucrări pentru copii printre care: Albă ca zăpada, Scufița roșie, Mica sirenă, Ali Baba și cei 40 de hoți, etc.
• Muzica spectacolelor radiofonice: Franțuzitele, O soacră, Licoarea fermecată, Pădurea albastră, Dănilă Prepeleac, etc.
• Direcția muzicală a serialului „Antologia umorului românesc” produs de TVR.

Discografie

• Ileana Șipoteanu (CÂNTECE CREȘTINE, CE MULT TE-AM IUBIT, S-O LUĂM DE LA-NCEPUT, IUBIRE TRĂDATĂ, REFRENE DE IUBIRE)
• Dumitru Lupu (VOCILE LOR)
• Alexandru Jula (IUBIRE TÂRZIE, CÂNTAȚI CU BUNICU’)
• Dumitrana-Teodora Lupu (DUMITRANA, CE MULT ÎMI PLACE…MUZICA!, CORNULEȚ CU LAPTE)
• THE BEST ROMANIAN MUSIC COLLECTION (2006)
• „80 DE ANI DE MUZICĂ ÎN 80 DE ANI DE RADIO” (2008)
• ANOTIMPUL ȘLAGĂRELOR (Electrecord 2007 - volumul 1)
• ANOTIMPUL ȘLAGĂRELOR (Electrecord 2008 - volumul 2)
• CÂNTECE DE AUR(Roton 2008 - volumul 2)
• CÂNTECE DE AUR(Roton 2009 - volumul 3)
• THE BEST OF DUMITRU LUPU (Ovomusic 2009 - Revista „Felicia”)
• TOATE FLORILE DIN LUME (Electrecord 2009 - Jurnalul Național)
• Participări pe albumele interpreților: Viorela Filip, Gabriel Dorobanțu, Alexandru Jula, Paul Surugiu (Fuego), Ovidiu Komornyk.
• Albume copii (CD, casetă audio) etc.

Șlagăre

• Hai vino iar în gara noastră mică (text: Florin Pretorian, interpret: Gabriel Dorobanțu)
• Sunt fericit (text: Florin Pretorian, interpret Florin Apostol)
• Ce mult te-am iubit (text: Mala Bărbulescu, interpretă: Ileana Șipoteanu)
• Mă-ntorc la tine mare albastră (text: Viorela Filip, interpret: Daniel Iordăchioaie)
• Romantică femeie (text: Elena Răileanu, interpretă: Ileana Șipoteanu)

Muzică de film

• Păcală se întoarce (2006)

Cărți publicate

• Actorul și muzica - Editura ExPonto, Constanța, 2002
• Melodii pentru copii - Editura ExPonto, Constanța, 2002
• Aspecte ale educării muzicalității - Editura Ovidius University Press, Constanța, 2007
• Muzica în domeniul culturii scenice - Editura Ovidius University Press, Constanța, 2007
• Pădurea albastră - Editura ExPonto, Constanța, 2007
• Albumul meu cu melodii - Editura muzicală, 2016

Viorela Filip si Dumitru Lupu - De unde ai venit

Dumitru Lupu

Mare Albastră - Dumitru Lupu

Ileana Şipoteanu - Ce mult te-am iubit