7. /18 MARTIE 2022 - INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ, BALET
NIKOLAI RIMSKI KORSAKOV
| Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1][2][3]  Tihvin, gubernia Novgorod(d), Imperiul Rus |
| Decedat | (64 de ani)[2][4] Liubensk(d), Imperiul Rus |
| Înmormântat | cimitirul Tihvin[*] |
| Cauza decesului | cauze naturale (infarct miocardic) |
| Părinți | Rimskii-Korsakov, Andrei Petrovici[*] |
| Frați și surori | Rimskii-Korsakov, Voin Andreevici[*] |
| Căsătorit cu | Nadejda Nikolaevna Rimskaia-Korsakova[*] |
| Număr de copii | 7[5] |
| Copii | Andrei Nikolaevici Rimskii-Korsakov[*] Rimskii-Korsakov, Mihail Nikolaevici[*] |
| Cetățenie |  Imperiul Rus |
| Religie | creștinism ortodox[*] |
| Ocupație | compozitor dirijor muzicolog[*] autobiograf[*] profesor de muzică[*] teoretician al muzicii[*] profesor profesor universitar[*] personal militar |
| Studii | Morskoi kadetski korpus[*] |
| Gen muzical | operă simfonie muzică clasică |
| Discografie | |
| Înregistrări notabile | Scheherazade[*] Symphony No. 1[*] Zolotoi petușok[*] |
| pian | |
| Semnătură | |
 | |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database VGMdb | |
Modifică date / text  | |
Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov (rusă Никола́й Андре́евич Ри́мский-Ко́рсаков, transliterat: Nikolai Andreevici Rimski-Korsakov), (n. 6 martie 1844 în Tihvin, lângă Sankt Petersburg — d. 8 iunie 1908 la Luga) a fost un mare compozitor rus.
| Opere de Nikolai Rimski-Korsakov |
|---|
 |
Fata din Pskov – (1868-72) |
Biografie[modificare | modificare sursă]
Nikolai provine din familia de bază Rimski-Korsakov, ai cărei fii, conform tradiției, urmează o carieră în marina militară rusă. Părinții compozitorului erau amatori de muzică, au descoperit calitățile fiului și i-au sprijinit cariera lui muzicală.
În anul 1856, Rimski-Korsakov intră cadet la marina militară din Sankt Petersburg, școală pe care o termină în anul 1862. În timpul școlii de ofițeri, continuă să ia lecții de pian, este interesat însă și de celelalte instrumente muzicale care sunt folosite într-o orchestră de operă.
În toamna anului 1859, începe să ia lecții de pian de la Théodore Camille, unde îl cunoaște pe pianistul Balakirev și Cui. Încurajat de mentor și prietenii săi, începe să compună prima lui simfonie. În perioada anului 1865, viitorul compozitor este preocupat de muzica populară și muzica veche rusă. Rimski-Korsakov, în anul 1880, compune muzica de operă pentru piesa de teatru „Fulgi de zăpadă” scrisă de Alexandru Nikolaievici Ostrovski. Compozitorul devine în anul 1871 profesor la Conservatorul din Sankt Petersburg și, la sfârșitul aceluiași an, se va căsători cu Nadejda Purgold, care era la fel compozitoare și o pianistă excelentă.
Între anii 1874 - 1881 este directorul Școlii de Muzică Freis, fiind în același timp pedagog și dirijor. Prin reputația sa devine conducătorul grupei de muzicieni „Celor Cinci” dintre care face parte și Musorgski pe care-l sprijină. Compozițiile lui Rimski-Korsakov sunt influențate de Glinka, Balakirev, Berlioz și Liszt. Printre elevii săi au fost Glasunov, Grecianinov, Stravinski și Prokofjev, stilul lui Korsakov a influențat compozițiile lui Ravel, Debussy, Dukas și Ottorino Respighi.
Lucrări[modificare | modificare sursă]
Rimski-Korsakow a creat 15 opere, diverse piese orchestrale, dintre care majoritatea sunt considerate muzică de program, dar și opere corale, lucrări de cameră, muzică pentru pian pentru două și patru mâini, cântece, transcripții și orchestrații.
Opere[modificare | modificare sursă]
- Fata din Poskov (Псковитянка) după drama lui Lev Alecsandrovici Mei (1868–72, premiera 1873)
- Nobila Vera Șeloga (Боярыня Вера Шелога, 1877–78, premiera 1898)
- Noapte de mai (Майская ночь, 1878–79, premiera 1880)
- Fata de zăpadă (Снегурочка, 1880–81, premiera 1882)
- Mlada (Млада, 1889–90, premiera 1892)
- Noaptea de Ajun (Ночь перед Рождеством, 1894–95, premiera 1895)
- Sadko (1895–96, premiera 1898)
- Mozart și Salieri (Моцарт и Сальери, 1897, premiera 1898)
- Țarskaia nevesta (Царская невеста), după drama lui Lev Alecsandrovici Mei (1898, premiera 1899)
- Skazka o țare Saltane (Сказка о царе Салтане, 1899–1900, premiera 1900 – enthält sein wohl bekanntestes Werk: Der Hummelflug)
- Servilia, (Сервилия), după drama lui Lev Alecsandrovici Mei (1900–01, premiera 1902)
- Koșcei bessmertnîi (Кощей Бессмертный, 1901–02, premiera 1902)
- Pan Voevoda (Пан воевода, 1902–03, premiera 1904)
- Skazanie o nevidimom grade Kiteje i deve Fevronii (Сказание о невидимом граде Китеже и деве Февронии, 1903–04, premiera 1907)
- Zolotoi petușok (Золотой петушок, 1906–07, premiera 1909)
Simfonii[modificare | modificare sursă]
- Simfonia nr. 1 în mi bemol minor op. 1 (1861–65/1884) Sinfonie Nr. 1 es-Moll op. 1
- Sinfonia Nr. 2 op. 9 Suita simfonică Antar (1868/1875/1897)
- Sinfonia Nr. 3 în la minor și Do major (1866–73/1886/1899/1904–1906)
Alte lucrări[modificare | modificare sursă]
- Uvertură pe teme rusești op. 28 (1866/1879–80)
- Sadko op. 5 (1867/1869/1892)
- Variații în sol minor pentru oboi și orchestră de suflători pe o temă de Mihail Glinka "Что красотка молодая / Cito krasotka molodaia" (tema, 12 variațiuni și final) (1878)
- Sinfonietta pe teme rusești, în a-Moll op. 31 (1880–1884)
- Kapricio na ispanskie temi (Capriccio espagnol) op. 34 (1887)
- Șeherezada. (Шехеразада) Suită simfonică op. 35 (1888)
- Svetlîi prazdnik (Светлый праздник), uvertura op. 36 (1888)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu