6. /30 DECEMBRIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
RADU FORNEA
| Radu Fornea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Radu Fornea |
| Născut | (46 de ani) București, România |
| Ocupație | Cântăreț, compozitor |
| Activitate | |
| Gen muzical | Dance |
| Instrument(e) | Vocal |
| Ani de activitate | 1996–prezent |
| Prezență online | |
http://www.proiectk1.ro http://k1production.ro/ Site web | |
Modifică date / text  | |
Radu Fornea[1] (n. 30 decembrie 1974, București) este un compozitor, solist, producător de muzică român.
În 1996 fondează unul din primele proiecte dance din România: "Proiect K1", ulterior devenit "K1", alături de Mircea Presel și Daniel Alexandrescu . Împreună strâng în jurul lor primii reprezentanți și primele formații ale tinerei generații de după Revoluția din 1989 si creează mișcarea “Generația Nouă - Techno Dance Party - Made In Romania“ care își materializează primul succes odată cu apariția primei compilații de muzică a noului val de artiști și în același timp prima casetă oficial LEGALA din România după apariția legii dreptului de autor din 26 iunie 1996 ( "Tehno Dance Party" - vol. I lansată pe 27 iunie 1996 ) . Aceasta avea să devină și certificatul oficial de naștere al noului curent muzical de dupa ’89 , așa numita Revoluție Muzicală din România.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Radu Fornea[1] este căsatorit și are un copil. Părinții săi se numesc Vasile și Narcisa Fornea. Vasile Fornea (tatăl) - a făcut parte din prima promoție de sociologi după 1944, editor, analist politic, promotor al valorilor spirituale ale culturii specifice românești , consilier în cadrul Ministerului Culturii, scriitor. Narcisa Fornea (mama) - cercetător științific în domeniul psiho-pedagogiei [2], etno-psiho-sociologiei, educației și culturii;
Traian Lalescu ( unchiul mamei ) - matematician, academician de renume mondial.
A studiat vioara clasele I-IV, Liceul "C.A. Rosetti" București, Facultatea de Psihologie, București , Facultatea de Relații Publice și Comunicare, SNSPA; Masterand în comunicare și administrație publică europeană ; Absolvent al cursurilor Institutului Diplomatic Român.
În anul 1993 a lucrat ca ziarist, corealizator al paginii "Dictatura adolescenților" din cotidianul “Tineretul Liber”; inițiator al paginii "Generația Nouă" în cadrul cotidianului “Azi”.
Înființează pagina săptămânală "Zexe" în cotidianul “Ziua” și mișcarea de tineret cu același nume care număra în 1994 peste 1000 de membrii in toată țara ; a colaborat alături de George Mihăiță la realizarea mișcării și a revistei "Salut";
În 1995 înființează Fundația Generația Nouă alături de Alexandru Marinca și Emil ( Coco ) Coroianu , fundație care își propune să lanseze o nouă generație de artiști și să impună muzica dance și hip hop în România, lucru pe care îl și reușește ;
Începutul K1[modificare | modificare sursă]
În 1996 fondează unul din primele proiecte dance din România: "Proiect K1", ulterior devenit "K1", alături de Mircea Presel și Daniel Alexandrescu .
Împreună strâng în jurul lor primii reprezentanți și primele formații ale tinerei generații de după Revoluția din 1989 si creează mișcarea “Generația Nouă - Techno Dance Party - Made In Romania“ care își materializează primul succes odată cu apariția primei compilații de muzică a noului val de artiști și în același timp prima casetă oficial legală din România după apariția legii dreptului de autor din 26 iunie 1996 ( "Tehno Dance Party" - vol. I lansată pe 27 iunie 1996 ) . Aceasta avea să devină și certificatul oficial de naștere al noului curent muzical de dupa ’89 , așa numita Revoluție Muzicală din România . Au urmat in următorii ani peste 41 de grupuri create, produse, manageriate sau impresariate, cu peste 200 albume și single-uri editate de cele mai importante case de discuri, care au vândut peste 1.500.000 unități în condițiile unei rate de piraterie crescute și ulterior a apariției internetului, și bineînțeles participarea acestor artiști în mii de show-uri cu milioane de adolescenți participând la nașterea unui curent al unei generații care se exprima pentru prima oară liberă prin muzică.
Mai mult decât atât, prin adaptarea la noile curente muzicale ale unor teme tradiționale românești, dar fără să se modifice sau să se altereze sensul și mesajul pe care folclorul l-a avut în general, muzica de inspirație folclorică s-a mutat în cluburile și discotecile din România, astfel contribuindu-se la perpetuarea filonului specific creativ românesc pentru generațiile de după 1990 și la readucerea gustului pentru muzica folclorică în prim planul tinerei generații . Așa au apărut, s-au impus și s-au dezvoltat primii artiști etno[3] dance-români și grupuri precum Ro-Mania, Etno, HO-RA, "Yana", "D'Or" sau reinventarea lui “nea Benny“ - Benone Sinulescu.
În plus, pentru a avea recunoașterea artiștilor consacrați și implicit a calității muzicii și a tinerilor promovați, Radu Fornea[1] reușește să convingă și să coopteze mari nume ale folclorului românesc precum Benone Sinulescu, Gheorghe Turda, Nicolae Furdui Iancu, Sofia Vicoveanca, Elisabeta Turcu Preda, Mioara Velicu, Matilda Pascal Cojocărița, în proiectele sale precum: “Cadoul Visat” realizat împreună cu Antena 1 și care prin aparițiile sale multianuale a fost prima compilație de colinde etno - dance[3] care dă șansa foarte multor tinere talente să se promoveze.
Colaborarea cu Phoenix[modificare | modificare sursă]
În 1997 compozitorul și fondatorul legendarului grup “Phoenix”, Nicu Covaci, impresionat de amploarea curentului generat de Radu Fornea[1], îi dă acordul acestuia să readapteze la noul curent muzical creațiile sale și astfel apare primul album K1 denumit "Phoenix Dance Explosion" vândut în milioane de exemplare. În scurt timp România era cucerită de “Fata Verde” unul dintre cele mai mari hituri ale tuturor timpurile de la noi, și care ridică standardul muzicii românești la nivel european. Ulterior acestui moment, o întreagă generație de muzicieni și compozitori din noul val prinzând curaj și afirmându-se ca o forță care a demonstrat și a confirmat peste ani că avem o generație de muzicieni de valoare și calitate mondială.
Colaborarea cu Adrian Ordean și formația Compact[modificare | modificare sursă]
Urmează un alt proiect și o altă mare legendă care se lasă pe mâna lui Radu Fornea[1] și a echipei sale, respectiv marele compozitor Adrian Ordean și bineînțeles o altă trupă rock legendară, formația Compact, care le încredințează hiturile pentru readaptare, astfel luând naștere prin Jojo, Bart și Micky formația U-Nite care de asemenea vinde sute de mii de casete și are mii de concerte în toată țara.
United Media Group[modificare | modificare sursă]
În 1997 înființează prima structură de servicii profesioniste în incipienta industrie muzicală românească, fiind printre primele case de producție românești, agenție de management și impresariat artistic și editura muzicală reunite sub titulatura de United Media Group și care se poate lăuda cu o mulțime de artiști și grupuri produse pe formate proprii, cu un număr de peste 150 de artiști interpreți descoperiți, lansați și promovați în proiectele sale, sute de single-uri produse de studiourile K1, zeci de hituri, mii de concerte produse în țară și în străinătate și nu în ultimul rand cu milioane de fani de pretutindeni câștigați.
Printre artiștii ale caror albume sau single-uri au fost produse de Radu Fornea[1] și partenerii săi se numără: K1, Felicia Filip, Andra, Spicy, Lavinia, Delia, Jojo, LLP, Adeline, Daryela[4][5], Ana Lesko, X-Mann, Claudiu Mirea[6], Roxanne, Ana Maria Ferencz, U-Nite, Korekt, Sophia, Tranceforce, X-Trance, Sweet Kiss, Zara, Cain, BabyCat, Giulia, Mihai Băjenaru, Effekt, Oana, Knock Out, UB, Viva, Rico, CJ Real, Miki, Laguna, Distinto, Allayana, Groove, Di Steffano, Mithrias, La Familia, Pepe, Ro-Mania, Doulbe D, Bass Reflex, Etno, Ho-Ra, Yanna, d’Or, Benone Sinulescu, Carmen Serban, Cassa Loco, Music Impact, Tutti Frutti, t-Short, MB&C, Boombastick, Chic, Deja Vu, eXtra, Fantasy, Trinity, N’5, Voltaj, Marcel Pavel, Tiger One, Mike Petterson, Besa, Biondo, RedNex, Pinocchio, Lou Bega, No Mercy, Nana, Tony Cotura, Fun Factory, culminând în cursul anului 2012 cu colaborarea cu unul dintre cei mai importanți producători și artiști americani ai tuturor timpurilor, respectiv Timbaland[4][5].
În 2000 inițiază campania "Mândru Să Fii Român"[7][8] și astfel ia naștere colaborarea și prietenia cu compozitorul și dirijorul Marius Hristescu și producătorul Adrian Tudor alături de care îl promovează pe marele artist Tudor Gheorghe și ulterior din 2007 pe marea soprană Felicia Filip, alături de care formatia K1 se și reinventează ca trupă etno-rock-simfonică, promovându-și propriul stil muzical denumit “legend“ și concertând alături de aceasta pe mari scene din întreaga lume. În 2009, ca un rezultat al acestei colaborări, apare albumul “Balade din Carpați“ avându-l ca invitat special pe marele actor român Vlad Radescu.
Participarea la Eurovision[modificare | modificare sursă]
Participă 2 ani consecutivi cu 2 proiecte inovatoare la concursul național Eurovision: RedNex feat. RoMania și Biondo, foarte apreciate de public, ambele proiecte cu reale șanse de câștig în finalele europene.
De asemenea cu trupa Biondo câștigă un Cerb de Argint la Festivalul Internațional de la Brașov “Cerbul de Aur”[9] ediția 2010.
Colaborarea cu Tiger 1[modificare | modificare sursă]
Produce primul album al unui artist străin în România, respectiv “TigerStyle” al componentului formației Fun Factory, Tiger1, single-ul "Când te uiți în ochii mei" devenind un superhit și, de asemenea colaborarea acestuia cu Andra - melodia “Vreau sărutarea ta“[10] devenind marele hit al anului.
Toti K1 pentru România[modificare | modificare sursă]
Radu Fornea continua în 2017 campania națională Mândru Sa Fii Roman prin punerea în scena a spectacolului de evocare istorica „Pe aici nu se trece” în cadrul Centenarului Marelui Război organizat la Mărășești în prezenta Președintelui României[11]. I se alătură în acest concept unic marii artiștii : Paula Seling, Nicolae Furdui Iancu, Tudor Furdui Iancu, Dumitru Fărcaș, marele violinist Eugen Sârbu și maestrul Gheorghe Zamfir.
Spectacolul „Pe aici nu se trece”[12] de la Mărășești este avanpremiera proiectului național "Toți K1 pentru Romania!"
Premii și distincții[modificare | modificare sursă]
- Premii și recunoaștere: Festivalul Mamaia, formația K1 câștigând Locul I cu "Fată Verde" (1998).
- K1 sunt primii producători cărora li se acordă “Premiul pentru vânzarea a peste 1 milion de unități“ de către casa de discuri Cat Music.
- Premiul "Steaua de Mare", Premiul pentru promovarea muzicii românești - Festivalul Calatis[13] 2006;
- Realizează și prezintă alături de soprana Felicia Filip la Național TV programul special de Crăciun “Cadoul Visat“ pentru copiii care trăiesc în zonele defavorizate și care se bucură de un mare succes și de participarea unui număr impresionant de vedete - sunt editate 2 compilații cu artiștii participanți la proiect și sunt răsplătiți cu Premiul pentru Responsabilitate Socială al Societății Civile;
- Premiul de excelență al UCMR ADA - 2010[14];
- Gala premiilor TVRi - Premiul Diasporei pentru proiectul “Balade din Carpați“ cu care concertează în peste 15 țări europene 2 ani consecutivi în cadrul turneului EuroCallatis;
- Realizează cu trupa K1 coloana sonoră a proiectelor “4U” și “Destinul Dacilor” a Circ & Variete Globus și participă la peste 150 de spectacole cu casa închisă și aproximativ 150000 de plătitori în 18 luni de zile în cadrul acestor spectacole și sunt răsplătiți cu Premiul pentru cea mai bună muzică de către juriul de specialitate și public în cadrul Festivalului Internațional al Circului[15] București edițiile 2011 și 2012;
- Compune cu trupa K1 coloana sonoră a numărului de circ câștigător al Clovnului de Bronz (echivalentul Oscarului în circ) ediția 2011 Monte Carlo prezentat de circul Globus[16].
- De asemenea la solicitarea Ministerului Turismului manageriază artistic prezența României în cadrul târgurilor internaționale de turism între anii 2000 și 2002 la care participă țara noastră și obține
rezultate remarcabile.
- Organizează în calitate de producător executiv nenumărate evenimente și festivaluri în țară și în străinătate alături de echipa UMG.
- Susține în continuare proiectul său de suflet reprezentat de promovarea valorilor autentice și în 2013 lansează Campania Națională “Mândru Să Fii Român”[7][8], care se constituie în prioritatea anului 2013, primul dintre proiectele campaniei fiind cel legat de demersurile necesare pentru repatrierea marelui sculptor Constantin Brâncuși în țara natală și care a fost deja demarat alături de scriitorul Laurian Stanchescu, inițiatorul proiectului, manifestându-se prin Gala organizată și desfășurată în memoria zilei de naștere a marelui Român[17] pe data de 13 februarie 2013 și prin Campania și acțiunile guvernamentale care au precedat-o .
- Este membru in Comitetul Director al UCMR ADA. În această calitate propune o lege care să susțină muzica românească prin garantarea unei prezențe minime de 40% în audio-vizualul romanesc - legea este supranumită Legea “Fornea“[18][19]. De asemenea militează pentru drepturile tinerilor autori în cadrul asociației, inițiază o serie de întâlniri între aceștia și forurile de conducere ale asociației și alături de colegii săi propune și realizează prima ediție a “Galei Premiilor UCMR-ADA“; Membru CREDIDAM;
- Vicepreședinte al Asociației pentru Integrare Cultural Europeană a României;
- Fondator al Asociației Române a Tinerilor Interpreți și Compozitori “Artis”;
- Președinte Fondator al Asociației “Mândru Să fii Român“[7][8]
Discografie[modificare | modificare sursă]
Cu K1
- 1998 “Phoenix Dance Explosion”
- 1999 "Legenda”
- 2001 "Povestea"
- 2001 "Mă luai"
- 2005 "Pentru România"
- 2009 “Balade din Carpați“
- 2013 “Mândru Să Fii Român”[7][8].
Melodia “Pentru România“ este aleasă de FRF imnul oficial al echipei naționale de fotbal a României.
Paula Seling și Radu Fornea, activități în autoizolare: "Avem un proiect minunat împreună"
MARIUS MOGA
| Marius Moga | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Marius Moga |
| Născut | (39 de ani) Alba Iulia, România Alba Iulia, Alba, România  |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | Cântăreț, compozitor |
| Activitate | |
| Alte nume | deMoga, CRdeMo, Micul Mozart[1] |
| Gen muzical | Pop |
| Instrument(e) | Vocal |
| Ani de activitate | 2000–prezent |
| Case de discuri | Mof Records Roton DeMoga Music |
| Interpretare cu | Morandi, Simplu, Guess Who, CRBL, Shift, Andra, Smiley, What's Up, Ciprenko, Achi |
| Prezență online | |
| pagină Facebook cont Twitter Internet Movie Database | |
| Modifică date / text | |
Marius Moga (n. 30 decembrie 1981, Alba Iulia) este un cântăreț și compozitor român dedicat genului pop și muzicii dance. Succesul pe care l-a obținut în România i-a adus locul 85 din 100 la momentul anunțării clasamentului „Mari români”, în anul 2006.[2]
Biografie[modificare | modificare sursă]
Copilăria și debutul[modificare | modificare sursă]
Moga și-a petrecut primii ani într-o familie cu multe interese privitoare la muzică: un străbunic al său a compus pentru un ansamblu folcloric, în vreme ce bunicul cunoștea banjoul și bunica a cântat în corul unei biserici. Tatăl a învățat chitara, iar mama s-a preocupat de canto. Marius are un frate, Iulian, regizor de videoclipuri.[3]
În timpul liceului, Moga compune pentru Talk to Me, formația sa de atunci împreună cu Daniel Comaniciu, o piesă intitulată „Noaptea”. Este primul lui succes, care îl așează în fruntea scenei muzicale a orașului Alba-Iulia. Alături de Dan Comaniciu realizează primul album editat la Zoom Studio Vâlcea[3] În anul 2000, va fi invitat la București din partea lui Adrian Sînă, membru al formației Akcent.[4] Aici trăiește în condiții mizere pentru câteva luni de zile; pentru Akcent semnează piesa „Ți-am promis”, produsă în 2001 și cotată foarte bine în clasamente.[3]
Activitate[modificare | modificare sursă]
Marius Moga continuă să colaboreze cu mulți muzicieni români, îndeosebi în calitate de compozitor. Va determina lansarea cu succes a mai multor formații și cântăreți. Printre numele alături de care a lucrat se numără: 3rei Sud Est,[3], Anda Adam,[5] Andreea Bălan, Blondy, Corina, Cream,[3] Hi-Q, Simona Nae,[5] Paula Seling,[5] Simplu,[5] TNT ș.a.[6]
Din 2004, Moga își îndreaptă atenția tot mai mult către inițierea unor proiecte pe cont propriu. Cu ocazia filmării în România pentru pelicula 7 secunde, muzicianul va întâlni sosia protagonistului (interpretat de Wesley Snipes), jamaicanul Lennox „Buppy” Brown.[7] Alături de Moga și formația Simplu, Brown are ocazia de a reînregistra o piesă mai veche, nereușită; noua versiune este cântată atât în limba engleză, cât și în română.[5] Piesa va împrumuta numele filmului și se înscrie în coloana sonoră a acestuia.[8] Moga îi cedează jamaicanului (contra cost) o parte din drepturile asupra piesei; a declarat în interviuri că onorariul primit este cel mai mare de până atunci.[5] Tot în lumea filmului, muzicianul compune pentru seriale de televiziune și telenovele românești: Chiquititas, Daria, iubirea mea, Iubire ca-n filme ș.a.[4]
Tot în 2004, Moga înființează proiectul Morandi, alături de Andrei Ștefan Ropcea, poreclit „Randi”. (De altfel, titlul formației este o telescopare a numelor celor doi.)
Inițial, proiectul s-a dorit a se păstra sub pseudonim, dar tendința publicului român de a repera un lider muzical l-a adus în configurația unei formații.[9] Morandi are succes în țară, dar și în Europa, începând cu vara lui 2005.[10]
Sub acuzația de plagiat, lui Marius Moga nu i s-a permis participarea la concursul Eurovision 2007. Piesa respinsă se numește „Dracula, My Love” și urma să fie interpretată de Andra și Simplu.[11]
Începând cu anul 2011 acesta va petrece din ce în ce mai mult timp în străinătate, mai exact în Los Angeles. Dar nu fără rost. Un an mai târziu avea să compună pentru trupa Maroon 5 ("The Man Who Never Lied"). Piesa inclusă pe albumul lor a fost foarte bine primită, având un review favorabil din partea Billboard Magazine. Astfel, Marius Moga ajunge să fie cu adevărat primul român ce compune pentru o trupă faimoasă din afară.
Abilitate artistică[modificare | modificare sursă]
Influențe[modificare | modificare sursă]
Stil muzical[modificare | modificare sursă]
Compoziție muzicală[modificare | modificare sursă]
Imaginea publică[modificare | modificare sursă]
Impact[modificare | modificare sursă]
Premii și realizări[modificare | modificare sursă]
Alte activități[modificare | modificare sursă]
Cifre[modificare | modificare sursă]
Site-ul Muzweek.net consemna în 2006 statistica UCMR-ADA, conform căreia încasările lui Marius Moga în anul respectiv au ocupat locul doi, fiind depășite numai de vânzările compozitorului Adrian Ordean.[4] Până în 2006, Moga a scris peste 300 de piese, dintre care 50 au ocupat cele mai înalte poziții ale clasamentelor din România. La acea vreme, se aprecia că 70% din producția muzicală românească i se datorează lui Moga.[4]
Recunoscut pentru ușurința cu care compune, muzicianul a avut în primii ani tendința să le dedice artiștilor debutanți nu doar câte o piesă, ci albume întregi. Un record în acest sens este primul disc al cântăreței Cream, compus în doar 48 de ore.[3]
Acesta devine, în anul 2011, fondatorul propriei sale case de producție, DeMoga Music, după ce ani de zile a produs hituri pentru alte case de discuri. Primii artiști și producători cu care va semna vor fi Andreea Olariu, Alexandru Ciprian și Alexander John (Pop Ioan Alexandru).
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu