5. /3 SEPTEMBRIE 2021 - TEATRU/FILM
Elvira Godeanu - o mare personalitate a scenei românești; film realizat de Adina Andrițoiu
Elvira Godeanu - O mare actrita a scenei romanesti
Dinu Manolache
Dinu Manolache în ”Trei nopți cu Madox” de Matei Vișniec, 1996, fragment
| Ciupi Rădulescu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Gheorghe Ciupercă |
| Născută | 3 septembrie 1930 Bacău |
| Decedată | (80 de ani)[1]  București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | actriță |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
| Ani de activitate | 1946–2010 |
| Alte premii | |
| Premiul umoriștilor români | |
Modifică date / text  | |
Ciupi Rădulescu - numele său real, Gheorghe Ciupercă - (n. 3 septembrie 1930, Bacău - 17 decembrie 2010, București) a fost actor de film, radio, teatru, televiziune, voce și al teatrului de revistă din România, autor, poet, tenor, libretist și cântăreț român.
Biografie
Studii
- Liceul „Principele Ferdinand I“ din Bacău
- Institutul de Arte din Iași.
- Institutul de Arta Teatrală și Cinematografică București
Debutează în teatru la numai 16 ani, jucînd în rolul Voievodului Nenoroc din piesa „Cocoșul negru“ de Victor Eftimiu.
Colaborări
A jucat alături de mari nume ale scenei românești: Stela Popescu, Dem Rădulescu, Octavian Cotescu, Petre Gheorghiu, Alexandru Arșinel, Horia Căciulescu, Mișu Fotino, Gică Petrescu, Horia Șerbănescu, Nicu Constantin, Jean Constantin, etc.
Regizor
În calitate de regizor de scenă, a fost autor a 38 de spectacole muzicale și 3 spectacole radiofonice.
Libretist
Autorul versurilor celebrelor cîntece românești: "Soția prietenului meu", "Noapte de catifea", "Cum să nu devii poet?", "Ce mai faci, Maria?", "Amintește-ți mereu", "Te invit la un Tango", "Cele mai frumoase flori" și "Minunea dragostei".
Autor, tenor
Colaborator cu proză și versuri la majoritatea ziarelor din București.
De asemenea, în calitate de tenor, a colaborat cu Opera Națională Română din Timișoara.
Roluri în teatru (selectiv)
- Hagi Tudose (la Teatrul Municipal Bacovia - Bacău - 10.02.1955)
- Patriotica română (Teatrul Municipal Bacovia - Bacău - 10.04.1955)
- La ora 6 (Teatrul Municipal Bacovia - Bacău - 07.01.1956)
- Cei ce caută fericirea (Teatrul Municipal Bacovia - Bacău - 28.04.1956)
- Omul care a văzut moartea (Teatrul Municipal Bacovia - Bacău - 01.10.1956)
- Mașenka (Teatrul Municipal Bacovia)
- Ocolul pămîntului în 30 de melodii
- București 500
- Pagini alese din revista de altădată
- De la Cărăbuș la Savoy
- Revista în luna de miere
- O seară de muzică ușoară (texte de Ciupi Rădulescu)
- Belmondo al II-lea
- Vernisaj la Revistă
- Revista la ora ... exactă
- Ca în filme
Roluri în film
- 80 000 de spectatori în goană după o minge (1962),
- Pantoful Cenușăresei
Volume
- Minciuna vine de la Răsărit - poezie
- Politică de Cișmigiu sau Interviuri cu Bulă
- Omul care a inventat ... musca
- Amintiri din teatru - memorialistică
- Suflet în frac - poezie
- Spovedania unui copil din flori - memorialistică (în curs de apariție în 2010)
Discografie
- Mamaia '69 (Electrecord, 1970)
- Soția prietenului meu (în albumul "Alexandru Jula", Electrecord)
- Te iubesc (în albumul "Constantin Drăghici și Margareta Pâslaru", Electrecord)
- Noapte de catifea (în albumul "Parada șlagărelor 1" de Cornel Constantiniu)
- Amintește-ți mereu (în albumul "Parada șlagărelor 2" de Cornel Constantiniu)
- Aminteste-ți mereu (în albumul "Vă mulțumesc!" de Cornel Constantiniu, 2007)
- Noapte de catifea (în albumul "Vă mulțumesc!" de Cornel Constantiniu, 2007)
- Soția prietenului meu (în albumul "Cîntecele noastre, toate" volumul II, Electrecord / Intercont Music)
Premii
- Premiul umoriștilor români
Ciupi Rădulescu, despre șpagă
| Mirela Stoian | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | (52 de ani) București, România |
| Ocupație | Actriță, vedetă TV |
| Activitate | |
| Ani de activitate | 1991–prezent |
| Modifică date / text | |
Mirela Stoian (n. 3 septembrie 1968, București) este membră în grupul umoristic Vacanța Mare, în rolul lui Lila (fiica lui Leana și a lui Costel, dar și sora lui Axinte), dar și o cunoscută vedetă de televiziune din România.
Descriere (din rolul jucat): Are două codițe împletite și prinse cu o fundiță fiecare, are vocea subțire, poartă o rochie cu un șorț, nu este foarte înaltă, iar câteodată este bătută de Axinte care seamănă la purtare cu Costel (tatăl lor). A fost și prezentatoare la Kanal D.
Filmografie
- Garcea și oltenii (2002)
- Trei frați de belea (2006)
- Dl. Peabody și Sherman- Profesoară (voce vers.română) (2014)
Mirela Stoian- "Vassa Jeleznova"
.svg){kind=small}
Ivan Sergheevici Turgheniev[N 1] (sau Turghenev[N 2][9][10][11][12]; în rusă Ива́н Серге́евич Турге́нев; n. 28 octombrie/9 noiembrie 1818, Oriol, Rusia - d. 22 august/3 septembrie 1883, Bougival, lângă Paris) a fost un romancier și dramaturg rus. Cel mai cunoscut roman al său este Отцы и дети (Părinți și copii), publicat în 1862.
„Maestru al realismului rus, prieten cu Gustave Flaubert și model al lui Guy de Maupassant, Turgheniev este un neîntrecut analist al vieții sentimentale a eroilor săi, pe care-i surprinde, în ipostaze specifice, de la fulgerătoarea scânteie a primei idile adolescentine până la pasiunea năvalnică a tinereții și chiar până la zbuciumul iubirilor târzii, cel mai adesea îngrădite de normele sociale.”
Viața
S-a născut în orașul Oriol, din Rusia, pe 28 octombrie 1818 ca fiu al lui Serghei Nikolaievici Turgheniev și al Varvararei Petrovna Lutovinova. Tatăl său, fost colonel în Cavaleria Imperială Rusă, moare când Sergheievici împlinește vârsta de 16 ani, lăsându-l pe acesta, împreună cu fratele său Nicolai, în grija mamei. Tânărul a avut o copilărie nefericită, datorită severității mamei lui, care îl bătea frecvent.
Turgheniev studiază literatura rusă și psihologia la Universitatea din Moscova și mai târziu (1834-37) la Universitatea din Petersburg. Mai târziu, între 1838 și 1841, a studiat istoria și psihologia la Universitatea din Berlin (în special pe filozoful german Georg Wilhelm Friedrich Hegel). La 19 ani face o călătorie în Germania. În timp ce se află pe vapor izbucnește un incendiu și zvonurile că s-ar fi comportat ca un laș s-au răspândit în toată Rusia. Această întâmplare l-a marcat profund, devenind mai târziu tema povestirii sale „Foc pe mare”. În perioada 1843-45 a lucrat la Ministerul internelor. După succesul a doua poeme se dedică în totalitate literaturii, ocupațiilor țării și călătoriilor. Are o relație cu cântăreața de operă Paulina Garcia Viardot, rămânând alături de ea și de soțul acesteia pentru tot restul vieții; călătoresc împreună în Franța între anii 1845-46 și 1847-50. Deși în tinerețe a mai avut o relație cu o servitoare, în urma acestei legături rezultând o fiică nelegitimă, Paulinette, Viardot rămâne marea și neîmplinita dragoste a lui Turgheniev.
În timpul studiilor de la Berlin, Turgheniev se consacră nevoii de occidentalizare a Rusiei.
În 1840 scrie poeme și scurte povestiri sub influența lui Nicolai Vasilievici Gogol. Devine celebru în 1852 cu ciclul de scurte povestiri Zapiski Okhotnika sau Povestirile unui vânător. Opiniile lui Turgheniev i-au adus acestuia o lună de detenție în St Petersburg și 18 luni de arest la domiciliu.
În 1855 îl cunoaște pe Lev Tolstoi, care încă nu publicase nici o operă. Turgheniev, recunoscându-i geniul literar, scria într-o scrisoare adresată surorii lui Tolstoi: „Nu exagerez când spun că o să devină un mare scriitor”.
În 1857 face o călătorie la Paris, împreună cu Tolstoi și Nicolai Nekrasov, arătându-le acestora toate obiectivele turistice. “Turghieniev este plictisitor” scria Tolstoi în jurnalul său la Dijon. Deși relațiile celor doi mari scriitori au fost destul de tensionate, ei nu au întrerupt niciodată legătura.
Sub influența critica a lui Vissarion Belinsky, adept al realismului social în literatură, Turgheniev abandonează romantismul pentru a aborda stilul realist.
Între anii 1853-62 scrie o parte din cele mai bune povestiri, nuvele și romane ale sale, Rudin (roman) 1856, Un cuib de nobili (roman) 1859, În ajun (roman) 1860 și Părinți și copii (roman) 1862, aceasta din urmă, fiind cea mai cunoscută lucrare a autorului. Tema centrală a acestor opere este frumusețea dragostei timpurii, visul pierdut, frustrarea în dragoste, care în parte reflectă neîmplinirea dragostei lui pentru Paulina. O altă femeie care l-a influențat considerabil pe Turgheniev a fost mama sa, puternica sa personalitate lăsând urme în opera autorului.
În 1862 reacția ostilă stârnita de opera „Părinți și copii” contribuie la decizia autorului de a părăsi Rusia. Acesta își pierde majoritatea cititorilor; nuvela examinând conflictul dintre generații. Turgheniev se stabilește în Germania iar mai târziu, se mută la Londra, unde nuvela „Părinți și copii” înregistrează un mare succes.
În 1871 se mută la Paris, împreună cu Viardot, unde va locui până la sfârșitul vieții. În 1860 devine membru corespondent al Academiei Imperiale de Știință, iar în 1879 doctor în drept civil la Universitatea din Oxford. La Paris, cel mai apropiat prieten a lui Turgheniev a fost scriitorul Gustave Flaubert, acesta împărtășindu-i ideile sociale și estetice.
Pe data de 3 septembrie 1883, Turgheniev moare la Bougival în apropiere de Paris; trupul său a fost mutat în Rusia și înmormântat în Cimitirul Volcov, din Sankt Petersburg.
Varia
Există în România surse care folosesc pentru numele scriitorului varianta „Turghenev”.[N 2][13][14]
Opera literară
| . |
- 1843 PARASHA,
- 1845 RAZGOVOR,
- 1846 ANDREI,
- 1846 POMESHCHIK,
- 1850 DNEVNIK LISHNEGO CHELOVEKA,
- 1851 RAZGOVOR NA BOL'SHOI DOROGE, - Conversatie cu Highway (piesa)
- 1851 PROVINTSIALKA, - Doamna provinciala
- 1848-1851 GDE TONKO, TAM I RVETSIA, 1848/1851 - Where It's Thin. There It Tears (piesa)
- 1852 Povestirile unui vânător (Записки охотника / Zapiski ohotnika)
- 1846-1852 BEZDENEZH'E,(piesa)
- 1855 YAKOV PASYNKOV,
- 1855 MESYATS V DEREVNE,
- 1849-1856 ZAVTRAK U PREDVODITELIA,(piesa)
- 1856 Rudin (roman) (Рудин / Rudin)
- 1858 ASIA,
- 1859 Un cuib de nobili (roman) (Дворянское гнездо / Dvorianskoe gnezdo)
- 1860 NAKANUNE,
- 1857-1862 NAKHLEBNIK, (piesa)
- 1869 Prima iubire (povestire) (Первая любовь / Pervaia liubov)
- 1862 Părinți și copii (roman) (Отцы и дети / Otțî i deti)
- 1867 DYM
- 1870 STEPNOY KOROL' LIR
- 1855-1872 MESIATS V DEREVNE, (piesa)
- 1872 VESHINYE VODY,
- 1874 LITERATURNYE I ZHITEISKIE VOOSPOMININAIIA, (rev. 1880) – Reminescente literare si Fragmente autobiografice
- 1877 NOV, Virgin Soil
- 1878 SENILIA- Poeme in Proza
- 1881 PESN' TORZHESTVUIUSHCHEI LIUBVI - The Song of the Triumphant Love
- 1882 KLARA MILICH - The Mysterious Tales
- 1882 VECHER V SORRENTE, (piesa)
- 1883 POEMY V PROZE, 1883
- 1897 Dream Tales and Prose Poems,
- 1904 Alte povestiri,
- 1879 Misterioasele Povestiri ale lui Ivan Turghenev, 1979
- 1983 Prima iubire si Foc pe mare, (2 vol.)
- 1985 Flauberts si Turgenev: A Friendship in Letters: Corespondenta Completa
Ecranizări
- 1958 Părinți și copii (Отцы и дети), regia Adolf Bergunker și Natalia Rașevskaia
- 1969 Un cuib de nobili (Дворянское гнездо), regia Andrei Koncealovski
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu