5. /1 FEBRUARIE 2022 - TEATRU/FILM
OCTAVIAN SAVA
| Octavian Sava | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  București, România |
| Decedat | (85 de ani) București, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | scenarist scriitor scriitor de literatură științifico-fantastică[*] |
Modifică date / text  | |
Octavian Sava (n. 1 februarie 1928, București, Regatul României – d. 2 decembrie 2013, București, România), pe numele său real Octavian Segall,[1] a fost un autor de texte umoristice, dramaturg, redactor, realizator TV și scenarist român.
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la 1 februarie 1928, în orașul București, Regatul României. Bunicul său era proprietar de cinematograf și importator de filme, iar tatăl său a fost o lungă perioadă directorul adjunct al Cinematografului Aro, actualmente Patria. S-a înscris în 1946 la Facultatea de Medicină, la dorința mamei sale. În perioada studenției a colaborat la Ora Tineretului și Ora Școalei și i s-a propus să devină redactor la radio. Octavian Sava a abandonat studiile medicale în 1949 și s-a angajat la Radio România Actualități.[2] A absolvit mai târziu Facultatea de Litere și Filosofie a Universității din București, secția română-franceză.
Octavian Sava a realizat emisiuni de varietăți și teatru la Radio România Actualități și Televiziunea Română. Împreună cu Alexandru Otti a realizat primul serial radiofonic românesc, o adaptare după Tartarin din Tarascon de Alphonse Daudet care a avut premiera la 21 august 1951. A compus numeroase scheciuri, monologuri și cuplete muzical-umoristice pentru programele de Revelion de la TVR, iar criticul Călin Căliman îl considera un „umorist încercat”.[3]
Octavian Sava a debutat ca scenarist la filmul Post restant (1961), colaborând și la filme precum În fiecare zi mi-e dor de tine (1988) și A doua cădere a Constantinopolului (1994).
A debutat ca scriitor cu Meteoritul de aur, publicat în 1955 în colecția „Povestiri științifico-fantastice” (editată de revista „Știință și tehnică”). A murit pe 2 decembrie 2013, într-o discreție totală, după o suferință mai veche.
Colaborări la spectacole[modificare | modificare sursă]
A colaborat la Teatrul de Revistă „Constantin Tănase”, Teatrul Evreiesc de Stat, Teatrul Național din Cluj, Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, fiind autorul libretelor musical-urilor:
- Tsunami la Boema
- Estera- muzica Marius Țeicu. Spectacolul a fost jucat la Teatrul Evreiesc de Stat, în regia lui Dominic Dembinski.
- Divanul persan – după Mihail Sadoveanu, muzica Marius Țeicu. Spectacolul a fost jucat în 2002 la Teatrul Național „Mihai Eminescu” din Timișoara, în regia lui Cezar Ghioca. Libretul la Divanul persian a fost distins cu Premiul Uniunii Compozitorilor.
- O premieră furtunoasă - muzica Marius Țeicu. Spectacolul a avut premiera la 19 martie 2010 pe scena Teatrului de Revistă „Constantin Tănase”, în regia lui Cezar Ghioca. Marius Țeicu afirma despre acest libret următoarele: „«O premieră furtunoasă» este al patrulea musical la care am compus muzica pe libretele lui Octavian Sava și al doilea regizat de Cezar Ghioca, având cu amândoi o colaborare extraordinară. Trebuie să amintesc și colaborarea cu coregraful Cornel Popovici, ca de fiecare dată excepțională. Este un musical în care actorii interpretează la cote înalte partea de actorie, de dans și de cantat. Ei cantă live, realizând o performanță de excepție, pentru care merită toată admirația și prețuirea noastră”.
- Alo, mama, eu sunt la telefon! – monolog adaptat după romanul Mr. Muni al scriitorul israelian A.B Yehoshua. Spectacolul a fost jucat la Teatrul Evreiesc de Stat, în regia Mirelei Tentea și în interpretarea actriței Cristina Cârcei. (Tinerimea Română, 26 noiembrie 2011)
De asemenea, a colaborat la Radio Shalom România (JCC), unde a înregistrat în anul 2011 emisiunea serial Cazul Beilis, o adaptare radiofonicǎ în lectura autorului, regizată de Mirela Tentea.
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- Meteoritul de aur (nuvelă SF, București, 1955)
- Pisica din Baskerville (București, 1957) - în colaborare cu Andy Alexandru
- Nota zero la purtare (București, 1957) - piesă de teatru, în colaborare cu Virgil Stoenescu
- Inimă fierbinte (București, 1980) - piesă de teatru
- Dincolo de nori (București, 1981) - piesă de teatru
- Rămas-bun, tinerețe! (București, 1983) - piesă de teatru
- Destine și iubiri (Botoșani, 1984)
- Furtul secolului (Cluj Napoca, 1992)
- Val Vârtej și Vasul Fantomă (București, 2002)
- Cazul Beilis. Filmul unei nelegiuiri, 285 p. (Ed. Hasefer, București, 2005) - roman
- Comoara din templul reginei (nuvelă SF, continuare a nuvelei Meteoritul de aur) 2005
- Prințul rătăcitor George Bibescu, 284 p. (Ed. Coresi, București, 2010) - biografie romanțată
- Dacă Samson n-ar fi întâlnit-o pe Dalila, CPSF Anticipația (Editura Nemira), nr. 9 (iulie 2013)
Filmografie[modificare | modificare sursă]
Scenarist[modificare | modificare sursă]
- Post restant (1961)
- Aventurile echipajului Val-Vîrtej
- Inimă fierbinte (1980)
- Dincolo de nori (1981)
- În fiecare zi mi-e dor de tine (1988)
- Va fi cândva un Oscar (Cabaret Revelion '92, TVR, 1991)
- Invitație la Carnaval (Cabaret Revelion '93 TV, 1992)
- A doua cădere a Constantinopolului (1994)
Regizor[modificare | modificare sursă]
- Avocatul (1976)
- La un restaurant de lux (1994)
Realizator[modificare | modificare sursă]
- Rochița mea (film TV, 1971)
- Originea și evoluția vehiculelor (film TV, 1973)
- Primarul activ (film TV, 1976)
- Domnișoara cântă blues (film TV, 1992)
Scheciuri umoristice[modificare | modificare sursă]
Scriitor[modificare | modificare sursă]
- Recomandări (film TV, 1971)
- Bufetul „La Senat” (film TV, 1973)
- Primarul activ (film TV, 1976)
- Avântul liftulețului (film TV, 1979)
- Saramura (film TV, 1979)
- Cum ne-ar vrea bărbații?! (film TV, 1982)
- Danga langa (film TV, 1988)
Director de producție[modificare | modificare sursă]
- Bufetul „La Senat” (film TV, 1973)
Vârstele peliculei - Tudor Caranfil și Octavian Sava
Nota zero la purtare Teatru radiofonic de Virgil Stoenescu si Octavian Sava
ALEXANDRU CONOVARU
| Alexandru Conovaru | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (42 de ani) București |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actor de teatru[*] actor de film |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Alexandru Conovaru (n. 1 februarie 1979, București) este actor al Teatrului de Comedie.
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la 1 februarie 1979 în București. A absolvit în 2001 Facultatea de actorie, Universitatea Ecologică, București, clasa profesoarei Margareta Pogonat.
În prezent actor al Teatrului de Comedie din București și prezentator al emisiunii Matinal 710[1] , realizata de producătorul Oana Ionescu și regizorul Matei Firică in perioada 2007-2010, la postul de televiziune B1 TV.
Roluri în facultate[modificare | modificare sursă]
- Hamlet - Hamlet de William Shakespeare
- Scapin - Vicleniile lui Scapin de Moliere
- Baptista - Îmblânzirea scorpiei de William Shakespeare
- Raskolnikov - Crimă și pedeapsă de F. M. Dostoievski
- Anzzoletto – Piațeta de Carlo Goldoni
Experiența profesională[modificare | modificare sursă]
Teatru[modificare | modificare sursă]
- Un domn - Hamlet, regia Liviu Ciulei, Teatrul L. S. Bulandra, 2001
- Un cavaler - Regele Lear, regia Dragoș Galgoțiu, Teatrul L. S. Bulandra, 2002
- Harry Berlin - Doamna în negru, adaptare dupa Murray Schisgal, regia Alexandru Conovaru, Teatrul de Comedie, 2004
- Svistunov - Revizorul, regia Horațiu Mălăele, Teatrul de Comedie, 2006
- Al doilea soldat - Galy-Gay, regia Lucian Giurchescu,Teatrul de Comedie, 2007
- Ernst - Fata de matase artificiala regia Vlad Massaci,Teatrul de Comedie, 2008
- Judecatorul Wargrave - “Si din 10 n-a mai ramas niciunul” de Agatha Christie, regia Ricard Reguant - Teatrul Avangardia, 2018
Filme[modificare | modificare sursă]
- Neînvinsă-i dragostea, regia Mihnea Columbeanu, 1993
- Regăsire, regia Aurel Badea, 1998.
- Trei frați de belea (2006)
- 4 luni 3 săptămâni și 2 zile, regia Cristian Mungiu, 2007
- Amintiri din epoca de aur, regia Cristian Mungiu, 2007
- Meda sau Partea nu prea fericită a lucrurilor, regia Emanuel Pârvu, 2017
- Heidi, regia Cătălin Mitulescu, 2019
- Complet necunoscuți, 2021
Televiziune[modificare | modificare sursă]
Emisiuni pentru copii:
- Personaj - Claunissimo, TVR, 1992
- Ping Pong, TVR, 1994.
- Host - emisiunea 100% Romania - ProTV, 2001(2 episoade pilot)
- Personaj în emisiunea - Petrecerea, Acasă TV, 2002.
- Producător al emisiunilor - Lanțul slăbiciunilor, ProTV, 2001 – 2002, Moș Crăciun există, Câștigi fără să știi, 2002, Coca-colaforia, 2002.
- Regizor al emisiunilor - Marea demascare, Acasă TV, 2002, Revelion, Acasă TV, 2003.
- Producator al Revelionului 2002, ProTV.
- Regizor Realitatea TV, 2005.
- Co-prezentator emisiunea Iartă-mă, TVR1, 2006-2007
- Prezentator B1TV, 2007-prezent
Actor în spoturile publicitare[modificare | modificare sursă]
- A.N.L. – 2001
- Kreskova – 2002
- “Mr. Proper” – 2004
- Ciuc – 2005
- Bank Post – 2005
- Samsung – 2006
- Ciuc — 2006
- ING fond de pensii-2007
Actorul Alexandru Conovaru, despre viața secretă
Ep.21: Alexandru Conovaru @ InSTAR Show
N D COCEA
| Nicolae Cocea | |
 Nicolae Cocea | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Nicolae D. Cocea |
| Născut | [1][3][4][5] Bârlad, Tutova, România |
| Decedat | (68 de ani)[1][3][4][5] Sighișoara, Mureș, România |
| Părinți | Dumitru Cocea și Cleopatra |
| Frați și surori | Alice Cocea |
| Căsătorit cu | Florica Mille, Gina Manolescu-Strunga, Lila Stănescu |
| Copii | Dina (cu Florica), Tanți (cu Maria/Zoe Grigorescu), Ioana-Maria (cu Gina), Radu Cocea |
| Naționalitate | română  |
| Cetățenie | .svg){kind=small} România |
| Religie | Biserica Ortodoxă Română |
| Ocupație | avocat, scriitor, jurnalist, publicist, politician comunist |
| Partid politic | Partidul Comunist Român |
| Limbi | limba română[2] |
| Activitatea literară | |
| Mișcare/curent literar | socialism |
| Subiecte | clasa muncitoare |
| Modifică date / text | |
Nicolae D. Cocea (n. ,[1][3][4][5] Bârlad, Tutova, România – d. ,[1][3][4][5] Sighișoara, Mureș, România) a fost un avocat, scriitor, jurnalist, publicist român, politician comunist și mason.
Este fratele lui Alice Cocea și tatăl Dinei Cocea, două actrițe de succes în Franța și respectiv în România. A fost ginerele fondatorului ziarului Adevărul, marxistul Constantin Mille. Între anii 1928 și 1945 a locuit la Sighișoara.
Biografie[modificare | modificare sursă]
Tatăl său a fost generalul de armată Dumitru Cocea, familia Cocea fiind de origine albaneză, descendenți ai serdarului Gheorghe Cocea.[6][7] Mama sa, Cleopatra, publicist și jurnalistă, provenită dintr-o familie de mici proprietari agricoli, a avut o mare influență asupra modelării tănărului Nicolae.[7][8] În anul 1907 a participat la congresul Internaționalei a II-a Socialiste de la Stuttgart. În anul 1920 este ales deputat. În anii '20 face închisoare pentru les majestate.
Amicii URSS[modificare | modificare sursă]
Activitatea masonică[modificare | modificare sursă]
Nicolae Cocea a fost un activ francmason dar nu se cunosc (încă) locul și data inițierii sale. În decembrie 1944 a făcut parte din comitetul care a convocat toți frații de la gradul 3 în sus, pentru reaprinderea luminilor Masoneriei în România. Activitatea sa masonică mai cunoscută este cea dintre anii 1945-1948. În iunie 1948, este cel care îi informează pe frați în legătură cu intrarea în adormire a Masoneriei românești, impusă de comuniști.[9]
Activitatea literară[modificare | modificare sursă]
Atașat încă din tinerețe mișcării socialiste, a fost membru activ al cercului România muncitoare. De asemenea, a condus numeroase publicații legate de aceasta sau a colaborat la ele: Viața socială, Rampa, Viitorul social, Facla, Chemarea. A fost director al unor publicații aflate sub îndrumarea PCR: Era nouă, Reporter.
Având orientare de stânga, critică monarhia, oligarhia și susține cauza Răscoalei din 1907.
În 1917, la Petrograd, îl cunoaște pe Lenin, pentru care resimte o simpatie deosebită și pe care îl evocă în mod elogios, doi ani mai târziu, într-un articol din ziarul Chemarea.
Scrieri[modificare | modificare sursă]
- 1925: O rușine, pamflet prin care susține muncitorimea în perioada puternicelor valuri de proteste sociale de la începutul secolului XX
- 1931: Vinul de viață lungă, roman
- 1933: Fecior de slugă, roman ce demască burghezia
- 1935: Nea Nae
- Canalia, piesă de teatru, o adevărată satiră socială.
- Pentru un petec de negreață, București, Alcalay, 1934
Publicații[modificare | modificare sursă]
- scoate revista "Facla" (1910)
- ziarul "L'Entante" (1917-1918)
- tipareste ziarul "Omul liber"
- redactor-responsabil "Era nouă" (1936)
- redactor-responsabil "Reporter" (1937)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu