9. /1 NOIEMBRIE 2021 - INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ, BALET
VICTORIA DE LOS ANGELES
| Victoria de los Ángeles | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Victoria de los Ángeles López García  |
| Născută | [1][2][3][4] Barcelona, Spania |
| Decedată | (81 de ani)[1][2][3][4] Barcelona, Spania |
| Înmormântată | Cementerio de Montjuïc[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
| Cetățenie |  Spania |
| Ocupație | cântăreață cântăreață de operă muziciană |
| Activitate | |
| Alte nume | Victoria de los Ángeles |
| Studii | Conservatorio Superior de Música del Liceo[*] |
| Gen muzical | operă |
| Tipul de voce | soprană |
| Instrument(e) | voce[*] |
| Premii | Premiul pentru Arte al Prințesei Asturiilor[*] Concorso internazionale di Ginevra[*] Gramophone Award for Lifetime Achievement[*] Gold Medal of the Generalitat of Catalonia[*] Medalla de Oro al Mérito en las Bellas Artes[*] Gran Cruz de la Orden Civil de Alfonso X el Sabio[*] |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
Modifică date / text  | |
Victoria de los Ángeles López García, cunoscută internațional sub numele artistic de Victoria de los Ángeles și în Catalonia ca Victòria dels Àngels (n. ,[1][2][3][4] Barcelona, Spania – d. ,[1][2][3][4] Barcelona, Spania) a fost o soprană lirică spaniolă/catalană, a cărei carieră de cântăreață de operă a început după Al doilea Război Mondial și a atins apogeul în anii 1950–1960. Pe lista celor mai apreciate 20 de soprane din această perioadă ocupă locul 3, după Maria Callas și Joan Sutherland.[5]
Victoria de Los Angeles - The Best of
Victoria de los Ángeles recital at Gran Teatre del Liceu
SILVIA VOINEA
Silvia Voinea, o voce de neuitat...
În anul 1968 se perfecționează în repertoriul Mozartian la Weimar în Germania, sub îndrumarea profesorului Walter Ludwig.
Începe o carieră extraordinară odată cu debutul său pe scena operei din București în anul 1968, devenind la scurt timp PrimSolista acesteia. Timp de 15 ani, este invitată permanent la Opera Comică și la Staatsoper din Berlin. Deasemenea la Semperoper din Dresda (5 ani) apoi timp de 3 ani la Teatrul Regal din Liege și 4 ani la Klagenfurt în Germania. Participă la 13 festivaluri internaționale, în mai multe ediții, în recital sau spectacole de operă: Pamplona, Besançon, Berlin, Madrid, Sofia, Salonic, Leipzig, Aix les Bains, Copenhaga, Bucuremti, Scopje, Ramatuelle si Almeria. Intră în castingul a două filme de operă: "Les folies D'Offenbach" unde interpretează rolul Olimpia din "Les Contes d'Hoffmann", o coproducție franco - germană în regia lui Jerome Savary și rolul titular în opera Lucia di Lammermoor de Donizetti, o producție TVR România în regia Ceciliei Popescu.
Interpretează peste 37 de roluri dintre care menționăm rolul titular în opera Lakmé de Leo Delibes, Lucia di Lammermoor în opera omonimă de Donizetti, Königin der nacht în Die Zauberflöte de Mozart.
A interpretat aceste mari roluri în compania unor artiști celebri precum: Peter Schreier, Theo Adam, Alain Vanzo, Albert Voli, Nicolae Herlea, David Ohanesian, Elena Cernei, Dan Iordăchescu, Ion Buzea, Ionel Pantea, Eduard Tumageanian, Carl Nurmela, Jose Todaro, Kurt Moll. A colaborat cu dirijori de mare clasă precum: Kurt Mazur, Zimmerman, Kegel, Roger Rossel, Peter Paul Fucks, Miltiade Caridis, Cornel Trăilescu, Cristian Mandeal, Horia Andreescu, Kenisiro Kobaiasi.
Cinci piese instrumentale din repertoriul național și internațional în premieră absolută au fost aranjate muzical special pentru vocea Silvei Voinea: Csardas de Monti, Tarantella de Czernei, Amintiri de Drdla, Ciocârlia si Hora Staccato. (Victor Dumănescu și Dinicu Bobescu).
Excelează și în repertoriul vocal - simfonic abordând Cecillien Messe de Gounod la Berlin, Carmina Burana de Carl Orff la Dresda, Stabat Mater de Pergolesi la Ramatuelle sau Oratoriul de Paști de Paul Constantinescu sub bagheta lui Cristian Mandeal la București.
In anul 1997 a fost nominalizată în "Bicentenarul Donizetti" cu rolul Luciei printre cele 24 de interprete ale secolului XX cu cele mai bune înregistrări ale acestui rol din 1928 până în prezent - în Opera International de Paris, de către Sergio Segalini.
In anul 2000 este nominalizată drept Femeia Anului de A.B.I.- United States of America. Posedă multe premii de excelență și performanță în arta lirică, numărul lor mare plasând-o printre campioni și în această privință. Amintim Premiul Saucel al criticii muzicale și Glorie în arta lirică.
In anul 2001 Susține teza de Doctorat și obține titlul de "Doctor în Muzică", cu calificativul "Magna cum Laude" fiind dealtfel în prezent maestră de canto la Universitatea de Muzică din București
Ordinul “Meritul Cultural” în grad de Comandor îi este oferit de Președintele României în 2004.
Într-o etapă a viselor împlinite, (noiembrie 2007) celebra soprană de coloratură Silvia Voinea, una din marile vedete ale liricii românești, acum profesor de canto la Universitatea Națională de Muzică din București, și-a dorit o întâlnire cu discipolii săi, pentru a-și sărbători astfel aniversarea. Era, de fapt, un fericit prilej de a prezenta, dincolo de fruntariile Institutului, rezultatele pedagogului în munca de formare a vocilor tinere, unii încă studenți, alții deja intrați în viața spectacolelor muzicale. Silvia Voinea, strălucitoare în Regina nopții, Lucia di Lammermoor sau Lakme, trei din cele peste patruzeci de roluri ale carierei sale românești și internaționale, a transferat treptat către noile generații trăirile și experiențele sale de o viață, în aproape 1.800 de reprezentații. Este un gest de generozitate, caracteristic pentru un artist care, cunoscând succesul, s-a simțit iubit de publicul ce i-a primit darul de suflet. Disciplina de fier a muncii de perfecționare continuă se adaugă talentului și culturii sale, ceea ce este firesc la un interpret cu un astfel de calibru. „Privighetoarea din Carpați”, Silvia Voinea, a decorat clasa sa de la facultate cu un citat din Shakespeare – „Cine nu are muzică în el este în stare de orice perfidii și stricăciuni” – adăugând, în preambulul cărții sale Incursiune în istoria artei cântului și a esteticii vocale, Pro Transilvania, 2002, un altul de Emil Cioran – „când muzica nu ne poate mântui, în ochi ne sclipește un pumnal”. Supranumită de Magda Ianculescu „Silvia Voinea-Lakmé”, dr. Stephan Poen, într-un studiu fonologic analitic al vocalității sale remarcase „faptul foarte rar întâlnit în istoria artei lirice ca o soprană de coloratură să mențină simultan și pe o lungă durată de carieră trei roluri de importanță capitală: rolul Reginei Nopții din „Flautul Fermecat” de Mozart, rolul titular din opera „Lakmé” de Delibes și rolul titular din „Lucia di Lammermoor” de Donizetti”. Ca epilog la cartea sus menționată a doamnei Voinea, un citat al marelui maestru italian Porpora: „Arta începe acolo unde se termină tehnica”, pe marginea căruia marea noastră artistă adaugă: „artiștii nu se improvizează, ei se formează încet, cu educație specială și îngrijită cu dragoste”*.
SILVIA VOINEA - COLORATURA ARIAS
LUDMILA AGA
Ludmila Aga (n. 1 noiembrie 1949, Chișinău) este o cântăreață de operă moldoveancă.
Și-a făcut studiile superioare la Institutul de Arte „Gavriil Musicescu” din Chișinău, în clasa profesorului N. Chiosa (canto). Cariera de solistă la Opera Națională din Chișinău și-a început-o în 1975. A întreprins turnee în cadrul URSS, cât și în străinătate (Italia, Danemarca, Finlanda, Iugoslavia).
A jucat în:
- Iolanta (partiția titulară)
- Evgheni Oneghin (Tatiana)
- Dama de pică (Liza)
- Paiațe (Nedda)
- Trubadurul (Leonora)
- Boema (Mimi)
- Tosca (partiția titulară)
A colaborat cu dirijorii Alexandru Samoilă, Albert Mocealov, Lev Gavrilov și cu soliștii Maria Bieșu, Mihail Munteanu, Vladimir Dragoș, Valentina Savițchi, Tamara Alioșina-Alexandrova ș.a.
 Ludmila Aga – solistă de operă, soprană. Liudmila Aga s-a născut la Chișinău. În 1967, ea a absolvit școala medie, iar în perioada1967- august 1971 a lucrat ca laborantă la Institutul de Zoologie al Academiei de Științe a RSSM. La mijlocul anilor '60, Aga a început să desfășoare o activitate artistică pe lîngă Casa de tineret din Chișinău. A participat la cvartetul vocal "Liudmila" sub conducerea compozitorului A. P. Luxemburg, unde a evoluat sub numele de fată Lizogubova. În același timp, cvartetul "Ludmila" a trecut etapa de preselecție televizată din US și a obținut dreptul de a reprezenta Moldova în finala concursului "Alo, căutăm talente!" ("АЛЛО, МЫ ИЩЕМ ТАЛАНТЫ") care a avut loc la Moscova. În 1971-1977 a studiat la Institutul de Arte G. Musicescu din Chișinău la Catedra vocală a Facultății de canto. Învățătorul ei a fost profesorul N. G. Chiosa, "nepotul creativ" al celebrului maestru italian Antonio Cottogni. Fiind student în anul patru, în toamna anului 1975, L. Aga a fost invitată să lucreze la Teatrul de stat de Operă și Balet din Moldova pentru a participa la spectacolul "Dragonul" al compozitorului moldovean Eduard Lazarev. La Opera Națională, L. Aga continuă să lucreze ca solistă de operă pînă în prezent. Repertoriul său cuprinde circa 40 de partituri din operele clasicilor mondiali, precum și lucrări vocal-simfonice ale clasicilor ruși și străini, ale compozitorilor moldoveni sovietici și moderni. Din repertoriul ei: P. I. Ceaikovski "Dama de pică" - Liza P. I. Ceaikovski "Evghini Oneghin" - Tatiana P. I. Ceaikovski "Iolanta" – Iolanta A.Brodin "Cneazul Igor" - Iaroslavna K. Molceanov "Zori aici sînt liniștiți" - Jenika C. Prokofiev "Logodna în mănăstire" - Clara E. Lazarev "Dragon" - Elza Z. Tkaci "Capra cu trei iezi" – un ied S. Cortez "Mama Curaj" - Catrin J.Verdi "Bal mascat" - Amelia J.Verdi "Aida" - Aida J.Verdi "Trubadurul" - Leonora J.Verdi "Puterea Destinului" - Leonora J.Verdi "Traviata" – Violetta J.Puccini "Dorul" - Dorul J.Verdi "Othello" - Desdemona J.Verdi "Nabucco" - Fenena J.Puccini "Madame Butterfly" - Chio-Chio-San J.Puccini "Boemia" - Mimi J.Puccini "Turandot" - Liu R. Leoncavallo "Pagliacci" - Nedda P. Mascagni "Onoarea rurală" - Santuzza V. Bellini "Norma" - Norma J. Bizet "Carmen" - Michaela V. Mozart "Nunta Lui Figaro" - Contesa Repertoriul vocal-simfonic J. Verdi - Requiem. V. Mozart - Requiem I. Brahms - Requiem german L. Beethoven - Simfonia Nr. 12 G. Mahler - Simfonia Nr. 4 Multe dintre aceste lucrări se păstrează în înregistrările de arhivă ale Teleradio Moldova și în biblioteci – Biblioteca Națională, AMTAP. L. Aga a colaborat mai mulți ani cu compozitorii moldoveni, prezentîndu-le creația la congresele unionale ale compozitorilor din URSS la Moscova, precum și în orașele fostei URSS. Aceștia de obicei au fost E. Doga și Z. Tkaci. La începutul anilor '90 L. Aga a participat la concursul unional Panorama de Operă, prezentînd spectacolele Teatrului de Operă și Balet "Iolanta" de P. I. Ceaikovski și "Mama Curaj" de S. Cortez pe scena Teatrului Bolșoi și a Palatului Congreselor din Kremlin. L. Aga este laureată a Concursului Republican și Interzonal (Minsk 1980) La începutul anilor '90, L. Aga a fost invitată să joace în opera "Norma" de V. Bellini pentru partitura Normei pusă în scenă în Bulgaria în orașul Stara Zagora, apoi în România la București. Cu turneele Teatrului Național de Operă și la invitații individuale, L. Aga a evoluat la Moscova, la Teatrul Bolșoi din URSS, în Palatul Congreselor din Kremlin, în Leningrad, Celiabinsk, Iaroslavli, Permi, Sverdlovsk, Soci, Kemerovo, Rostov, Murmansk, Ulianovsk, Dimitrovograd, Arhanghelsk, Stavropol, precum și în orașe din fosta URSS, Kiev, Minsk, Alma-Ata, Tallinn, Tașkent. În turneele peste hotare, L. Aga a reprezentat teatrul în Bulgaria, România, Italia, Spania, Portugalia, Franța, Marea Britanie, Belgia, Olanda, Elveția. În 1993, L. Aga a primit titlul de Maestru în Artă. Din 2005, L. Aga activează în calitate de pedagog la Catedra de canto academic în AMTAP. L. Aga are o vastă experiență profesională de interpretă de operă și de concert, precum și de pedagog competent. Colaborînd cu astfel de bine-cunoscuți dirijori ca A. Samoilă, A. Mocealov, L. Gavrilov, A. Gershfeld, precum și cu dirijori vest europeni - D. Dimitrov, B. Bonev, V. Dumanescu, I. Iancu, S. Trăilescu, S. Patrovici, F. Gali, D. Pacitti, S. Frantolini etc., L. Aga a învățat și ea, acumulînd o experiență înalt profesională, pe care o aplică acum în lucrul cu studenții săi. În 2016, L. Aga a primit titlul de docent la AMTAP. Ea a scris 2 ghiduri dedicate problemelor de predare a canto academic, precum și 6 articole științifice, care au fost publicate în ediții științifice specializate, precum și cartea "Calea spre perfecțiune"... L. Aga colaborează de mai mulți ani cu Muzeul A. S. Pușkin, unde participă la concerte tematice, precum și cu biblioteca M. Lomonosov. Este membru al juriului la concursurile "Îndrăzniți, baieti!" ("Дерзайте ребята!") și "Caruselul vesel" ("Весёлая карусель). Desigur, în mai mult de patru decenii de activitate creativă, Liudmila Aga a adus o contribuție decentă în dezvoltarea operei în Moldovei. Și astăzi ea promovează activ muzica contemporană de operă moldovenească și clasică ca pedagog, mentor și interpret. |
IONEL VOINEAG
Ionel Voineag (n. 1 noiembrie 1950, Brăila) - artist liric român (tenor) și profesor universitar doctor (canto).
În adolescență, în orașul natal, la Brăila, a studiat pianul, violoncelul și chitara clasică la Școala Populară de Artă. Tot în această perioadă a luat și primele lecții de canto, cu profesoara Dorina Șerbănescu, care a studiat, în perioada interbelică, în Italia.[1]
Din 1969, după absolvirea Liceului „N. Bălcescu” din Brăila, până în 1972, a fost student la secția Profesori de Muzică, a Conservatorului „George Enescu” din Iași, iar din 1972 până în 1976, a fost student la secția Canto clasic, unde a studiat la clasa Maestrului Visarion Huțu, bariton, prim - solist la Opera Română din Iași.[1]
În perioada studenției, din 1970 până în 1976, a fost membru al Corului de camera ”Animosi”, creat și dirijat de Maestrul Sabin Păutza.
Debutul, ca solist, în repertoriul vocal - simfonic, pe scena Filarmonicii "Moldova" din Iași, a fost pe 4 aprilie 1975, cu rolul Lukas, în oratoriul „Anotimpurile” de Joseph Haydn.
La 12 mai 1976 a susținut primul său recital vocal, în Sala de Concerte a Conservatorului "George Enescu", fiind acompaniat la pian de prof. Gabriela Marcovici.
La 26 iunie 1976, a debutat, ca solist de operă, pe scena Operei Române din Iași, în rolul Rodolfo, din opera „Boema” de Giacomo Puccini, spectacol care a constituit Examenul său de Licență.[necesită citare]
La 1 august 1976 a devenit prim - solist al "Operei Române" din Iași.[1]
La 1 octombrie 1982 a devenit prim - solist al "Operei Naționale" din București.[1]
A susținut o bogată și strălucită activitate artistică (1970-2006).[judecată de valoare]
De la 1 octombrie 1992 și până la 30 septembrie 2016, activează ca Profesor de Canto - profesor universitar doctor, la Universitatea Națională de Muzică București, Departamentul Canto și Artele spectacolului musical.
De la 1 octombrie 2016, o data cu ieșirea la pensie, și până în iunie 2019, a activat ca Profesor de Canto - cadru didactic asociat, la Universitatea Națională de Muzică București, Departamentul Canto și Artele spectacolului muzical.
Tenorul Ionel Voineag a cântat alături de cântăreți celebri, sub bagheta unor importanți dirijori, pe mari scene lirice din: Italia, Franța, Anglia, Irlanda de Nord, Scoția, Țara Galilor, Spania, Portugalia, Bulgaria, Grecia, Turcia, URSS, Japonia, Coreea (Sud-Nord), Polonia, Cehoslovacia, Iugoslavia, Ungaria, Olanda, Belgia, Luxemburg, Germania (Est-Vest), Irlanda, Elveția, Austria.[necesită citare]
Familia[modificare | modificare sursă]
S-a născut într-o familie cu preocupări artistice, părinții săi fiind Ștefan și Marioara Voineag. Tatăl său, Ștefan Voineag, a fost solist vocal al Orchestrei de muzică populară a Filarmonicii de Stat din Galați și al Ansamblului folcloric “Pandelașul” din Brăila; artist liric (tenor) în Corul Teatrului Muzical N. Leonard din Galați.
Din 1973 este căsătorit cu Suzana Voineag, profesoră de pian. Împreună au un fiu, Cătălin Voineag (n. 1974), regizor de teatru, operă, operetă, musical și film.
Studii[modificare | modificare sursă]
- 1965 - 1969 Liceul Nicolae Bălcescu din Brăila
- 1969 - 1976 Conservatorul George Enescu din Iași - secția Canto, clasa prof. Visarion Huțu
- 1980 - Bursier al Acadademiei Santa Cecilia din Roma și Teatro alla Scala din Milano
- 1980 - A studiat cu marele bariton italian de operă, Gino Bechi
- 1982 - 1986 - A studiat cu renumitul tenor român, din perioada interbelică, Emil Marinescu
Activitate artistică[modificare | modificare sursă]
Cronologia carierei de artist liric[modificare | modificare sursă]
- 1970 - 1976 membru în Corul de cameră ANIMOSI al Conservatorului George Enescu din Iași, sub bagheta maestrului Sabin Păutza.
- 1976 - 1982 prim-solist la Opera Română din Iași.
- 1982 - 1997 prim-solist la Opera Națională din București.
- 1997 - 2006 prim-solist, colaborator permanent al unor importante teatre lirice din țară și străinătate.
Roluri de operă[modificare | modificare sursă]
- Boema, de Puccini, rolul Rodolfo
- Tosca, de Puccini, rolul Cavaradossi
- Aida, de Verdi, rolul Radames
- Macbeth, de Verdi, rolul Macduff
- Nabucco, de Verdi, rolul Ismaele
- La Traviata, de Verdi, rolul Alfredo
- Povestirile lui Hoffmann, de Offenbach, rolul Hoffmann
- Flautul fermecat, de Mozart, rolul Tamino
- Bastien și Bastienne, de Mozart, rolul Bastien
- Răpirea din Serai, de Mozart, rolul Belmonte
- Elixirul dragostei, de Donizetti, rolul Nemorino
- Lucia di Lammermoor, de Donizetti, rolul Edgardo
- Lakmé, de Delibes, rolul Gerald
- Evgheni Oneghin, de Ceaikovski, rolul Lenski
- Der Freischutz, Carl Maria von Weber, rolul Max
- Cavalerul rozelor, de R. Strauss, rolul Tenorul italian
- Cavalleria rusticana, de Mascagni, rolul Turiddu
- Pagliacci, de Leovavallo, rolul Canio
- Norma, de Bellini, rolul Pollione
- Carmen, de Bizet, rolul Don José
- Samson și Dalila, de Saint-Säens, rolul Samson
- Oedip, de Stravinski, rolul Oedip
- Oedip, de Enescu, rolul Theseu
- Stejarul din Borzești, de Theodor Bratu, rolul Hanul cel tânăr
- La drumul mare, de C. C. Nottara, rolul Simion Borțov
- Marin Pescarul, de Marțian Negrea, rolul Boierul
- Pedeapsa, de Anatol Vieru, rolul Comisul
- Demoazella Mariutza, de Mihail Jora, rolul Barbu Lăutaru
- Noaptea cea mai lungă, de D. Popovici, rolul Gavrilă
- Decebal, de Ghe. Dumitrescu, rolul Bicilis
- Motanul încălțat, de C. Trăilescu, rolul Ionică
- Mărioara, de G.C. Cosmovici, rolul Tudor
- Luceafărul, de Nicolae Bretan, rolul Luceafărul
- Arald, de Nicolae Bretan, rolul Arald
- Golem de Nicolae Bretan, rolul Golem
- Eminescu, de Paul Urmuzescu, rolul Eminescu
Roluri de operetă[modificare | modificare sursă]
- Crai Nou, de Ciprian Porumbescu, rolul Bujor
- Liliacul, de Johann Strauss, rolul Alfred
- Lysystrata, de Gherase Dendrino, rolul Lykon
- Lăsați-mă să cânt, de Gherase Dendrino, rolul Ciprian Porumbescu și rolul Strauss
Repertoriul vocal - simfonic[modificare | modificare sursă]
- J.S. Bach: Johhanes Passion
- J.S. Bach: Matthaus Passion
- J.S. Bach: Weihnachts Oratorium
- J.S. Bach: Messe H Moll
- Joseph Haydn: Anotimpurile
- Joseph Haydn: Creațiunea
- Joseph Haydn: Die Sieben Worten
- W.A. Mozart: Messa H-moll
- W.A. Mozart: Grosse Messe C-moll
- W.A. Mozart: Misa încoronării
- W.A. Mozart: Requiem
- Felix Mendelssohn Bartholdy: Elias,
- Felix Mendelssohn Bartholdy: Paulus
- Felix Mendelssohn Bartholdy: Lobgesang
- Beethoven: Missa Solemnis
- Beethoven: Messe C-Dur
- Beethoven: Simfonia a IX-a
- Rossini: Missa Solemnnis
- Liszt: Simfonia “Faust”
- Gounod: Messe Solennelle
- Verdi: Messa da Requiem
- Puccini: Messa di Gloria
- Mahler: Das Lied Von Der Erde
- Dvorak: Stabat Mater
- Dvorak: Requiem
- Paul Constantinescu: Oratoriul Bizantin de Crăciun
- Marțian Negrea: Requiem
- Mircea Chiriac: Terra Daciae
- Doru Popovici: Muzica lui Bach
Lieduri[modificare | modificare sursă]
A interpretat lieduri și cicluri de lieduri din creația compozitorilor: Bach, Haydn, Mozart, Schubert, Schumann, Brahms, Loewe, Wolf, Listz, Beethoven, Mendelssohn Bartholdy, Chopin, Debussy, Respighi, Rachmaninov, Musorgski, Ceaikovski, Eduard Caudella, George Cavadia, Ioan Andrei Wachmann, Ludowig Wiest, George Stephanescu, Ciprian Porumbescu, Gheorghe Dima, Dumitru Georgescu Kiriac, George Enescu, Mihail Jora, Marțian Negrea, Diamandi Gheciu, Tiberiu Brediceanu, Achim Stoia, Nicolae Bretan, Tudor Ciortea, Valentin Teodorian, Anatol Vieru, Sabin Pautza, Vasile Spătărelu, Dan Voiculescu, Viorel Munteanu, Andrei Tănăsescu
Activitate didactică[modificare | modificare sursă]
- Din anul 1992 până în anul 2019 Ionel Voineag a fost prof. univ. dr. la Universitatea Națională de Muzică din București, Facultatea de Interpretare Muzicală, Secția Canto Clasic.
- Sub îndrumarea sa au studiat numeroși tineri artiști lirici, care astăzi cântă pe importante scene din țară sau din străinătate.
- Ionel Voineag a participat ca membru în juriul unor concursuri naționale și internaționale de canto:
'Hariclea Darclée' de la Brăila, (pentru categoriile de vârstă 15 – 19 ani și 20 – 35 de ani);
'Traian Grozăvescu' de la Lugoj (Concurs pentru tenori);
'Nicolae Bretan' de la Cluj;
'George Georgescu' de la Tulcea;
'Ionel Perlea' de la Slobozia;
'Mihail Jora' de la București;
'Sabin Drăgoi' de la Timișoara;
Președintele Juriului la Preselecția Națională a Festivalului și Concursului 'Jeunesses Musicales';
Președintele Juriului la Preselecția Națională, organizată de Radio 'România Muzical' și Radio 'România Cultural', în vederea programării tinerilor artiști lirici, (elevi si studenți), în concertele transmise în direct de respectivele posturi naționale de radio - 2007;
Membru în Comisia Ministerului Culturii, de evaluare și selecție AFCN - 2008;
Membru în Juriul Național al Proiectului Zece pentru România categoria 'Interpret Vocal', proiect realizat de postul 'Realitatea TV' - 2008;
Membru în Comisia Centrală de Evaluare (președintele Comisiei – Secția Canto), în cadrul Etapei Finale a 'Olimpiadei Naționale de Muzică' - Interpretare instrumentală, vocală, și studii teoretice: Bacău-2008.
Citate despre Ionel Voineag[modificare | modificare sursă]
Nicolae Herlea despre Ionel Voineag: „L-am apreciat și îl apreciez mereu. Fără îndoială, Ionel Voineag este un artist de mare valoare. Un om a cărui companie este o plăcere. Un artist care își respectă semenii și este la rându-i respectat…”[necesită citare] „Monitorul de Brăila” - joi, 17 iulie 2003
Angela Gheorghiu: Artistul de operă Ionel Voineag, splendid om de teatru și frumoasă voce de tenor, este primul meu partener de scenă...
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
- Laureat al Concursului Național de Canto, Iași (1976)
- Laureat al Concursului Internațional de Canto Francisco Viñas, Barcelona - Spania (1978)
- Premiul special al Juriului la Concursul internațional al tinerilor cântăreți de operă de la Sofia - Bulgaria (1979)
- Marele Premiu la Concursul Internațional de Canto de la Ostende - Belgia (1980)
- Premiul Revistei Flacăra, pentru Cel mai bun cântăreț de operă al anului (1986)
- Cetățean de onoare al Municipiului Brăila - "Pentru arta sa interpretativă și contribuția deosebită la creșterea prestigiului școlii românești de canto" (1996)
- Medalia de onoare George Enescu (1998)
- Medalia de aur Darclée, Brăila (1999)
- Premiul Criticii Muzicale - Excelența discursului liric (2001)
- Ordinul Meritul Cultural în grad de Comandor, acordat de Președinția României (2004)
- Doctor în Muzică al UNMB - Magna cum Laude - Specialitatea Canto Clasic (2005)
- Medalia și Diploma de Excelență - Pentru întreaga carieră artistică, cu ocazia aniversării a 85 ani de la instituționalizarea Operei Naționale din București (2006)
- Diploma de Onoare, cu ocazia sărbătoririi a 40 de ani de la înființarea, de către maestrul SABIN PAUTZA, în cadrul Conservatorului George Enescu din Iași, a Corului de cameră ANIMOSI (Iași, august 2008)
- Medalia Jubiliară - la 125 de ani de existență a Societății Filarmonice LYRA din Brăila (2008)
- Membru de onoare al Societății Filarmonice LYRA din Brăila (2010)
- Membru în Comitetul Director al UNIMIR - (Uniunea Muzicienilor Interpreți din România) (2011-2015)
- Diploma pentru întreaga activitate dedicată teatrului liric, la aniversarea a 90 de ani de la instituționalizarea Operei Naționale din București (2011)
- Trofeul "Lya Hubic", oferit de Opera Națională Română Cluj-Napoca - "Pentru meritele deosebite confirmate într-o lungă și fructuoasă carieră, pentru contribuția adusă scenei lirice" (2014)
- Diploma de excelență pentru întreaga activitate artistică" (Gala Premiilor UNIMIR - octombrie 2015)
- Diploma de excelență în semn de prețuire pentru prodigioasa activitate universitară pusă în slujba școlii muzicale românești” (UNMB - aprilie 2017)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu