5. /5 SEPTEMBRIE 2021 - TEATRU/FILM
A. K. TOLSTOI
| Aleksei Konstantinovici Tolstoi | |
 Aleksei Konstantinovici Tolstoi de Karl Brullov | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3]  Sankt Petersburg, Imperiul Rus |
| Decedat | (58 de ani)[1][3][2] Krasnîi Rog(d), Cernigov(d), Imperiul Rus |
| Cauza decesului | Supradoză |
| Părinți | Konstantin Petrovici Tolstoi[*][1][2] Anna Alekseyevna Perovskaya[*][2] |
| Căsătorit cu | Sofia Andreevna Bahmetieva[*] (–)[2] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Imperiul Rus |
| Etnie | rus |
| Ocupație | dramaturg poet scriitor romancier[*] traducător |
| Activitate | |
| Alte nume | Краснорогский[1] |
| Alma mater | Imperatorski Moskovski universitet[*] |
| Organizație | Academia de Științe din Sankt Petersburg[*] |
| Rude | Antoni Pogorelski[*][1] |
| Premii | orden Sveatogo Stanislava 2-i stepeni[*] |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
| Modifică date / text | |
Aleksei Konstantinovici Tolstoi (rusă: Алексей Константинович Толстой; 5 septembrie 1817 – 10 octombrie 1875) a fost un poet, dramaturg și prozator rus. Aparține familiei de scriitori Tolstoi, fiind văr de-al doilea al lui Lev Tolstoi.
Cele mai valoroase scrieri ale sale sunt: trilogia dramatică Moartea lui Ivan cel Groaznic, Țarul Fiodor Ioanovici, Țarul Boris, precum și diverse scrieri satirice.
VASILE ADAMESCU
Vasile Adamescu (n. 5 septembrie 1944, Borcea, Călărași, d. 6 decembrie 2018, Cluj-Napoca[1]) a fost un profesor și artist român, cu surdocecitate.
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la 5 septembrie 1944, iar la vârsta de 2 ani și jumătate, în urma unei meningite, și-a pierdut văzul și auzul (ca atare, nu a învățat nici să vorbească)[2].
A urmat Liceul Special pentru Deficienți de Vedere la Cluj[3], unde profesoara Florica Sandu, dublu specializată, pentru nevăzători și deficienți de auz, a reușit să îl instruiască să comunice[4]. A urmat studii superioare, la Facultatea de Psihopedagogie a UBB Cluj[3]. A fost profesor la același liceu clujean (de unde s-a pensionat în 2004). Activează pentru instruirea persoanelor cu dizabilități și legislația de protecție a acestora. A fost căsătorit de două ori, prima dată a rămas văduv, iar a doua oară a divorțat. Autor de modelaje, cu expoziție (2015) la Muzeul Astra din Sibiu[1].
Distincții și decorații[modificare | modificare sursă]
La sfârșitul lunii ianuarie 2013, președintele României, Traian Băsescu, l-a decorat cu Ordinul Național „Pentru Merit” în grad de Cavaler. Decorația i-a fost conferită în semn de apreciere pentru înalta sa ținută morală, pentru profesionalismul și dăruirea de care a dat dovadă, la catedra Liceului de Nevăzători din Cluj-Napoca, ajutând mai multe generații de persoane cu dizabilități să își făurească o carieră în cadrul societății. [3][5]
Publicații[modificare | modificare sursă]
A publicat volumul autobiografic Înfruntând viața, Editura Boema, 2012,[2] cu sprijinul Clubului Rotary din Turda.
Vasile Adamescu - Colaj de imagini!
PAUL NEGOESCU
Paul Negoescu (n. 5 septembrie 1984, București) este un regizor și scenarist de film român.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Născut în București, Paul Negoescu a absolvit UNATC. A fost asistent de regie al lui Lucian Pintilie la filmul Tertium non datur[1]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Două lozuri, (2016) [2]
- Never Let it Go (2016)
- Vreme de câine (2015)
- Orizont, (2012)
- O lună în Tailanda, (2012)
- Ploaie la Sarajevo, (2012), scurt metraj „observațional” (fără personaje)
- 12 oameni nervoși (2011)
- Hotline, (2011), scurt metraj, [3]
- Derby, (2010)
- Fabulosul destin al lui Toma Cuzin (2009)
- Renovare, (2009)
- Scurtă plimbare cu mașina (2007)
- Radu+Ana (2007)
- Acasă, (2007)
- Târziu (2007)
- Examen (2006)
- Tutunul dauneaza grav sanatatii (2005)
- Alina (2004)
Interviu Paul Negoescu
| Constantin Codrescu | |
 Constantin Codrescu jucând într-un film | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (89 de ani) Huși, România |
| Căsătorit cu | Marga Barbu |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | Actor |
| Activitate | |
| Roluri importante | 1949- prezent |
| Prezență online | |
Modifică date / text  | |
Constantin Codrescu (n. 5 septembrie 1931, Huși) este un actor român de teatru și televiziune. Dintre rolurile memorabile le amintim pe cele din filmul „La moara cu noroc” și pe cel al lui Hamlet, din capodopera lui Shakespeare, jucată în versiune radiofonică la Radio România. [1]:p. 200
Biografie[modificare | modificare sursă]
În 1951 a absolvit Institutul de teatru din București. Între 1976 - 1989 a fost profesor la Institutul de teatru din Târgu-Mureș. Constantin Codrescu este cetățean de onoare al acestui municipiu.
Școli, cursuri: 1951 - Institutul de teatru și film, București.
Importantă activitate teatrală și multiple apariții la televiziune cu precădere până în 1989. Colaborator permanent al redacției Teatru la Radio România, timp de 45 de ani. Translează de pe scenă în film un patetism cu note emfatice ce pune în vedetă personajele de plan doi pe care le interpretează. Un rol principal de referință: GHIȚĂ, din "LA MOARA CU NOROC" (după nuvela omonimă a lui Ioan Slavici), film regizat de Victor Iliu.
- 1976 - 1989 Activitate didactică universitară la Institutul de Teatru din Târgu Mureș unde a participat la înființarea secției române, apoi director al Teatrului Maria Filotti din Brăila și al Teatrului din Sfântu Gheorghe (județul Covasna), unde de asemenea s-a dovedit a fi fost un pionier al teatrului românesc.
- Din 1996, profesor universitar la Facultatea de Teatru a Universității Ecologice, iar din 2003, profesor universitar la Facultatea de Teatru a Universității Spiru Haret. În ambele poziții colaborează îndeaproape cu Vlad Rădescu, prietenie profesională care a debutat la Târgu Mureș în 1978 cu spectacolul de teatru "Omul care aduce ploaia" de Richard Nash și a continuat cu rolurile Piotr (C. Codrescu) și Alioșa Karamazov (V. Rădescu) din "Frații Karamazov" după F.M. Dostoievski, premieră regizată în 1980 de chiar maestrul Constantin Codrescu .
- A mai montat ca regizor multe spectacole în teatrele din țară (după plecarea de la Teatrul Mic din 1976, în timpul directoratului lui Dinu Săraru), evitând astfel scenele bucureștene.
- În 2008, ca actor de teatru, colaborează cu Teatrul G. Ciprian din Buzău, unde interpretează rolul principal din "Inimă de boxer", alături de mult mai tânărul Dan Bordeianu, spectacol în regia lui Mihai Manolescu.
Distincții[modificare | modificare sursă]
A fost distins cu Ordinul Meritul Cultural clasa a IV-a (1967) „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”.[2]
A primit totodată Premiul UNITER pentru întreaga activitate.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
[[wiki]] | Acest articol sau această secțiune nu este în formatul standard. Ștergeți eticheta la încheierea standardizării. |
- Așa s-a călit oțelul- N. Ostrovski (1949) - debut
- Nepoții gornistului(1953)
- Răsare soarele(1954) ca Ilies
- La moara cu noroc (film) - Victor Iliu (1955)
- Mândrie (1960)
- Puștiul (1962)
- Partea ta de vină(1962)
- Străinul (1964)
- De-aș fi... Harap Alb (1965)
- Răscoala (1966)
- Zodia Fecioarei(1967)
- Subteranul (1967)
- Mihai Viteazul(1971)
- Haiducii lui Șaptecai (1971)
- Zestrea domniței Ralu (1971)
- Săptămîna nebunilor (1971)
- De bună voie și nesilit de nimeni(1973)
- Cercul magic(1975)
- Mastodontul(1975)
- Evadarea (1975)
- Roșcovanul(1976)
- Trei zile și trei nopți (1976)
- Bunicul și doi delincvenți minori(1976)
- Războiul de Independență(1977)
- Pentru patrie(1978)
- Vlad Țepeș(1979)
- Speranța (1979)
- Bietul Ioanide(1979)
- Lumini și umbre(1979)
- La răscrucea marilor furtuni(1980)
- Capcana mercenarilor(1981)
- Trandafirul galben(1982)
- Sezonul pescărușilor(1984)
- Masca de argint(1985)
- Bătălia din umbră(1985)
- Colierul de turcoaze (1986)
- Un oaspete la cină (1986)
- Pistruiatul (Evadatul) (1986)
- Pădurea de fagi(1987)
- Totul se plătește(1987)
- Enigmele se explică în zori(1987)
- Martori dispăruți(1988)
- Lacrima cerului(1989)
- Doi haiduci și o crâșmăriță (1993)
- Ochii care nu se văd (1994) - pictorul Petrișan
- Terente - regele bălților (1995)
- Trenul vieții(1998)
- Ciocârlia (2002)
- Magnatul (2004)
- Vocea inimii(2006) - Gheorghe Popovici
- Marea Aventură Lego- Vitruvius (voce, versiunea română) (2014)
- Pup-o, mă! 2: Mireasa nebună(2021) - Clarvăzătorul
- Scara (2021) - Părintele Necula
CONSTANTIN CODRESCU, "PRIBEAG PRIN VIATA MEA"
Constantin Codrescu - Caragiale Fantasticul (2002)
A absolvit in 1984 Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica, la clasa profesoarei Sanda Manu. A fost repartizat la Teatrul Tineretului din Piatra Neamt, unde a ramas pana in 1988. S-a casatorit in timpul facultatii cu Maia Morgenstern, de care a divortat, au impreuna un fiu, actorul Tudor Aaron Istodor.
La Piatra Neamț a jucat in spectacolul Șerifii sau nimic despre sânziene de Constantin Munteanu, regizat de N. Opritescu, alături de Maia Morgenstern, apoi la Teatrul Toma Caragiu din Ploiesti, in Hamlet in love, spectacol regizat de Cristian Juncu, din 1990 s-a mutat in București. La Teatrul National juca in Noaptea Regilor sau Ce doriți? de William Shakespeare, s-a mutat la Teatrul Mic si a jucat in zeci de roluri, printre care: Fiul, Tatăl, Soțul- Caii la fereastră de Matei Vișniec, regia Nicolae Scarlat, Un flăcău la nuntă, Priculici, Un copil urât, Hussein, Cârmaciul corabiei- Peer Gynt de Henrik Ibsen, Alonso Quijano- Don Quijote de Mihail Bulgakov, Domnul- Cercul de Arthur Schnitzler, Boris Nikolaevici Cepurnoi- Copiii soarelui de Maxim Gorki, Sir Charles Marlow- Noaptea încurcăturilor de Oliver Goldsmith, Al doilea bărbat- Bine, mamă, da' ăștia povestesc în actu' doi ce se-ntâmplă în actu' întâi de Matei Vișniec, Daimenor- Oameni de zăpadă de Tina Ionescu Demetrian, Odiosul domn- Trei jobene de Miguel Mihura, Florindo- Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, Karl Tile- Valsul câinilor de Leonid Andreev, Cleo- Viitorul e maculatură de Vlad Zografi, Karl Breyner/ Bruce Delamitri- Popcorn de Ben Elton, Frank Foster- Cum iubește cealaltă jumătate de Alan Ayckbourn, Povestitor, Tâmplar, Doamnă la curte, Primul tânăr, Arcite, Regele Alla- Povestiri din Canterbury de Geoffrey Chaucer, Ulise - Război cu Troia nu se face după Jean Giraudoux, etc.
Colaboreaza cu Teatru 74, un teatru alternativ, in comedia irlandeza Vestul singuratic.
Pe marele ecran a debutat in 1983, cu pelicula Dreptate in Lanturi.
| Corneliu Gârbea | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | Gheorghieni, Feleacu, Cluj, România |
| Decedat | (89 de ani) București, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actor |
| Alte premii | |
| Ordinul Meritul Cultural (1967) | |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Corneliu Gârbea, cunoscut și sub numele de Cornel Gârbea, (n. , Gheorghieni, Feleacu, Cluj, România – d. , București, România[1]) a fost un actor român de film, radio, scenă, televiziune și voce.
Biografie artistică[modificare | modificare sursă]
A fost actor la Teatrul Mic din București. De asemenea, a jucat într-un număr mare de filme, colaborând îndeosebi cu regizorul Sergiu Nicolaescu.
I s-a acordat medalia Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru merite în domeniul artei dramatice”.[2]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Brigada lui Ionuț (1954) - Neagu
- Alarmă în munți (1955) - Bordea
- S-a furat o bombă(1962) - bandit (nemenționat)
- Tudor (1963)
- Pași spre lună (1964) - troglodit
- Răscoala(1966)
- Faust XX(1966)
- Dacii (1967)
- Războiul domnițelor(1969)
- Mihai Viteazul(1971) - boierul Dimcea
- Răzbunarea(1972)
- Cu mîinile curate(1972) - gangsterul Burdujel
- Dincolo de nisipuri(1974) - chestorul (nemenționat)
- Păcală(1974) - un sătean de frunte
- Un comisar acuză (1974) - legionarul Chirvasie
- Când trăiești mai adevărat(film TV, 1974)
- Zile fierbinți(1975) - maistrul de montaj Dumitru
- Prin cenușa imperiului(1976) - conducătorul partizanilor sârbi
- Osînda(1976) - ciobanul Bădin
- Serenadă pentru etajul XII (1976)
- Pentru patrie(1978) - sergentul Zacheu
- Das verschollene Inka-Gold(1978)
- Nea Mărin miliardar(1979) - Peach
- Falansterul(1979)
- Mihail, cîine de circ(1979) - Grimshaw
- Ultima noapte de dragoste(1980) - maiorul Dimiu
- Burebista(1980) - conducător dac
- Capcana mercenarilor(1981) - mercenarul genovez
- Iancu Jianu haiducul(1981)
- Șantaj(1981)
- Detașamentul „Concordia”(1981)
- Duelul(1981) - Ureche
- Trandafirul galben(1982) - țăran înlănțuit pe un pod
- Întîlnirea(1982) - șeful postului de jandarmi
- Cucerirea Angliei(1982) - contele Morcar
- Pădurea nebună(1982)
- Ringul(1984) - reprezentantul companiei Bio-Aktiv
- Secretul lui Bachus(1984) - Alduitu, angajat la IAS „Vinicola”
- Sosesc păsările călătoare(1985)
- Ciuleandra(1985) - agentul de poliție Grigore Leahu
- Trenul de aur(1986) - Androne, aghiotantul militar al lui Armand Călinescu
- Noi, cei din linia întâi(1986) - partizan cehoslovac (nemenționat)
- Secretul lui Nemesis(1987) - vecin de bloc
- François Villon - Poetul vagabond(1987) - Sac à Vin
- Mircea(1989) - slugerul Ion Iercău
- Coroana de foc (1990) - tâlharul Trestie
- Harababura(1991)
- Punctul zero(1996) - avocatul soților Ceaușescu
- Triunghiul morții (1999
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu