6. /26 OCTOMBRIE 2021 - GÂNDURI PESTE TIMP
DIMITRIE CANTEMIR
Născut la 26 octombrie 1673, ca fiu al Anei Bantăș și al lui Constantin Cantemir, domn al Moldovei între 1685 și 1693, tânărul principe a beneficiat de o educație complexă și completă, sub îndrumarea lui Ieremia Cacavelas – învățat, filozof și literat grec – primul dascăl care a sădit în sufletul învățăcelului său, sămânța cunoașterii. În această perioadă a studiat limbile latină, greacă și slavonă, (ajungând să stăpânească la un moment dat 14 limbi), noțiunile „artelor liberale”, teologia, strategia militară și istoria. Dovedește o puternică aplecare spre sinteza și interpretarea cunoștințelor acumulate; astfel că nu întârzie să elaboreze primele sale lucrări scrise: „Divanul”, ” Metafizica” și „Logica”.
Aflat la Constantinopol, ca și garanție a Moldovei la Înalta Poartă, își continuă studiile la „Academia Grecească a Patriarhiei”, cunoscând lumea musulmană, înțelepciunea arabă, credințele și limbile orientale; devenind astfel primul nostru orientalist.
Pătrunzând în mediul ambasadelor marilor puteri Europene, Cantemir a avut prilejul promovării culturii și spațiului românesc. În Europa, Dimitrie Cantemir a fost repede și definitiv acreditat ca fiind cel mai de seamă cunoscător al istoriei otomane, ocupând timp de peste un secol, un loc privilegiat în tagma erudiților.
Dimitrie Cantemir ajunge domn al Moldovei în 1710, iar în timpul scurtei sale domnii încearcă întemeierea unui stat centralizat domnesc, încheind „Tratatul de Alianță” cu Petru cel Mare și fiind nevoit astfel, să intervină de partea țarului în războiul ruso-turc.
În urma înfrângerii de la Stănilești, cărturarul este nevoit să se refugieze la curtea lui Petru cel Mare. În Rusia, Dimitrie Cantemir devine un colaborator apropiat al țarului, sprijinindu-l în acțiunile sale politice.
Redactează, impulsionat de Leibntz, „Descriptio Moldaviae” – operă în care a dezvoltat aceeași concepție politică pe care o promovase și din postura de monarh. Ca o recunoaștere a valorii operei amintite, la propunerea filosofului german, Dimitrie Cantemir este ales membru al Academiei Regale din Berlin.
Sfetnic ideal, avînd în vedere unitatea de concepție statală a celor doi monarhi, inițiază o serie de reforme radicale, menite dezvoltării rapide a statului. Integrat în această viață de prefaceri economice și militare a Rusiei, Cantemir își continuă opera literară: „Istoria creșterii și descreșterii Imperiului Otoman” – lucrare tradusă din latină în toate limbile europene de largă circulație – și „Hronicul vechimei romano-moldo-vlahilor”.
Participarea principelui Cantemir la viața politică a Rusiei s-a intensificat după numirea sa în funcția de ” Consilier Secret și Membru al Senatului”.
Ultima mare acțiune politică la care participă – campania țarului Petru I împotriva Persiei (1722) – reprezintă izvorul celor din urmă cercetări și scrieri ale lui Cantemir: „Collectanea Orientalia. Princips Demetrii Cantemiri variae schedae et excerpta e autographo descripta”- volum de însemnări cartografice și arheologice, de note privind folclorul și moravurile orientale, de interpretări și comentarii asupra acestora.
La 21 august 1723, eminentul cărturar se stinge din viață la Dimitrievka, moșia dăruită de țarul Rusiei pentru serviciile aduse.
Opera lui Dimitrie Cantemir este unică și în ziua de astăzi datorită complexității rezultate consecutiv formației sale enciclopedice: știința se împletește cu filosofia, istoria și geografia sunt analizate știintific, iar etica, literatura și muzica, sunt completate de studiul moravurilor și al folclorului; departe de orice diletantism, toate acestea poartă pecetea metodei științifice și cunoașterii reale.
Osemintele lui Dimitrie Cantemir, readuse în 1935 în România, se află la Biserica Domnească „Trei Ierarhi” din Iași.
Pe lespedea raclei sale stă scris: „Aici, întors din lunga și pre greaua pribegie înfruntată pentru libertatea țării sale, odihnește Dimitrie Cantemir, domn al Moldovei”.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu