6. /4 FEBRUARIE 2022 - TEATRU/FILM
ȘERBAN CANTACUZINO
| Șerban Cantacuzino | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut |  București, România |
| Decedat | (70 de ani) Paris, Franța |
| Înmormântat | Cimitirul Bellu |
| Părinți | Ion Filotti Cantacuzino |
| Frați și surori | Gheorghe I. Cantacuzino[*] |
| Cetățenie |  România Franța |
| Ocupație | actor actor de televiziune[*] |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
Modifică date / text  | |
Șerban Cantacuzino (n. 4 februarie 1941, București – d. 4 iulie 2011, Paris) a fost un actor român, care a jucat în filme, seriale de televiziune și muzicaluri pe parcursul carierei sale.[1][2]
Viața și cariera[modificare | modificare sursă]
Cantacuzino s-a născut la București, în 4 februarie 1941, în familia boierească a Cantacuzinilor, fiind descendent al lui Șerban Cantacuzino, domn al Țării Românești între 1678 și 1688.[1][2] Tatăl său, Ion Filotti Cantacuzino, a fost scriitor, medic, critic de film, regizor și producător de film.[1]
Cantacuzino și-a făcut debutul ca actor la vârsta de 11 ani, jucând pe scena Teatrului Național din București în piesa Prinț și cerșetor, alături de bunica sa, actrița Maria Filotti. El a interpretat în 1963 rolul prințului Eduard în piesa Richard al III-lea la Teatrul Armatei din Constanța. Cantacuzino a jucat alături de George Vraca în Richard al III-lea.[1]
Cantacuzino s-a mutat la Paris, Franța, în 1990.[2]
A decedat la Paris în 4 iulie 2011, la vârsta de 70 de ani. A fost înmormântat în cimitirul Bellu din București.[1]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Străinul (1964) - elevul Lucian Varga
- Gaudeamus igitur (1965) - Emil
- Șapte băieți și o ștrengăriță (1967) - Silvio
- Felix și Otilia (1972) - dublaj de voce Felix Sima
- Frații Jderi (1974)
- Ștefan cel Mare - Vaslui 1475 (1975)
- Războiul independenței (1977)
- Pentru patrie (1978)
- Falansterul (1979)
- Mușchetarii în vacanță (1984)
- Secretul armei secrete (1988)
- Cei care plătesc cu viața (1989)
In-memoriam Șerban Cantacuzino
LAURA GLĂVAN
| Laura Glavan | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născută | 4 februarie 1990 Constanța, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actriță actriță de film |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Laura Glavan (n. 4 februarie 1990, Constanța) este o actriță română care locuiește în Italia.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
Cinema[modificare | modificare sursă]
- Lo stato di natura, regia Marco Mangiarotti – scurtmetraj (2007)
- The Darkside of Triora, regia Gerard Diefenthal (2008)
- Piazza Giochi, regia Marco Costa (2010)
- 6 zile pe Pământ, regia Varo Venturi (2011)
- L'isola dell'angelo caduto, regia Carlo Lucarelli (2011)
TV[modificare | modificare sursă]
- Questa è la mia terra – serial TV, 6 episoade (2007)
- Anna e i cinque – serial TV, 6 episoade (2008)
- Provaci ancora prof – serial TV, episodul 3x07 (2008)
- Don Matteo – serial TV, 26 episoade (2009-2014)
- Caccia al Re - La narcotici – serial TV, 6 episoade (2011)
- Il tredicesimo apostolo - Il prescelto – serial TV (2012)
- Santa Barbara, regia Carmine Elia – film TV (2012)
- Tutta la musica del cuore, regia Ambrogio Lo Giudice – miniserial TV, 6 părți (2013)
- Che Dio ci aiuti 2 – serial TV, 16 episoade (2013)
Videoclipuri[modificare | modificare sursă]
- Etere - Ourmemories, regia Giovanni Caloro (2008)
Premii[modificare | modificare sursă]
- 2010 - Oscar dei Giovani
LAURA GLAVAN
EFTIMIE VASILESCU
| Eftimie Vasilescu | |
 Regizorul Eftimie Vasilescu. | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | |
| Decedat | (90 de ani) |
| Modifică date / text | |
Eftimie Vasilescu (n. 12 septembrie 1895, Buzău – d. 4 februarie 1986) a fost un regizor român de film. De asemenea a fost și director de imagine la unele filme.
Filmografie (regizor)[modificare | modificare sursă]
- Peripețiile călătoriei lui Rigadin de la Paris la București (1924)
- Vitejii neamului (1926)
- Vagabonzii de la Cărăbuș (1927)
- Mișcarea cooperatistă în România (1928)
- Năpasta (1928) - în colaborare cu Gheorghe Popescu
- Cooperația (1930)
- Filmul Iașilor (1935)
- Recoltarea și prelucrarea chihlimbaruluiv (documentar cinematografic, 1939)
MARIETA RAREȘ
| Marietta Rareș | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Marietta Ionescu |
| Născută | București, România |
| Decedată | (96 de ani) București, România |
| Cetățenie | Regatul României.svg){kind=small} Republica Populară Română.svg){kind=small} RS România România |
| Ocupație | actriță |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Națională de Muzică București |
| Prezență online | |
| Modifică date / text | |
Marietta Rareș (n. , București, România – d. , București, România) a fost o actriță română de teatru și film.
Biografie[modificare | modificare sursă]
S-a născut la București la 30 martie 1897, cu numele de Marietta Ionescu.[1] A debutat ca actriță în 1914, la vârsta de 17 ani, în cadrul Companiei Marioara Voiculescu - Bulandra, într-o comedie de Sacha Guitry, și a jucat în octombrie 1915 în piesa Trandafirii roșii de Zaharia Bârsan.[1] A absolvit cursurile Conservatorului de Muzică și Artă Dramatică din București în anul 1918. A făcut parte din trupa soților Bulandra, jucând în anii 1919-1925 și 1932-1938 diferite roluri: de la tânăra ingenuă visătoare până la tipuri de femeie cochete și provocatoare.[1] Cele mai cunoscute roluri au fost: Ketty din Heidelbergul de altădată (1918) de Wilhelm Meyer-Förster, unde a jucat alături de Tony Bulandra, subreta din Avarul (1922), alături de Lucia Sturdza-Bulandra și Maria Antonovna din Revizorul de Nikolai Gogol, alături de Velimir Maximilian în rolul Hlestakov.[1]
A fost actriță la Teatrul Mic din București (1925-1927) și la Teatrul Fantasio din Constanța (1927-1930), unde a jucat, adesea alături de Ion Iancovescu și Gheorghe Timică, în farse și comedii bulevardiere.[1] După un scurt popas în trupa Mariei Ventura (1931-1932), cu care a efectuat turnee în perioada de vară, a revenit în trupa soților Bulandra, unde a rămas până în 1938.[1] A fost angajată apoi la Teatrul Național din București (1939-1941), unde a jucat alături de Ion Finteșteanu, Natașa Alexandra și Victoria Mierlescu.[1] Regizorul Val Mugur o elogia astfel într-un program de spectacol din 1944: „A avut totuși un nenoroc Marietta Rareș în teatru. A exclus vulgaritatea prin temperament și din punctul acesta de vedere, a fost una din cele mai fără noroc actrițe la noi. Trebuie felicitată pentru acest avantaj de stil”.[1]
Marietta Rareș a făcut parte timp de trei ani (1944-1947) din trupa Teatrului Nostru, condus de Dina Cocea, unde a jucat în piese scrise de William Shakespeare, Eugene O'Neill și Jean Anouilh, și apoi un an (1947-1948) din trupa Teatrului Odeon (în prezent studioul „C. Nottara”), condus de Marietta Sadova, unde a jucat alături de Clody Berthola, Dan Nasta, Nicolae Tomazoglu, Marietta Sadova, Liviu Ciulei, Corina Constantinescu și Dem Savu și s-a impus prin interpretarea unor roluri de compoziție în piesele Cei din urmă de Maxim Gorki și Îmi amintesc de mama de John Van Drutten.[1]
Actorii Teatrului Odeon au fost transferați disciplinar la teatrele de stat în urma conferinței despre „libertatea creației” susținută de Alice Voinescu în primăvara anului 1948, iar Marietta Rareș a devenit actriță la Teatrul Municipal din București, condus în acea perioadă de fosta ei patroană, Lucia Sturdza Bulandra.[1] Acolo a interpretat roluri secundare, cărora le-a conferit forță, în piese de succes precum Pescărușul lui Cehov.[1] S-a pensionat în 1959, la vârsta de 62 de ani.[1]
A jucat, de asemenea, în filme, fiind cunoscută mai ales prin rolul mamei lui Ghiță din La Moara cu noroc (1956), în regia lui Victor Iliu.[1]
A obținut titlul de artist emerit (ante 1965).[2] A fost distinsă cu Premiul UNITER pentru întreaga activitate la 31 ianuarie 1994.[1][3] A murit câteva zile mai târziu la București.[1]
Marietta Rareş, actriţă de teatru şi film, s-a născut la 31 martie 1896. A urmat cursurile Conservatorului de Artă Dramatică din Bucureşti, pe care l-a absolvit în 1918, potrivit volumului "1234 cineaşti români" (Editura Ştiinţifică, Bucureşti, 1996).
După absolvirea Conservatorului de Artă Dramatică din Bucureşti, a slujit scena românească cu devotament şi talent, având o îndelungată activitate teatrală. A jucat pe marile scene bucureştene, precum Teatrul Odeon, Teatrul Municipal, apoi Teatrul ''Lucia Sturdza Bulandra''. După 1948, valorosul colectiv al Teatrului Odeon a fost preluat, în mare parte, de Lucia Sturdza Bulandra, noua directoare a Teatrului Municipal, iar debutul stagiunii 1948-1949 îi găsea în acest teatru pe: Dan Nasta, Dem. Savu, Clody Berthola, Corina Constantinescu, Marietta Rareş, Liviu Ciulei, Nicolae Tomazoglu şi Florin Stroe, indică site-ul https://www.nottara.ro.
Printre piesele din repertoriul ei s-au numărat: ''Un om obişnuit'' de Leonid Leonov , ''Scufiţa Roşie'' de Evgheni Ciornîi, ''Pescăruşul'' de Cehov, ''Nebuna din Chaillot'' de Jean Giraudoux, ''A douăsprezecea noapte'' de William Shakespeare şi multe altele.
A făcut parte, de asemenea, din distribuţia piesei ''Trei generaţii'' de Lucia Demetrius, a cărei premieră a avut loc în 1956, la Teatrul Municipal (actualul Teatru "Lucia Sturza Bulandra"), şi în care a interpretat rolul Sultana. A jucat în această piesă alături de alţi mari actori: Ştefan Ciubotăraşu, Fory Eterle, Tantzi Cocea, Jules Cazaban, Beate Fredanov ş.a., potivit site-ului http://www.teatrul-odeon.ro.
Marietta Rareş a fost distribuită de-a lungul timpului şi în filme, în care a apărut în roluri de plan doi, potrivit volumului "1234 cineaşti români". Dintre filmele în care a jucat amintim: ''Ecaterina Teodoroiu'' (1921, regia Nicolae Barbelian), ''În sat la noi'' (1951, regia Jean Georgescu şi Victor Iliu), ''La moara cu noroc'' (1956, regia Victor Iliu), ''Sărutul'' (1964, regia Lucian Bratu), ''Gaudeamus igitur'' (1965, regia Gheorghe Vitanidis), ''Din viaţa unui pierde vară'' (1972, regia Celino Bleiweiss), ''Cianura şi picătura de ploaie'' (1978, regia Manole Marcus), ''Revanşa'' (1978, regia Sergiu Nicolaescu), ''Cine mă strigă?'' (1979, regia Letiţia Popa), ''Femeia din Ursa Mare'' (1982, regia Adrian Petringenaru), ''La capătul liniei'' (1982, regia Dinu Tănase).
A jucat şi în piese de teatru pentru televiziune şi a făcut parte, de asemenea, din distribuţia serialului pentru televiziune "Cireşarii", în regia lui Andrei Blaier (1972).
La cea de-a II-a ediţie a Galei Premiilor UNITER, la care au fost decernate premiile pentru stagiunea teatrală 1992/1993, Senatul UNITER a acordat ''Premiul pentru întreaga activitate'' actriţei Marietta Rareş, potrivit https://www.uniter.ro.
Marietta Rareş a murit la 4 februarie 1993, la Bucureşti.
Teatru Katrina din Heilbronn
Oscar Wilde - Copilul din stele (1967)
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Ecaterina Teodoroiu (1921) - Ecaterina Teodoroiu
- Ecaterina Teodoroiu (1930)
- În sat la noi (1951) - soția lui Ion Lepădat
- La moara cu noroc (1955) - Bătrâna, mama lui Ghiță
- Gaudeamus igitur (1965)
- Sărutul (1965)
- Puterea și adevărul (1972)
- Cireșarii (1972) - Bunica
- Aus dem Leben eines Taugenichts (1973)
- Cine mă strigă? (1979) - Bunica
- Revanșa (1978) - mama lui Pârvu
- Cianura... și picătura de ploaie (1978) - mama lui Gheorghiu
- Lumina palidă a durerii (1980) - Tudora
- Ștefan Luchian (1981)
- Femeia din Ursa Mare (1982)
- Pădurea nebună (1982)
- La capătul liniei (1983) - soacra domnișoarei Iliescu
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu