1. /13 OCTOMBRIE 2021 - ISTORIE PE ZILE - Evenimente; Nașteri
A. Evenimente; Nașteri

Templieri arși pe rug – foto: ro.wikipedia.org
În 1305, noul papă, Clement al V-lea, aflat în Franța, a trimis scrisori Marelui Maestru templier Jacques de Molay și celui ospitalier Fulk de Villaret pentru a discuta posibilitatea fuziunii celor două ordine. Niciunul nu agrea ideea, dar papa a insistat și i-a invitat pe amândoi în Franța pentru a discuta situația. De Molay a sosit primul la începutul lui 1307, dar de Villaret a întârziat câteva luni.
În timp ce așteptau, De Molay și Clement au discutat acuzațiile aduse cu doi ani înainte de un templier exclus (din ordin). Aceste acuzații erau în general considerate false, dar Clement i-a trimis regelui Filip al IV-lea al Franței o cerere scrisă pentru ajutor în investigație. Regele era deja îndatorat templierilor după războiul său cu englezii, și a decis să folosească zvonurile existente în propriul său scop.
A început să pună presiune pe Biserică să acționeze împotriva ordinului, pentru a se elibera de datorii. În data de vineri, 13 octombrie, 1307 (o dată legată greșit de originea superstiției zilei de vineri 13), Filip a ordonat ca Molay și alți templieri francezi să fie arestați simultan. Ei au fost acuzați de numeroase erezii, și torturați pentru obținerea de mărturisiri de blasfemie.
Mărturisirile, deși obținute sub presiune, au provocat un scandal la Paris. După alte insistențe din partea lui Filip, papa Clement a emis bula Pastoralis Praeeminentiae la 22 noiembrie, 1307, care cerea tuturor monarhilor creștini din Europa să-i aresteze pe templieri și să le confiște averile.
Papa Clement a cerut audieri papale pentru a determina vinovăția sau nevinovăția templierilor, și, o dată eliberați de tortura inchizitorilor, mulți și-au retras mărturisirile. Unii aveau suficientă experiență legală pentru a se apăra în procese, dar în 1310, Filip le-a blocat tactica, folosind mărturiile forțate precedente ca justificare pentru arderea pe rug a zeci de templieri la Paris.
Interrogation of Jacques de Molay. 19th century print – en.wikipedia.org
Cum Filip amenința cu acțiuni militare dacă papa nu îi respecta dorințele, Clement a acceptat în cele din urmă dizolvarea ordinului, invocând scandalul public provocat de mărturisiri. La Conciliul de la Vienne din 1312, a emis o serie de bule papale, între care Vox in excelso, care dizolva oficial Ordinul, și Ad providam, care oferea cea mai mare parte a posesiunilor templierilor ospitalierilor.
Cât despre conducătorii Ordinului, Marele Maestru Jacques de Molay, care mărturisise sub tortură, și-a retras declarația. Asociatul său, Geoffrey de Charney, preceptor al Normandiei, i-a urmat exemplul, și a insistat pe nevinovăția sa. Ambii au fost declarați vinovați de a fi redevenit eretici, și au fost condamnați să ardă pe rug la Paris, pe 18 martie, 1314.
Se spune că de Molay a rămas sfidător până la sfârșit, cerând să fie legat astfel încât să fie cu fața la catedrala Notre Dame, și să își țină mâinile împreunate. După legendă, a strigat dintre flăcări că atât papa Clement, cât și regele Filip îl vor întâlni în curând în fața lui Dumnezeu. Papa Clement a murit o lună mai târziu, iar regele Filip într-un accident de vânătoare înainte de sfârșitul anului.

Vladislav I, portret mural- foto: ro.wikipedia.org
Vladislav I (n. 1325- d. 1377) a fost domnitor al Tarii Românesti între 1364 si cca 1377), fiul lui Nicolae Alexandru si Klara Dobokay dintr-o familie de nobili maghiari si frate al voievodului Radu I. Vladislav I este cunoscut publicului larg și sub numele de Vlaicu Vodă, datorită piesei de teatru omonime a lui Alexandru Davila. A acceptat suzeranitatea maghiară, fapt pentru care a primit ca feude Amlasul, Severinul si Fagarasul.
In 1365, printr-o proclamație regală ungara, Vlaicu era considerat uzurpator deoarece nu a prestat omagiul de vasalitate și și-a însușit un titlu ce nu-i aparținea. Relațiile cu Ungaria rămân încordate și, înainte să aducă la supunere pe voievodul Țării Românești, regele maghiar Ludovic I își îndreaptă lovitura asupra țarului bulgar de la Vidin, Strațimir, cumnatul lui Vladislav.
Cucerirea cetății de scaun și îndepărtarea familiei domnitoare din această țară, au condus la constituirea Banatului Bulgariei aservit coroanei maghiare, care a dorit să-l transforme într-un punct de sprijin al ofensivei catolice, atât asupra ținuturilor de la nord de Dunare si in Balcani. Când, în 1368, Vladislav a refuzat să se alăture regelui maghiar spre a-i consolida stăpânirea asupra Vidinului, soarta Tării Românești a fost hotărâtă.
Oștile maghiare au înaintat pe două direcții: dinspre Vidin spre Severin și dinspre nord, din Transil;vania spre sud-vest, de unde veneau trupele conduse de voievodul transivan Nicolae Lackfi. Operațiunea preconizată nu a dat rezultatele așteptate. În noiembrie, Vlaicu a învins pe râul Ialomița, oastea voievodului transilvanean.
Victoria i-a permis lui Vladislav-Vlaicu sa intervina in problema Vidinului, pe care l-a atacat in iarna urmatoare, probabil profitand de inghetarea Dunarii. In 1369 s-a ajuns la un compromis in urma caruia a fost restaurat tarul Stracimir in Bulgaria de la Vidin, cu garantia lui Vladislav-Vlaicu si a lui Dobrotici, jupanul Dobrogei.

Bătălia de la Câmpul Pâinii, tablou de Ion Osolsobie – foto: ro.wikipedia.org
Bătălia de la Câmpul Pâinii fost o bătălie desfășurată la 13 octombrie, 1479, lângă Câmpul Pâinii, între Orăștie și Șibot. Bătălia a avut loc între armata turcă, condusă de Ali Kodșa, Skender, Isa și Bali, cu un efectiv al forțelor otomane în jur de 20.000 soldați de o parte. Armata turcească era însoțită de un corp de infanterie din Țara Românească, numărând 1-2.000 de infanteriști conduși de Basarab cel Tânăr Țepeluș.
De cealaltă parte era armata transilvăneană, condusă de Ștefan Báthory, armata bănățeană condusă de Pavel Chinezul (Cneazul), armata sîrbilor a despotului sârb Vuk Brankovici, și o armată din Țara Românească a lui Basarab Laiotă cel Bătrân, totalul trupelor creștine fiind apreciat între 12.000 și 15.000 oameni. Pierderile turcești au fost foarte mari, câteva mii de turci au murit împreună cu o mie de soldați munteni.
Cei câțiva turci care au reușit să fugă s-au refugiat în munți unde au fost omorâți de populația locală. O legendă populară spune că după luptă, s-a încins între soldații creștini un ospăț mare, la care Pavel Chinezul a jucat bătuta, ținând la fiecare subțioară câte un turc, iar pe al treilea în dinți. În amintirea victoriei împotriva turcilor, Ștefan Bathory a ridicat o capelă lângă comuna Aurel Vlaicu.

Iosif al II-lea – foto: ro.wikipedia.org
Iosif al II-lea, născut Joseph Benedikt August Johann Anton Michael Adam în Casa de Habsburg-Lothringen, (n. 13 martie 1741, Viena – d. 20 februarie 1790, Viena) împărat al Sfântului Imperiu Roman între anii 1765-1790. A fost, de asemenea, rege al Ungariei, Boemiei.În domeniul politicii religioase, Iosif al II-lea a fost adeptul iluminismului, secularizând averile mănăstirești, însă sprijinind emanciparea parohiilor.
A aprobat construirea a numeroase biserici ortodoxe din piatră în Transilvania, cum ar fi bisericile ortodoxe din Brașov și în special din Mărginimea Sibiului. A vizitat în mai multe rânduri, în anii 1768, 1770, 1773, 1783 și 1786, Banatul, Transilvania și Bucovina, unde a primit cu solicitudine petițiile oamenilor și a intrat în conștiința colectivă ca „bunul împărat”.
Hotelul „Împăratul Romanilor” din Sibiu a fost denumit astfel în amintirea lui Iosif al II-lea. Tot lui i se datorează numele comunelor grănicerești, învecinate, din județul Bistrița-Năsăud: Salva, Romuli, Parva și Nepos, în urma exlamației „Vă salut mici nepoți ai Romei!” (în latină: Salve parvae nepos Romuli!).

Honoré Daumier, “Nadar élevant la Photographie à la hauteur de l’Art” (Nadar elevating Photography to Art), published in Le Boulevard, May 25, 1862 – foto: en.wikipedia.org
Aceasta prevedea obligatia ca toti evreii sa fie înregistrati la autoritatile locale, specificându-se ocupatia fiecaruia. «Evreii care nu-si puteau dovedi utilitatea trebuiau evacuati din localitatile respective». În pofida faptului ca, atât în Moldova, cât si în Muntenia revolutionarii români de la 1848 cereau emanciparea evreilor, si în pofida bunavointei manifestate fata de evrei de catre domnitorul Alexandru Ioan Cuza, in secolul al XIX-lea numarul legilor, dispozitiilor si regulamentelor care ingradeau emigrarea evreilor creste..

Studenți revoluționari din Moldova și Țara Românească, prezentând la Paris tricolorul românesc cu mențiunile “Dreptate, Frăție” în 1848. Acuarelă de C. Petrescu. – foto: ro.wikipedia.org
Abdicarea, în 1866, a Domnitorului Alexandru Ioan Cuza si urcarea pe tronul României a membrilor familiei Hohenzollern au reprezentat tot atâtea lovituri date curentului favorabil evreilor români. Ion Bratianu, fostul revolutionar pasoptist, a inaugurat în calitate de Ministru de Interne, începând din primavara anului 1867, o sistematica politica antievreiasca.
Circularele lui Bratianu ordonând izgonirea evreilor din sate si chiar arbitrara expulzare din tara au fost aplicate cu strasnicie de catre autoritati. În martie 1868 se depune la Camera Deputatilor un proiect de lege referitor la activitatea evreilor în mediul rural, prevazând alungarea acestora din sate. În iulie 1869, ca raspuns la protestul guvernului francez în legatura cu statutul evreilor din România, Mihail Kogalniceanu trimite Parisului o nota în care refuza sa-i considere pe evrei ca cetateni români.
Tot Mihail Kogalniceanu enumera în Parlament, la 16 decembrie 1869, masurile discriminatorii anti-evreiesti în vigoare atunci, pentru a raspunde astfel protestului formulat de la tribuna Camerei de catre deputatul de Bârlad, I. Codreanu, nemultumit de ceea ce acesta numise “comportamentul” evreilor si de asistenta pe care populatia evreiasca din România o primea din partea “Aliantei Israelite Universale”.
Symbol of Alliance Israelite Universelle, synagogue of Mikveh Yisrael – foto: en.wikipedia.org
În lunile iunie si iulie 1878 are loc Congresul de la Berlin, care, în schimbul recunoasterii independentei României, statueaza egalitatea în drepturi a tuturor cetatenilor tarii si acordarea de drepturi civile evreilor. Articolul 44 elaborat de participantii la Congres prevedea:
«În România deosebirile de confesiune sau credinta religioasa nu vor putea fi invocate nimanui ca motiv de excludere sau de împiedicare de a se bucura de drepturi civile si politice de interzicere de a practica functii publice si de a obtine onoruri, sau de a exercita orice mestesug sau profesie în nici un fel de localitate»
La 17 ianuarie 1879 guvernul depunea mesajul de revizuire a articolului 7 din Constitutia României. Aceasta ar fi trebuit sa conduca la acordarea cetateniei române evreilor români, dar, de fapt, guvernul a adoptat un sistem de tergiversari, paralel cu o sustinuta campanie antievreiasca. Mihail Kogalniceanu si Ion Bratianu îi prezentau pe evrei atât strainatatii cât si Parlamentului României ca pe dusmani ai tarii.
În octombrie 1879 Parlamentul vota legea de revizuire a articolului 7 din Constitutie, care avea sa împiedice, practic pâna dupa sfârsitul primului razboi mondial, naturalizarea in masa a evreilor români. Legea votata în 1879 acorda cetatenia româna în bloc doar unui numar de 888 de evrei care luptasera în Razboiul de Independenta a României din 1877, astfel ca, la 38 de ani dupa 1866, fusesera încetateniti doua mii de evrei, inclusiv fostii combatanti evrei din Razboiul pentru Independenta.

Constantin Brâncuși - foto: ro.wikipedia.org
Constantin Brâncuși (n. 19 februarie 1876, Hobița, Gorj — d. 16 martie 1957, Paris), sculptor român cu contribuții covârșitoare la înnoirea limbajului și viziunii plastice în sculptura contemporană. Constantin Brâncuși a fost ales membru postum al Academiei Române.

Protest “Salvaţi Roşia Montană”- foto: facebook.com
Peste 3.000 de persoane au protestat în Capitală, pentru a şaptea duminică la rând, faţă de proiectul minier de la Roşia Montană, prin tradiţionalul marş, care a inclus un flashmob la Guvern prin care s-a format o frunză umană şi un scurt protest la DNA, unde s-a cerut “dosarul Roşia”.
Volume publicate
- Aurora Bucovinei. Poezii, București, 1870;
- Despre educațiune și instrucțiune, București, 1873;
- Ce este viața și amorul filial, București, 1873;
- Despre dezvoltarea rațiunii și conduita morală, București, 1874;
- Suvenire, București, 1874;
- Eufrosina sau Virtutea unei femei, București, 1875;
- Rezultatul inspirațiunei unei mame, București, 1891.
- Conspect asupra literaturei române și literaților ei de la început și până astăzi, în ordine cronologică, I-II, București, 1875-1876; ediție îngrijită și introducere de Paul Lăzărescu, București, 1982;
Traduceri
- George Born, Catarina Comaro, București, 1879;
- H. Sternberg, Milena cea frumoasă, I-III, București, 1881-1882.

Vasile Voiculescu - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Vasile Voiculescu (pseudonim literar: V. Voiculescu, n. 27 noiembrie 1884, Pârscov, Buzău – d. 26 aprilie 1963, București), scriitor și medic român. În domeniul literar s-a distins în principal ca poet și prozator (a fost și dramaturg)

Montand at the 1987 Cannes Film Festival – foto: en.wikipedia.org
Yves Montand (născut Ivo Livi la 13 octombrie 1921 – d. 9 noiembrie 1991). cunoscut căntăreț și actor de film francez, de origine italiană, unul din interpreții de frunte ai genului muzical “chanson réaliste” francez târziu din a doua jumătate a secolului al XX-lea. Iubit de femei celebre (Edith Piaf, Marilyn Monroe), Montand este cunoscut și datorită căsniciei, întinse pe mai multe decenii, cu marea actriță franceză Simone Signoret.

Margaret Thatcher – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Margaret Hilda Thatcher, Baroneasă Thatcher, (n. 13 octombrie 1925 – d. 8 aprilie 2013) a fost un om politic britanic, prim-ministru al Regatului Unit între 1979 și 1990. Baroneasa Thatcher a fost singura femeie aleasă în funcția de prim-ministru sau lider al unui partid politic major în Regatul Unit, precum și primul premier britanic ales de trei ori consecutiv (1979, 1983 și 1987), record politic pe care l-a egalat numai Tony Blair în 2005.
A devenit membru al Parlamentului britanic în 1959. Este una dintre cele mai importante personalități politice britanice, mandatul său fiind cel mai lung mandat continuu din istoria politică britanică. Ea este de asemenea una dintre cele mai controversate figuri politice, fiind prima femeie prim-ministru din întreaga istorie a Europei
Fiica a unui om de afaceri, fost primar in Grantham, a studiat la Oxford, fiind licentiata in chimie. De tanara a activat in Partidul Conservator, unde a reusit sa se impuna relativ repede. Dupa absolvire a lucrat cativa ani ca cercetator. In 1954, a devenit avocat si s-a specializat pe probleme de fiscalitate. In 1959 a devenit membru al Parlamentului, iar doi ani mai tarziu a intrat in structurile guvernamentale.
In 1970, conservatorii au revenit la putere, iar Thatcher a fost numita secretar de stat la Educatie. in 1975, a fost aleasa in functia de presedinte al Partidului Conservator, iar in mai 1979 a devenit prima femeie prim-ministru din Marea Britanie. Datorita autoritatii cu care a condus cabinetul britanic, si-a dobandit numele de “Doamna de fier”. A demisionat in 28 noiembrie 1990, pe fondul unor proteste populare si a unor critici venite chiar si din randul propriului partid datorate strategiei fiscale pe care a dorit sa o impuna. In 1992, a primit titlul de baronesa, iar dupa retragerea din politica si-a ocupat timpul scriind.
Are doi fii și o fiică – Vergiliu, jurnalist, absolvent al facultății de Jurnalism al Universității Lomonosov, Moscova; Viorel, economist, absolvent al Institutului de Management din Moscova, fost Președinte al Băncii de Economii din Moldova, În 2001 a fost nominalizat ca fiind cel mai bun manager bancar din estul Europei; și Diana, doctor în psihologie, MBA absolvit la Grenoble Graduate School of Business. Soția, Ana Țopa (născută Frunză), a decedat în 2015.
Numele Țopa se desprinde din dinastia Hașdeu, având o vechime în literatura scrisă de aproximativ cinci secole. Cercetătorul moscovit Nicolae Romanenko menționează în prefața la volumul lui Bogdan Petriceicu Hașdeu Izbrannoe, tipărit în 1978 la Chișinău: “Întemeietorul dinastiei Hașdeu este considerat Ștefan Hașdeu, care făcea slujbă la curtea domnească a lui Ștefan cel Mare. Străbuneii lui B. P. Hașdeu au fost în veacul XV pârcălabi: Bogdan la Suceava, David la Hotin, Gavril, poreclit Țopa, la Roman” (Bogdan Petriceicu Hașdeu. Izbrannoe. Chișinău, Editura “Literatura artistică”, 1978, pag. 6). Numele părcălabului de la Roman este menționat în timpul domniei lui Ion Vodă cel Viteaz (1572-1574), “Toader (Toderașco) și Țopa sunt comandanții Romanului din primul an al domniei” (Dinu Giurescu. Ion Vodă cel Viteaz. Chișinău, 1992, pag. 52). Numele de familie Țopa s-a extins prin România, Ucraina și Republica Moldova. În ținutul Cernăuți există satul Țopeni, lângă Oradia dăinuie localitatea Țopa de Criș, așezată pe râul Crișul Repede. Strămoșii lui Tudor Țopa au descălecat pe Răut din satele Sauca și Briceni, ținutul Hotin, astăzi incluse în raionul Dondușeni.
Tudor Țopa mărturisește:
„Drumurile zbuciumate și ademenitoare ale gazetăriei m-au purtat prin toate localitățile din țară, sunt curios să aflu dacă a rămas vreun cătun în care să nu fi poposit vreodată. Pretutindeni am întâlnit oameni harnici și mărinimoși, cu o avere spirituală de excepție.
Mă mândresc că am avut fericita ocazie să muncesc alături de condeieri și fotoreporteri înzestrați, precum au fost Pavel Boțu, Petrea Darienco, Anatol Gugel, Dumitru Matcovschi, Mihail Gh. Cibotaru, Petru Cărare, Gheorghe Ciocoi, Vasile Vasilache, Alexei Marinat, Gheorghe Marin, Ion Podoleanu, Anatol Ciocanu, Dumitru Coval, Vasile Coțofană, Axentie Blanovschi, Ion Stici, Ion Bătrânu, Antonina Sârbu, Galina Precup, Vasile Odoleanu, Vasile Trofăilă, Victor Ladaniuc, Liviu Belâi, Aneta Voitun, Tudor Iașcenco, Victor Mucerschi, Pavel Bălan, Mihai Potârniche, Andrei Mardari, Tudor Iovu, Ion Sofronie, Gheorghe Botică, Gheorghe Lupușor, Andrei Fetescu, Luminița Țigănaș, Elvira Gheorghișteanu, Lenuța Bobeică, Alexandru Hmelnițchi și mulți alții. Ei au făcut o epocă în presa națională pe când ziarul „Moldova Socialistă” – „Moldova Suverană” apărea zilnic în format mare cu un tiraj copleșitor de 280-300 mii de exemplare.
Am întâlnit în viață și câțiva nătărăi înfumurați, lași și fățarnici, hapsâni și vicleni, care mai apoi s-au oploșit la treuca mafiei.
| Tudor Gheorghe Țopa | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (87 de ani) Chițcanii Vechi |
| Căsătorit cu | Ana |
| Copii | Vergiliu, Viorel, Diana |
| Cetățenie | |
| Religie | Ortodox |
| Ocupație | jurnalist politician |
| Deputat în Parlamentul Republicii Moldova | |
| În funcție 1990 – 1994 | |
| Premii | Ordinul Republicii () Ordinul de Onoare |
| Partid politic | Frontul Popular din Moldova |
| Alma mater | Universitatea de Stat din Moldova (1957) |
| Profesie | Jurnalist, scriitor, publicist |
| Ștefan Vârgolici | |
Criticul Ștefan Vârgolici | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 13 octombrie 1843 Borlești, Principatul Moldovei |
| Decedat | 29 iulie 1897, (54 de ani) Iași, România |
| Înmormântat | Cimitirul „Eternitatea” din Iași |
| Naționalitate | |
| Cetățenie | |
| Ocupație | critic literar, traducător, publicist |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași |
| Organizație | Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” din Iași |
În 1997 devine membru al Alianței pentru România (ApR)[1].
Parcurs Politic. In anul 1997 devine membru al Aliantei pentru Romania (APR). A candidat din partea APR pentru functia de deputat in anul 2000,fiind cel mai tanar candidat la aceea vreme si a reusit sa obtina voturile necesare intrarii in parlament. (APR nereusind la nivel national sa obtina pragul minim de 5%, lipsind 0,2% pentru aceasta) În cadrul ApR a ocupat funcțiile de președinte al Organizației Naționale de Tineret și cea de vicepreședinte la nivel national ApR[1]. Din 2003 este membru si vicepresedinte al Partidului Umanist din Romania (PUR), devenit Partidul Conservator (PC)[1].
S-a remarcat in activitatea politica pentru solutiile diplomatice impuse si pentru promovarea echilibrului generat de dialog. A reprezentat Romania in mai multe delgatii externe si a consolidat rolul si imaginea Comisiei Juridice Disciplina si Imunitati din Camera deputatilor. Promoveaza drepturile omului, toleranta, si armonia sociala, politica si religioasa.
In perioada in care Comisia Juridica si Imunitati a fost condusa de prof univ dr Bogdan Liviu Ciuca, a reusit deschiderea si transparentizarea activitatii acesteia, sedintele fiin publice si transmise on-line. A activat in grupul privind Combatarea traficului de persoane si a initiat campanii si legi impotriva comertului cu droguri usoare prin intermediul "magazinelor de vise". A reusit sa consolideze legislativ profesiile juridice (avocati, notari, executori judecatoresti etc) sprijinind reforme consistente si semnificative in aceste domenii.
A resuit sa impuna despagubirea cetatenilor care au fost pagubiti de CEC ca urmare a depunerii de bani pentru obtinerea de autoturisme si a sprijinit consolidarea drepturilor celor care isi desfasoara activitatea in conditii grele de munca.
A sprijinit semnificativ si decisiv din perspectiva legislativa activitatea notarilor si consolidarea istitutiei acestuia, marcand dezvoltarea notariatului modern in Romania.
A semnat si promovat legea de infiintare a Academiei de Stiinte Juridice din Romania, fiind initiatorul ideii si membru fondator.A fost ales vicepresedinte al acestui for academic apreciindu-se atat contributia la dezvoltarea profesiilor juridice, a coordonarii dezbaterilor privind Codul Civil al Romaniei, cat si la infiintarea Academiei de Stiinte Juridice.
În cadrul activității sale parlamentare, Bogdan Ciucă a fost membru în următoarele grupuri parlamentare de prietenie si a mai multor comisii speciale precum:
- în legislatura 2004-2008: Republica Turkmenistan, Regatul Spaniei, Republica Columbia, presdinte Republica Cuba;
- în legislatura 2008-2012: presedinte Republica Cuba, Bosnia și Herțegovina, Republica Macedonia;
- în legislatura 2012-2016: presedinte Republica Cuba, vicepresedinte Republica Populară Chineză;
- vicepresedinte Comisia speciala pentru modificarea Constitutiei;
- vicepresedinte Comisia pentru verificarea implementarii deciziilor CEDO;
- Presedinte Comisia Juridica Disciplina si Imunitati din Camera Deputatilor;
- Lider Grup Parlamentar (3 legislaturi);
- Comisia speciala privind Modificarea Codului Civil si a Codului de Procedura Civila, coordonand impreuna cu deputatul Daniel Buda aceata activitate.
- Alte comisii si comitete.
- membru in colectivul de redactie a Revistei Dreptul
- vicepresedinte al Uniunii Juristilor din Romania
- redactor sef Revista Buletinul Notarilor Publici
- presedinte al Consiliului Stiintific al Institutului Notarial Roman
A refuzat functia de ministru la mai multe ministere si in mai multe ocazii generate de negocierile politice.
Activitate Sociala.
A fondat si sprijina diverse societati de Combatere si prevenire a cancerului, demarand prin finantare proprie Construirea unui Centru de Sanatate destinat bolnavilor de cancer, persoane fara resurse financiare beneficiind gratut de ingrijire.
A realizat proiectul centrului de excelenta pentru copii diagnosticati cu autism si sindrom Dawn, impreuna cu Camera notarilor Galati si Institute specializate in domeniu.
A fondat impreuna cu profesorul univ dr Gheorghe Nistoreanu Asociatia tinerilor Juristi din Romania, A initiat legea de infiintare a Academiei de stiinte juridice din Romania si a pus bazele acestei proiect alaturi de prof univ dr Ovidiu Predescu, prof univ dr a ademician I. Dogaru si prof univ dr Mircea Dutu, prof univ dr. Ioan Chelaru. A fondat si lansat Revista Legal Point, cel mai atipic si apreciat proiect editorial din piata de profil. Este membru al Academiei de Stiinte din New York Detine functia de membru al Academiei de Stiinte din Washington Dezvolta diverse actiuni si proiecte de sprijin a persoanelor fara resurse financiare ce se afla in situatii dificile din punct de vedere a sanatatii.
Publicatii
Andrei Teașcă este un deschizător de drumuri în prezentarea și familiarizarea publicului românesc cu arta magiei ca artă de spectacol și ca formă de terapie pentru copii, părinți, studenți, sau persoane cu dizabilități psihice și fizice. Fondator al Teatrului de Magie - unicul teatru de acest gen din România, al Academiei de Magie și al organizațiilor de profil (AMIR, Romagic, FRIM) a realizat numeroase spectacole în premieră națională, a propus concepte unice precum Iluzionismul teatral, MagicArtTherapy, Easy4Parents și a luptat pentru ca meseria de magician sa fie recunoscută, prin introducerea standardului ocupațional în COR.
Membru Internațional Brotherhood of Magicians, membru Society of American Magicians și membru UNITER.
FAMILIE
Tatăl - G. Teașcă (04.10.1926 - 17.09.2002) - regizor de teatru și televiziune
BIOGRAFIE
2009 - fondator Academia de Magie din România. La 14 noiembrie 2009, Andrei Teașcă a pus bazele Academiei de Magie, unde și-a propus să formeze și să pregătească tineri magicieni, insuflându-le respectul pentru aceasta artă și ajutându-i să-și găsească un drum personal care să le aducă împlinirea și succesul pe care și-l doresc.
2010 - Gala Comediei Românești - La cererea directorului Teatrului de Comedie, George Mihăiță, Andrei Teașcă a prezentat Gala Comediei Românești din anul 2010 prin momente de iluzionism teatral. Juriul a fost alcătuit din: Sanda Manu, Marina Constantinescu, Vladimir Găitan. Premiile și premianții au apărut prin efecte magice, magicianul concepând momente speciale pentru această gală. Marii actori Mircea Albulescu, Sanda Toma, Dumitru Rucăreanu au primit premiile de excelență într-o prezentare magică cum nu a mai avut pană atunci Teatrul de Comedie. De asemenea și actorul Horațiu Mălăele a primit premiul pentru cel mai bun actor și regizor. Toate acestea au fost reunite în Gala: „MAGICOMIC”.
2010 - Pentru prima dată Andrei Teașcă introduce iluzionismul la Operetă. Apariție cu un moment special de magie în spectacolul realizat de Teatrul Național de Operetă din București "Paris, Mon Amor".
2010 - Festivalul de Magie "Houdini Magic Festival". În toamna anului 2010 Andrei Teașcă a inaugurat Festivalul de Magie "Houdini Magic Festival" ediția I, cu sprijinul Teatrului de Comedie. Festivalul își propune să ofere publicului român o incursiune în fascinanta lume a magiei, dezvăluind tainele unei culturi puțin promovate în România, dar cu un mare impact asupra rațiunii și imaginației individului. Tot în cadrul acestui festival s-a organizat și primul concurs de magie pentru tinerii pasionați de iluzionism. Prima ediție s-a bucurat de succes și a fost urmată de încă patru.
2012 - Asociația Teatrul de Magie, devine membru cu drepturi depline în FISM - International Federation of Magic Societies
2014 - Fondator – Houdini Magic Bar. A fost inaugurat primul spatiu dedicat iluzionismului si pasionatilor de magie, sub forma de bar tematic.
2015 - Participare la EXPO Milano - Pavilionul României. Coordonator proiect.
2016 - Fondator – Casa Magicianului - sediul Teatrului de Magie, un spațiu dedicat spectacolelor, cursurilor Academiei de Magie, precum și petrecerilor tematice pentru copii, workshop-urilor de art terapie și a ședințelor de consiliere terapeutică.
2017 - Doctor în artele spectacolului, titlu obținut la Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale - București, cu Teza de Doctorat: „Teatrul de Magie – Inovație în artele spectacolului”
2019 - Dialoguri de viață - conferință despre dialogul cu ceilalți, dar în special cel cu tine.
2019 - Easy4Parents - Părinte. Fișa postului. Consiliere și workshop pentru părinți.
2019 - MagicArtTherapy - metodă personală de terapie prin artă după 10 ani de cerecetare în cadrul Academiei de Magie.
SPECTACOLE CONCEPUTE ȘI REALIZATE DE ANDREI TEAȘCĂ PENTRU TEATRUL DE MAGIE
- 2008 "Magic Show” (Premieră 19 octombrie 2008 la Teatrul Nottara, București). Acesta a fost primul spectacol de Iluzionism teatral din România.
- 2009 „Kids Magic Show” (Premieră 5 mai 2009 la Teatrul Ion Creangă, București). A fost cel de-al doilea spectacol al Teatrului de Magie, fiind primul spectacol de iluzionism pentru copii, din România, prezentat pe o scenă de teatru.
- 2009 „Comic Magic Show” (Premieră 10 mai 2009 la Teatrul de Comedie, București). Acest spectacol a fost prezentat în cadrul Festivalului de Comedie din anul 2009.
- 2009 “Xtreme Magic Show” (Premieră 18 noiembrie 2009 la Teatrul Foarte Mic, București). În acest spectacol sunt prezentate publicului român momente de magie extrem de periculoase.
- 2010 “Mystery” (Premieră 27 februarie 2010 la Teatrul Foarte Mic, București). Acesta este un spectacol de magie pentru întreaga familie.
- 2010 “Magic Vegas, șefu’!” (Premieră 17 mai 2010 la Teatrul de Comedie, București). Un spectacol de stand-up, comedie și iluzionism.
- 2010 "Paris Mon Amour" - Teatrul Național de Operetă Ion Dacian – participare cu un moment de magie special creat pentru acest spectacol.
- 2010 “Blind" - cu Vlad Grigorescu, regie Andrei Teașcă. Glendale Art Cafe.
- 2010 "Magicianul și Bagheta Magică" - Cartier de Vară.
- 2010 "Comedie și Iluzii" Teatrul de Comedie.
- 2010 "HAZARD - Recital de Magie" (Premieră 17 decembrie 2010 la Teatrul Național de Operetă "Ion Dacian, București). Primul spectacol de magie din România acompaniat de orchestră, un spectacol în care arta magiei și cea lirică se întâlnesc într-o simbioză perfectă, creând, prin mister, o atmosferă de poveste.
- 2010 "One Women Magic Show"- Teatrul de Comedie.
- 2011 "Specialistul" – Universitatea Populara Ioan I. Dalles.
- 2011 "Tocilaru’" – cu Emil Dragan, regia Andrei Teasca. Teatrul de Comedie.
- 2011 "Hocus Pocus" – Palatul Național al Copiilor.
- 2011 "Trisorul Minții" – Lansarea conceptului “ Cel mai mare magician din România” - Teatrul de Cafenea – Waldo’s Pub&Bar.
- 2012 "Subliminal"– conferință-spectacol de mentalism, Universitatea Populara Ioan I. Dalles.
- 2012 "Abracadabra" – Universitatea Populara Ioan I. Dalles.
- 2012 "Piei, drace!" – Teatrul de Revista "Constantin Tanase" – participare cu un moment de magie special creat pentru acest spectacol.
- 2012 "Bagheta Magică" – Teatrul Maria Filotti, Brăila - Spectacol de magie pentru copii, concept scenografie-regie Andrei Teașcă.
- 2013 "Bagheta Magică" - Festivalul de teatru din Bursa,Turcia.
- 2014 "Magic History" – Cel mai mare Spectacol de iluzionism prezentat vreodată - Palatul Național al Copiilor, București.
- 2014 "În mintea copiilor" – Spectacol de Magie pentru copii. Universitatea Populara Dalles
- 2014 "Atelier de magie pentru copii" – Houdini Magic Bar.
- 2015 ExpoMilano - Pavilionul Romaniei. Spectacol de improvizație și magie-teatru nonverbal.
- 2016 "Abramagic" – Casa Magicianului. Regia Andrei Teașcă. Inaugurarea conceptului de prima femeie magician balerina – Ștefania Banică.
- 2016 "Kids magic show & workshop" – Casa Magicianului.
- 2016 Atelier de magie – cursurile Academiei de Magie.
- 2016 "Wizard" – Casa Magicianului.
- 2017 "Robomag" (one man show) - Casa Magicianului.
- 2017 "Magicianul Trasnit" – Casa Magicianului.
- 2018 "Micul Magician" – Casa Magicianului.
- 2018 "Balul Sinucigasilor" – în calitate de Consultant Magie, premiera Teatrul Nottara, regia Iulian Furtună.
- 2018 "Dr. Mag" –Casa Magicianului.
Andrei Teașcă
Andrei TeașcăDate personale Născut (47 de ani) 
BucureștiNaționalitate
RomâniaOcupație actor / magician / art terapeut
















Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu