duminică, 26 septembrie 2021

 5. /28 SEPTEMBRIE 2021 - TEATRU/FILM


SAVEL STIOPUL


Biografie Savel Stiopul
Locul naşterii: Cluj-Napoca, România · Data naşterii15.05.1926 · Data decesului: 28.09.2007. Regizor.
Născut într-o familie mixtă (tata român, mama armeancă), viitorul regizor urmează cursurile Institutului Național de Artă Teatrală și Cinematografică (absolvent 1951).
Bogată activitate publicistică și de cultură cinematografică („Despre natura cinematografului și alte eseuri” (2000), „Incursiune în istoria filmului românesc” (2001), „Sărmanul Cain” (2006)) 
Alături de activitatea regizorală, a avut și apariții episodice în filme de ficțiune.
Savel Știopul a decedat în 2007 la 81 de ani. A fost înmormântat la Cimitirul Armenesc din București.

·         Train de vie / Trenul vieții (1998)
·         Stare de fapt (1996)
·         Secretul lui Bachus (1984) Trailer
·         Comoara (1982) - Macariu
·         Lumina palidă a durerii (1981) - călugărul Iosaf
·         Falansterul (1979)
·         Agentul Straniu (1974)
·         Tatăl risipitor (1974)
·         Aventuri la Marea Neagră (1972) - Prof. Gogu Alamahus

·         Proprietarii de stele (2001)
·         Mușchetarii în vacanță (1984)
·         Falansterul (1979)
·         Ultimele zile ale verii (1976)
·         Agentul Straniu (1974)
·         Aventuri la Marea Neagră (1972)
·         Un nasture sau absolutul / (1970)
·         Timpul care-ti apartine (1969)
·         Ultima noapte a copilariei (1969)
·         Cu acul si ata (1966)
·         Anotimpuri (1963)
·         Aproape de soare (1961)
·         Flacaul si focul (1960) - regizor
·         The School of Work (1959)
·         Amintirea unei artiste (1957)
·         Cu fata spre public (1956)
·         Bucuresti, oras înflorit (1955)
·         Primavara (1954)
·         Bogatii ascunse (1953)
·         Femeile lupta pentru pace (1950)

Filmografie - scenarist
·         Proprietarii de stele (2001)
·         Aproape de soare (1961)
Filmografie - coscenarist
·         Aventuri la Marea Neagră (1972)

Reportaj despre lansarea filmului PROPRIETARII DE STELE-Regia Savel Stiopul ,Reporter Dana Ceusescu


Coloane sonore din filmul românesc: Ultimele zile ale verii






SORIN GHEORGHIU


Biografie Sorin Gheorghiu

Sorin Gheorghiu a fost un actor român care a trăit din 1939 până în 2008. A jucat la Teatrul de Stat Ioan Slavici din Arad din 1961 până în 1965, apoi la Teatrul Alexandru Davilla din Pitești, din 1966 până în 1969, la Teatrul Valah Giurgiu din 1969 până în 1972, La Teatrul de Comedie din București din 1972 până în 1993. A avut prestații în filme, ca: Examen, Secretul lui Nemesis, Roșia de un kilogram. 
În primii ani ai îndelungatei sale cariere, Gheorghiu a jucat pe scenele Teatrului de Stat "Ioan Slavici"” Arad (1961 - 1965), ale Teatrului "Alexandru Davila" Piteşti (1966 - 1969), precum şi ale Teatrului Valah Giurgiu (1969 - 1972).
În perioada maturităţii sale artistice, Gheorghiu a creat roluri pe scena Teatrului de Comedie din Bucureşti (1972 - 1993), sub bagheta regizorilor Lucian Giurchescu, Valeriu Moisescu, Sanda Manu, Grigore Gonţă, Tudor Mărăscu.
Ultima sa premieră a avut loc în 2007, pe scena Teatrului Odeon, cu rolul Alfred din spectacolul "Sunt propria mea soţie", de Doug Wright, în regia lui Beatrice Rancea.
De asemenea, el a jucat în filmele "Examen", de Titus Muntean, şi "Secretul lui Nemesis", de Geo Saizescu, precum şi în producţia tv "Roşia de un kilogram", în regia lui Petre Bokor.
Sorin Gheorghiu a decedat pe 1 Septembrie, 2008.

·         Examen (2003) - criminalistul Ceacanica
·         Secretul lui Nemesis (1985) Trailer
·         Sfântul Mitică Blajinul (1982) - Adrian Mateescu
·         Urcusul / (1980)
·         Rosia de un kilogram (1979)
·         Acțiunea Autobuzul (1978) - sofer

Stela Popescu, Rodica Tapalagă şi Sorin Gheorghiu - Săraca Tanţa (1974)


Unda veselă: glume, monologuri și scenete despre fotbal interpretate de Dem Rădulescu, Ștefan Mihăilescu Brăila, Horia Șerbănescu, Nicu Constantin, Mihai Fotino, Paula Rădulescu, Rodica Popescu Bitănescu, Horia Căciulescu, Sorin Gheorghiu, Mihai Stoenescu.



PETRE SĂLCUDEANU

Petre Sălcudeanu
Petre Salcudeanu.jpg
Date personale
Născut Modificați la Wikidata
GligoreștiLunaClujRomânia Modificați la Wikidata
Decedat (75 de ani)[1] Modificați la Wikidata
BucureștiRomânia Modificați la Wikidata
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Religienaos[*] Modificați la Wikidata
Ocupațiescriitor
politician
scenarist Modificați la Wikidata
Activitate
Partid politicPartidul Social Democrat  Modificați la Wikidata
Limbilimba română  Modificați la Wikidata
StudiiUniversitatea din Moscova  Modificați la Wikidata
Cariera politică
Ministru al culturii Modificați la Wikidata
În funcție
 – 
Precedat deMihail Golu
Succedat deMarin Sorescu

Partid politicPSD
Prezență online
Internet Movie Database

Petre Sălcudeanu (n. GligoreștiLunaClujRomânia – d. ,[1] BucureștiRomânia) a fost un scriitor, scenarist de film și om politic român. Sălcudeanu a ocupat funcția de ministru al Culturii din România în 1993 (28 august - 5 noiembrie) și a fost un membru fondator al Uniunii Scriitorilor din România. A absolvit Facultatea de Critică și Literatură din Moscova și Facultatea de Filozofie din București.

Literatură[modificare | modificare sursă]

Romanul Biblioteca din Alexandria i-a adus Premiul Uniunii Scriitorilor și al Academiei Române. Este creatorul personajului de ficțiune Bunicul, ce figureaza ca protagonist al unei serii de romane polițiste pe teme criminalistice:

  • Un biet bunic și o biată crimă
  • Moartea manechinului
  • Detectiv la paisprezece ani
  • Bunicul și păcatele lumii
  • Bunicul și porunca să nu ucizi
  • Bunicul și doi delicvenți minori
  • Un bunic și o biată aventură
  • Bunicul și o lacrimă de fată

Deși scrisese romane cu activiști de partid, în epoca Realismului socialist [Cântecul muncitoresc (1950), Strada Lux (1962), Săptămâna neterminată (1965)], Petre Sălcudeanu a publicat cărți de succes la public și critici atît în perioada comunismului [Ucenicie printre gloanțe (1974), Biblioteca din Alexandria (1980), Cina cea de taină (1984), Judecata de apoi (1987), Ochiul și marea (1989)], cât și după Revoluția din 1989.

Filmografie[modificare | modificare sursă]

Scenarist[modificare | modificare sursă]

Actor[modificare | modificare sursă]


Primăvara bobocilor este un film românesc din 1987, regizat de Mircea Moldovan după scenariul scriitorului Petre Sălcudeanu. Rolurile principale sunt interpretate de actorii Dem Rădulescu, Tamara Buciuceanu-Botez, Horațiu Mălăele, Anda Onesa, Tora Vasilescu, Ovidiu Schumacher și Paul Lavric. El continuă acțiunea filmelor Toamna bobocilor (1975) și Iarna bobocilor (1977), din care preia personaje și situații. Interpreții personajelor principale, Varvara și Toderaș, din primele două filme (Draga Olteanu Matei și Marin Moraru) au fost înlocuiți cu Tamara Buciuceanu Botez și Dem Rădulescu.

Primăvara bobocilor (1987)



TITUS JUCOV

Titus Jucov
Titus Jucov - the director of the Chisinau theater for children of "Licurici". (5435783538).jpg
Date personale
Născut28 septembrie 1950
CobaniRSS Moldovenească
Decedat (63 de ani)
CahulRepublica Moldova
Cauza decesuluiPancreatită, hemoragie gastrointestinală acută
NaționalitateROMÂN Flag of Romania.svg
OcupațieActorregizor
Activitate
Alma materInstitutul de Stat al Culturii din Moscova
Cunoscut pentruDirector al Teatrului de Păpuși „Licurici” din Chișinău
Durată1979-2013

Titus Jucov (n. 28 septembrie 1950CobaniRSS Moldovenească - d. 17 noiembrie 2013CahulRepublica Moldova) a fost un actorregizor și director al Teatrului Republican de Păpuși „Licurici” din Chișinău între 1979 și 2013.

Biografie[modificare | modificare sursă]

Titus Jucov s-a născut la 28 septembrie 1950, în comuna Cobani, Glodeni. Și-a făcut studiile la Institutul de Stat al Culturii din Moscova, facultatea de Regie. A debutat ca regizor cu spectacolul de licență "Tribunalul" la Teatrul Național „Vasile Alecsandri” din Bălți. După absolvirea facultății, Titus Jucov a activat în calitate de actor și regizor la Teatrul Republican de Păpuși. Aici a fost prim-regizor, director artistic, iar din 1979, a devenit director al teatrului[1].

Deces[modificare | modificare sursă]

Pe data de 17 noiembrie 2013 Titus Jucov, in drum din turneul Spectacole din Turcia, a fost transportat la Spitalul raional Cahul cu diagnoza pancreonicroză acută și hemoragie gastrointestinală acută[2] si in scurt timp a decedat. [3].













Reflectii de toamna.Titus Jucov


Omagiu regelui păpușilor





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...