8. /23 NOIEMBRIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
MANUEL DE FALLA
| Manuel de Falla | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Manuel María de los Dolores Clemente Ramón del Sagrado Corazón de Jesús Falla y Matheu  |
| Născut | [1][3][4][5] Cádiz, Spania |
| Decedat | (69 de ani)[1][6][3][7] Alta Gracia(d), Provincia Córdoba, Argentina |
| Înmormântat | Catedral de Santa Cruz de Cádiz[*] |
| Cetățenie | .svg){kind=small} Spania |
| Ocupație | compozitor poet pianist |
| Activitate | |
| Studii | Real Conservatorio Superior de Música de Madrid[*] |
| Gen muzical | orchestră muzică clasică |
| Instrument(e) | pian |
| Premii | Cavaler al Ordinului Național al Legiunii de Onoare[*] Gran Cruz de la Orden Civil de Alfonso X el Sabio[*][2] |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
Modifică date / text  | |
Manuel de Falla (n. ,[1][3][4][5] Cádiz, Spania – d. ,[1][6][3][7] Alta Gracia(d), Provincia Córdoba, Argentina)[8] a fost un compozitor spaniol. Împreună cu Isaac Albéniz și Enrique Granados a fost unul dintre cei mai importanți compozitori spanioli din prima jumătate a secolului XX.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Falla s-a născut la Cádiz, pe numele său întreg Manuel María de los Dolores Falla y Matheu. Primii lui profesori de muzică au fost mama sa și bunicul său, iar la vârsta de nouă ani a început să facă pian cu un profesor de specialitate, Eloísa Galluzo. Se știu puține din acea perioadă a vieții sale, dar se știe că a încheiat colaborarea cu profesoara lui de pian destul de repede, deoarece ea a decis să se călugărească.
Din 1889 a continuat pianul cu un alt profesor, dar a început să învețe și armonie și tehnica contrapunctului. La vârsta de 15 ani a început să fie interesat de literatură și jurnalism și a fondat revista El Burlón și El Cascabel. După un concert în care s-au interpretat lucrări de Edvard Grieg în 1893 el a spus că vocația sa este cu siguranță muzica.
Fiu al unui comerciant înstărit, pasionat de opera italiană, Manuel de Falla s-a născut pe 23 noiembrie 1876 la Cadiz şi a luat contact încă de copil cu genul liric. Familia s-a mutat ulterior la Madrid, iar tânărul muzician, care se remarcase deja ca pianist, şi-a putut extinde cunoştinţele în domeniul teatrului muzical. Primele compoziţii în acest gen au fost tradiţionale zarzuele şi sainete spaniole.
În primii ani ai secolului 20, întâlnirea cu muzicologul şi compozitorul spaniol Felipe Pedrell a avut o puternică influenţă asupra lui de Falla. Pedrell pleda pentru întoarcerea compozitorilor compatrioţi la tradiţie, prin studiul marilor polifonişti şi al creaţiei folclorice, iar ideile sale au fost adoptate de Manuel de Falla.
În 1907, compozitorul s-a mutat la Paris, revenind în ţara natală în 1914, odată cu izbucnirea primului război mondial. Puternic influenţat de cântul tradiţional andaluz cante jondo (stil vocal de flamenco), a locuit în Granada între 1921 şi 1939, avându-l aici prieten pe poetul Federico Garcia Lorca. A avut o atitudine neutră în timpul războiului civil din 1936, iar trei ani mai târziu s-a mutat în Argentina, unde a continuat să lucreze la cea mai ambiţioasă creaţie a sa - Atlántida, o lucrare scenică ce a rămas neterminată.
Manuel de Falla s-a stins din viaţă pe 14 noiembrie 1946, în Argentina. Marcăm cei 70 de ani care au trecut de la dispariţia compozitorului spaniol la Arpeggio, din 14 până în 18 noiembrie, când Manuel de Falla este Interpretul zilei la Radio România Muzical. De luni până vineri, cu începere la 11.15, veţi asculta, spre exemplu, selecţiuni din cele două foarte cunoscute partituri de muzică de balet - "Amorul vrăjitor" şi "Tricornul", lucrarea pentru pian şi orchestră "Nopţi în grădinile Spaniei", cele Şapte cântece populare spaniole, selecţiuni din opera "Viaţa scurtă" şi nu numai.
Dansul Focului - Amorul Vrăjitor de Manuel de Falla
ANASTASIA ISTRATI
| Anastasia Istrati | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | Sireți, raionul Strășeni, Moldova |
| Decedată | (73 de ani) |
| Cetățenie |  Moldova |
| Ocupație | cântăreață |
| Modifică date / text | |
Anastasia Istrati (n. , Sireți, raionul Strășeni, Moldova – d. ) a fost o interpretă de muzică populară românească din Republica Moldova.
A făcut studii la Școala de Muzică din Slobozia (1959-1963) în clasa de dirijor cor a profesorului Petre Stroiu.[1]
Anastasia a fost coristă în Capela „Doina” a Filarmonicii din Chișinău în anii 1963-1966 și 1974-1975 și la Teatrul de Operă și Balet din Chișinău în anii 1977-1981 și din 1982. A fost solistă în orchestrele de muzică populară „Mugurel” (1966-1974) și „Fluieraș” (1974-1977). A fost în turnee în orașe ca Budapesta, Berlin, Madrid, Bruxelles. La Radio Moldova a înregistrat melodiile Neicuță, să nu mă uiți, Mie-n roșu-mi șade bine, Hai, poftim la mese mari etc.[1] În 1967 a jucat într-un film muzical realizat de Emil Loteanu.[2]
A fost distinsă cu Premiul I la un Festival de Muzică Populară de la Moscova.[1] În 2010, a fost decorată de Președintele Republicii Moldova Mihai Ghimpu cu Titlul onorific „Maestru în Artă”
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu