8. /21 APRILIE 2022 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
MIA BARBU
| Mia Barbu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Barbu Maria |
| Născută | 21 aprilie 1925 Buda, județul Ilfov, Regatul României |
| Decedată | (94 de ani) România |
| Cetățenie |  România |
| Etnie | Română |
| Ocupație | cântăreață  |
| Activitate | |
| Gen muzical | populară, romanțe, lied |
| Case de discuri | Electrecord |
| Premii | Ordinul Meritul Cultural |
Modifică date / text  | |
Mia Barbu (n. 21 aprilie 1925, Buda, județul Ilfov, Regatul României – d. 10 decembrie 2019, România) a fost o cunoscută solistă de muzică populară și romanțe și profesoară de canto popular din România.
BIOGRAFIE
S-a născut la data de 21 aprilie 1925 în localitatea Buda, județul Ilfov.[1]
Studiile muzicale le face la Conservatorul din București cu profesorii Ioan Chirescu (teorie-solfegiu), Ion Dumitrescu (armonie), Zeno Vancea (istoria muzicii), Harry Brauner și Sabin Drăgoi (folclor). Se perfecționează apoi cu Elena Firănescu și Victoria Costescu-Duca (canto).[1]
Pe 18 decembrie 1947 debutează la Radio București cu orchestra de muzică populară dirijată de Nicu Stănescu (va colabora cu Radiodifuziunea Română timp de 30 de ani).[1]
Între 1951-1953 devine solistă-vocală la Ansamblul de cântece și dansuri al Capitalei.
Între 1953-1954 cânta la Teatrul de Estradă „Constantin Tănase” din București.[2]
Între 1954-1956 ajunge solistă-vocală la Orchestra de muzică populară a Ansamblului „Ciocârlia” din București, activând sub bagheta dirijorului Victor Predescu.
Între 1955-1986 activează ca profesoară de canto popular la Școala de Muzică nr. 1 din București, actualul Liceu de muzică „Dinu Lipatti”.[3]
În 1972 publică volumul „150 de Romanțe” iar în 1974 „Îndrumări metodice pentru predarea cântecului popular”.[3]
A susținut numeroase concerte de muzică populară și romanțe, transmisii de radio și televiziune și a compus piese de muzică populară și romanțe pe versuri proprii sau ale altor textieri.[3]
A fost membră în juriul de creație a Festivalului de romanțe „Crizantema de Aur”, ediția a XVI-a (1983), avându-i colegi pe: Nicolae Călinoiu, Nicolae Kirculescu, Gelu Solomonescu, Vasile Veselovski, George Sbârcea, Petre Codreanu, Viorel Cosma, Ioan Budoiu, Marcel Roșca, Sabin Păutza, Dan Verona.
DISTINCȚII
A fost distinsă în anul 1968 cu medalia „Ordinul Meritul Cultural” clasa a V-a pentru activitatea sa ca solistă de romanțe.[4]
DISCOGRAFIE
Înregistrările solistei Mia Barbu au fost realizate în perioada 1956-1968 la București, la casa de discuri Electrecord, dar și la Radio România.
| An | Număr de catalog | Format | Piese | Acompaniament |
| 1956 | EPA 2003[5] | shellac, 25 cm, 78 RPM | Păsărică mută-ți cuibul | O.M.P.R., dirijor Radu Voinescu |
| 1956 | EPA 2282[6] | shellac, 25 cm, 78 RPM | Alunaș cu-aluni mărunte | Orchestra „Electrecord”, dirijor Ionel Budișteanu |
| 1956 | EPA 2286[7] | shellac, 25 cm, 78 RPM | Vino mamă să mă vezi | Orchestra „Electrecord”, dirijor Ionel Budișteanu |
| 1965 | EPC 582[8] | vinil, 17 cm, 33 ⅓ RPM | 1. Mai lin, dorule, mai lin 2. Cîntă cuce, limba-ți pice | orchestra Nicu Stănescu |
| 1968 | EPC 912 Romanțe | vinil, 17 cm, 33 ⅓ RPM | 1. Am iubit doi ochi albaștri 2. Te duci și tu 3. La fereastra casei mele 4. E prea tîrziu | orchestra Nicu Stănescu |
Mia Barbu - Vino, maică, să mă vezi (1958)
VASILE SPĂTĂRELU
Vasile Spătărelu (n. 21 aprilie 1938, Tâmna, județul Mehedinți – d. 24 martie 2005, Galați, înhumat la Iași) a fost un compozitor român, profesor la Universitatea de Arte George Enescu din Iași, creatorul secției Compoziție din cadrul Universității de Arte George Enescu Iași. Compozițiile sale vizează domeniul scenic, simfonic, cameral, coral și vocal.
Vasile Spătărelu a urmat clasele elementare la Școala Madona Dudu apoi ciclul gimnazial la Școala de Muzică din Craiova (1951-1952) și Școala de Muzică din Brașov (1952-1954), specialitatea corn, cu Leopold Guti și Ilie Caloianu, iar cursurile liceale la Școala Specială de Muzică din Timișoara (1954-1957), sub îndrumarea profesorilor Bunea Ștefan (corn), Miron Șoarec (pian), Alma Cornea Ionescu (pian), Vasile Ijac (armonie, contrapunct), Eugen Cuteanu (compoziție), Sanda Faur (teorie și solfegiu).
Continuă pregătirea muzicală la Conservatorul de Muzică Ciprian Porumbescu din București, Facultatea de Compoziție, Muzicologie, Dirijat și Pedagogie, mai întâi la secția Compoziție (1960-1963) cu Ioan D. Chirescu, Victor Iușceanu (Teorie și solfegiu), Ion Dumitrescu (Armonie), Nicolae Buicliu (Contrapunct), Tudor Ciortea (Forme muzicale), Alfred Mendelsohn (Orchestrație), Ion Ghiga și Vinicius Grefiens (Citire de partituri), George Breazul și Zeno Vancea (Istoria muzicii), Tiberiu Alexandru (Folclor), Alexandru Pașcanu (Teoria instrumentelor), Anatol Vieru (Compoziție). A efectuat stagii de documentare la Conservatorul din București (februarie 1967), Polonia (septembrie 1968) și în URSS (noiembrie 1970).
A fost membru al Uniunii Compozitorilor și Muzicologilor din România (din 1967) și membru în Fundația Sigismund Toduță din Cluj-Napoca.
În anul 2002 Vasile Spătărelu a obținut titlul de doctor în muzică la Academia de Muzică Gheorghe Dima din Cluj-Napoca, susținând teza cu tema Meditație la Enescu – un proiect de creație vizând configurarea gândirii muzicale ca sinteză între tradiție și contemporaneitate, conducător științific prof.univ.dr. Valentin Timaru.
Activitatea de creație
Lieduri
• Cântec trist, pentru mezzosoprană și pian (versuri de Marina Ionescu), p.a. 14 octombrie 1970, Iași, Maria Jana Stoia, mezzosoprană
• Adolescență, pentru soprană și pian (3 lieduri pe versuri de Nichita Stănescu), 1974, p.a. 16 mai 1975, Iași, Nelly Miricinoiu, soprană și Elise Popovici, pian
• Trei lieduri pentru mezzosoprană și pian (Cântec vechi, versuri de Mihu Dragomir; Inscripție, versuri de Tudor Arghezi; Joc, versuri de Ana Blandiana), 1987
• Moartea lui Guillame Apollinaire pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara), 1995 p.a. Cluj-Napoca 1997, Gheorghe Roșu, bariton și Iulia Suciu, pian in fr,La mort de Guillaume Apollinaire, lamento pentru bariton și pian (versuri de Tristan Tzara - 1995)
• ''Tatăl nostru'', pentru soprană și pian (versuri de D. Spătaru), p.a. 3 august 1999, Timișoara, Oana Adriana Severin, soprană și Aida Mare, pian
• Vorbește o fată, pentru soprană și pian (versuri de J.W. Goethe), 1999
• Somnoroase păsărele, pentru soprana (tenor) și pian (versuri de Mihai Eminescu), p.a. 2000, Slobozia, Cezar Dima, tenor și Cezara Petrescu, pian
Muzică de cameră
• Sonata pentru pian (1962), p.a. 10 mai 1973, Festivalul Muzicii Românești, Iași, Ediția I, Vasile Tarnavschi, pian
• Rubato pentru pian (1969)
• Melodie pentru pian Rumanische Klavierminiaturen fur Kinder und Sugendliche (1975)
• Meditație la Enescu. Cinci piese pentru pian, p.a. 21 aprilie 1981, București, Adriana Bera, pian
• Sonatina pentru pian (1989) p.a. 16 martie 1991, Iași, Cezara Dumitriu, pian
• Sonata pentru vioară solo, p.a. 22 noiembrie 1965, Iași, Ștefan Lory, vioară
• Contraste pentru vioară și pian (1968) p.a. Iași, Ștefan Lory, vioară și Elise Popovici, pian
• Esențe pentru vioară și pian, p.a. 8 mai 1969 Iași, Ștefan Lory, vioară și Elise Popovici, pian
• Sonatina pentru vioară și pian (1974) p.a. 16 iulie 1975, Piatra Neamț, Ștefan Ruha, vioară și Gabriela Marcovici, pian
• Improvizatione e Tocatta per oboe e piano (1966)
• Cvartet de coarde nr.1 (1961)
• Cvartet de coarde nr.2, p.a. 10 mai 1974, Iași, Cvartetul Voces
• Sonata pentru violoncel și pian, p.a. Iași, 10 iunie 1975, Gheorghe Tănase, violoncel și Steluța Diamand Dumea, pian
• Cvartet de coarde nr. 3, p.a. 9 mai 1982, cvartetul Voces
• E numele tău, pentru soprană, clarinet și pian, p.a. Iași, 11 mai 1998, Ada Burlui, soprană, Ivonne Piedemonte, pian
Muzica simfonică
• Simfonietta (1964) p.a. 23 iunie 1965, Filarmonica Moldova Iași, dirijor Ion Baciu
• Dumbrava minunată – șapte scenete de balet pentru orchestră, p.a. 9 mai 1973, Filarmonica Moldova Iași, dirijor Ion Baciu
• Suita Brevis, p.a. 5 mai 1968, Orchestra Liceului de Artă Octav Băncilă, Iași, dirijor Nicolae Vurpăreanu
• Sonanțe pentru clarinet și orchestră de coarde, p.a. 25 noiembrie 1985, Orchestra de coarde a Conservatorului George Enescu, Iași, Dumitru Sâpcu, clarinet, dirijor Corneliu Calistru
• Pro Memoria – Meditații la Enescu III, pentru coarde, instrumente de suflat de alamă și percuție, p.a. 17 mai 1996, Filarmonica Moldova Iași, dirijor Alexandru Lăscae
• Epitaf – 1989 (partitură revizuită), p.a. 20 septembrie 2002, Filarmonica Moldova, dirijor Alexandru Lăscae
Muzică vocal-simfonică
• Inscripție, cantată pentru mezzosoprană, cor de femei și formație instrumentală (1969), reorchestrată în 1998, versuri de Tudor Arghezi, p.a. 4 mai 1969 Cluj-Napoca, Maria Jana Stoia, mezzosoprană, Musica viva, dirijor Vincente Țușcă, Corul Animosi, dirijor Sabin Păutza
• Pro Patria, poem-cantată (versuri de Dan Verona) p.a. 4 mai 1979, Filarmonia Moldova Iași, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache
• Jertfă, cantată pentru cor și orchestră, p.a. 8 iunie 1984, Filarmonica Moldova Iași, dirijor George Vintilă
• Românie, țară de vis, cantată pentru bariton, cor și orchestră, p.a. 3 mai 1974, Filarmonica Moldova Iași, Visarion Huțu, bariton, dirijor Ion Baciu, dirijor cor Ion Pavalache, Anton Bișoc
• Poema finală (versuri de George Bacovia), cantată pentru bariton, cor de femei și orchestră, p.a. Iasi, Filarmonica Moldova Iași, 9 octombrie 1992, Gheorghe Roșu, bariton, dirijor Gheorghe Costin, dirijor cor Doru Morariu
Coruri
• Peisaj, madrigal pentru cor mixt (versuri de Zaharia Stancu) p.a. 28 martie 1965, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Dumitru D. Botez
• Țara mea, cor mixt (versuri Florin Mihai Petrescu), București, 1969
• Suită corală, cor pe voci egale (versuri populare), Suceava, 1969
• Suită corală, cor mixt p.a. 20 aprilie 1971, Cluj-Napoca, Corul Universității Alexandru Ioan Cuza Iași, dirijor Mihail Jora
• Ofrandă, cor mixt (versuri de Otilia Cazimir), Iași, 1971
• Două cântece de leagăn, cor pe voci egale (versuri populare), Iași, 1971
• Suită corală, cor pe voci egale (versuri populare), Suceava, 1972
• Revedere, poem coral (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 1972, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Ion Pavalache
• Trei colinde profane, București, 1973
• Omagiul lui Picasso, poem coral (versuri de Florin Mihai Petrescu) p.a. 7 mai 1974, Corala Animosi, dirijor Sabin Păutza
• Colindele câmpiei, cor mixt (versuri de Florin Mihai Petrescu), București, 1974
• Un secol de crini, cor mixt (versuri de Horia Zilieru), p.a. 9 mai 1977, Iași, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Ion Pavalache
• Crizanteme (versuri de Tiberiu Utan), 1980
• Trei madrigale dramatice, cor mixt (versuri de Tiberiu Utan), p.a. 30 aprilie 1981, Iași, Corul Direcției Regionale C.F.R., dirijor Nicolae Gască
• Tare sunt ocupată, cor pe voci egale (versuri de Ana Blandiana) p.a. 1981, București, Camerata Infantis, dirijor Nicolae Bică
• Ciuleandra, variațiuni pentru soprană și cor mixt (versuri populare), p.a.13 aprilie 1981 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă
• Moldova, imn, cor mixt (versuri de C. Vărășcanu), 1982
• Floare albastră, madrigal, cor mixt (versuri de Mihai Eminescu) p.a. 17 iunie 1982 Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă
• Nouraș cu flori de măr, colind, cor mixt, p.a. 12 ianuarie 1984, Iași, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă
• Luna roșie, madrigal, cor mixt (versuri de Zaharia Stancu), p.a. 10 iulie 1984, Piatra-Neamț, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă
• Rondelul florilor de măr, cor pe voci egale (versuri Alexandru Macedonski), p.a.1987 Craiova, Corala Etos, dirijor Eugenia Manole
• A-nflorit o păpădie, cor mixt (versuri Otilia Cazimir), 1983
• Sosit-a ziua cea sfântă, colind, cor mixt (versuri populare), p.a. 1984, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară
• Patru colinde pentru copii, cor pe voci egale (versuri populare), 1985
• Dor de Bacovia, poem pentru soprană bariton și cor mixt (versuri Adrian Păunescu), p.a. 1985, Iași, Corul Școlii Generale Nr.5, dirijor Ilie Hrubaru; varianta cor mixt, p.a. 13 aprilie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă
• Diptic coral (Dragostea mea, Fato ce săruți frumos), cor pe voci egale (versuri Grigore Vieru) 1985
• Flori de măr cad la fereastră, colind, cor mixt (versuri populare) p.a. 12 decembrie 1986, corala Cantores Amicitiae, dirijor Nicolae Gâscă
• Tera Matter, madrigal, cor mixt (versuri Ion Brad), p.a. 1988, Bydgoszez, Polonia, Corala Ethos, dirijor Eugenia Manole
• „Stihuri”, poeme pentru cor mixt (versuri de George Lesnea), București, 1988
• Poeme pentru cor mixt (versuri Gelu Naom), p.a. 10 iulie 1988, Piatra-Neamț
• Colinde pentru Alexandru, suită, cor mixt (versuri populare)
• Reverie, soprană și cor mixt (versuri Charles van Lerberge, p.a. Iași 21 mai 1993, Corul Gavriil Musicescu, dirijor Doru Morariu
• Ave Maria, cor mixt, p.a. 24 noiembrie 1995, Vatican, Italia, Concursul Internațional Giovanni Pierluigi da Palestrina, Corala Sursum Corda, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară
• Chiot, pentru cor mixt (versuri Mariana Dumitrescu), 1999
• Dăruire, pentru cor mixt, dedicată dirijorului Diodor Nicoară, 4 decembrie 1999, Corul Filarmonicii Banatul, Timișoara, dirijor Diodor Nicoară
• Jertfa laudei. Liturghie psaltică în glasul III, de Florin Bucescu, prelucrare corală la două și trei voci, de Vasile Spătărelu, Iași, 2006 - lucrare publicata postum.
Teatrul muzical
Prețioasele ridicole, adaptare dupa Moliere, p.a. 11 mai 1985, "Vacanțe muzicale", Piatra Neamț, dirijor Corneliu Calistru, regizor Anda Tăbăcaru
Muzică de scenă
• A douăsprezecea noapte de William Shakespeare, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Crin Teodorescu (1963-1964)
• Anton Pann de Lucian Blaga, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Sorana Coroamă (1965-1966)
• Beket de J. Anouilh, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, (1965-1966)
• Nunta din Perugia de Al. Kirițescu, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași (1967-1969)
• Împărăția Ozanei, pantomimă după Ion Creanga, Opera Română Iași, coregrafia Mihaela Atanasiu (1971-1972)
• Iașii în carnaval de Vasile Alecsandri, Iași, regia Cătălina Buzoianu (1972-1973)
• Patria de K. Milobedzka, Teatrul pentru Copii și Tineret Iași, regia Cătălina Buzoianu (1972-1973)
• Butoiul cu miere de Lev Tolstoi, Teatrul National Vasile Alecsandri, Iași (1972-1973)
• Cantemir, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Cătălina Buzoianu (1973-1974)
• Farse medievale de Valentin Silvestru, Teatrul pentru Copii și Tineret, Iași
• Râul, ramul..., poem dramatic, colaj de Val Condurache, Teatrul Național Vasile Alecsandri Iași, dirijor Ion Baciu, regia Marius Zirra (1975-1976)
• Livada cu vișini de P. Cehov, Teatrul Național Vasile Alecsandri, Iași, regia Valeriu Moisescu (1976-1978)
• Cei trei mușchetari de Pierre Jean Valentin, comedie muzicală, Teatrul Tineretului Piatra-Neamț, regia Eduard Covali (1979-1980)
• Cărțile junglei, adaptare de Eduard Covali, Teatrul pentru Copii și Tineret, Iași (1990-1991)
• Faust spectacol pentru actori și marionete, regia Ana Vlădescu și Arnold Landen
• Cei trei mușchetari, comedie muzicală de Pierre Jean Valentin, regia Eduard Covali, ilustrația muzicală Vasile Spătărelu, stagiunea 1979-1980
• Dulcea ipocrizie a bărbatului matur de Tudor Popescu, regia Eduard Covali, ilustrația muzicală Vasile Spătărelu, stagiunea 1979-1980
• Anotimpuri teatrale de Eduard Covali, regia Eduard Covali, muzica și ilustrația muzicală Vasile Spătărelu, stagiunea 1982-1983
• Idolul și Ion Anapoda de G.M. Zamfirescu, regia Eduard Covali, muzica Vasile Spătărelu, stagiunea 1983-1984
• Cartea junglei de Eduard Covali, regia Eduard Covali, muzica Vasile Spătărelu
• Cartea junglei – Iași, Teatrul Luceafărul
• Alba ca Zăbava și cei șapte pitici de Eduard Covali, regia Eduard Covali – Iași, Teatrul Luceafărul
ACTIVITATEA DIDACTICĂ
• pianist acompaniator la Palatul Copiilor și Casa de Cultură a M.A.I.
• corepetitor la clasele de canto și lied (1963-1964)
• preparator disciplina Contrapunct (1964-1965)
• preparator disciplina Contrapunct și Forme Muzicale (1965-1966)
• preparator disciplinele Contrapunct, Forme Muzicale și Orchestrație (1966-1967)
• asistent universitar la disciplinele Contrapunct și Fugă, Forme și analize muzicale (1967-1973), Compoziție (1971-1973),
• lector universitar (1973-1979)
• conferențiar universitar disciplinele Compoziție, Principii de armonie, Aranjamente corale (1979-1991) la Conservatorul George Enescu, Iași
• profesor universitar disciplinele Compoziție, Armonie, Aranjamente corale (1991-2005) la Universitatea de Arte George Enescu, Iași.
A pus bazele secției Compoziție din cadrul Universitații de Arte George Enescu Iași, printre absolvenți numărându-se compozitorii: Cristian Misievici, Viorel Munteanu, Romeo Cozma, Leonard Dumitriu, ș.a.
DISTINCȚII
• Premiul I la Festivalul și Concursul Național de Poezie și de Creație Muzicală Mihai Eminescu, Iași, 1972 pentru lucrarea corală Revedere
• Premiul pentru creație al U.C.M. din România (1982) pentru Cvartet de coarde nr.3
• Premiul George Enescu al Academiei Române (1983) pentru lucrarea Meditații la Enescu. Cinci piese pentru pian solo
• Titlul de Conferențiar universitar emerit (1983)
• Premiul Orion – Festivalul Național de Interpretare a Liedului Ionel Perlea Ed. IX 2000, pentru Cinci poeme Tanka
• Premiul U.C.M.R., demeniul muzică corală, 2001
• Ordinul Național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, 2002
• Titlul de Membru de Onoare al Filarmonicii Banatul din Timișoara, 2002
• Diplomă de Excelență acordată de Filarmonica Moldova, Iași, 2003
• Diplomă de Excelență acordată de Universitatea de Arte George Enescu, Iași, 2004
TATIANA STEPA
| Tatiana Stepa | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Tatiana Stepa |
| Născută | 21 aprilie 1963 Lupeni, România Lupeni, Hunedoara, România |
| Decedată | (46 de ani) București, România București, România |
| Cauza decesului | cauze naturale (Cancer de col uterin) |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | Muzician, Compozitor, Vocalist |
| Activitate | |
| Alte nume | Tatiana Filipoiu[necesită citare] |
| Gen muzical | Muzică folk |
| Instrument(e) | Chitară |
| Ani de activitate | 1982 - 2009 |
| Case de discuri | Electrecord |
| Interpretare cu | Cenaclul Flacăra Cenaclul „Totuși iubirea“ Partaj |
| Prezență online | |
| Site web | |
| Modifică date / text | |
Tatiana Stepa (n. 21 aprilie 1963, Lupeni, județul Hunedoara – d. 7 august 2009, București) a fost o cântăreață română de muzică folk.
VIAȚA
Tatiana este unul din cei trei copii ai familiei Stepa. Mama ei, olteancă din Gorj a fost dată slugă de la zece ani. Tatăl ei, moldovean din Roman, a fost copil de regiment. Cei doi au fugit în Valea Jiului să scape de sărăcie și de umilință. Tatiana a fost înconjurată de muzică de la o vârstă fragedă. A cântat prima dată pe scenă când era la grădiniță. În copilărie a urmat cursuri de balet, vioară și pian. A făcut vioara 8 ani, ca instrument principal.
Cenaclul Flacăra
A făcut "Liceul de Arhitectură" din București. Aici a fost primul loc în care a auzit muzică folk. Pentru că făcuse vioara ani de zile, nu i-a fost greu să cânte la chitară. În septembrie 1982, pe stadionul din Făgăraș, a debutat în Cenaclul Flacăra cu un cântec numit "Și-am să-mi fac o doină(versuri Adrian Gavrila) ", rămânând în componența acestuia până în anul 1985, după care, din anul 1992 până în anul 1996, a fost membră a Cenaclului "Totuși Iubirea", participând la peste 2.000 de spectacole, atingând un maxim de 50.000 de spectatori la un concert aniversar de la Galați.
După Cenaclul Flacăra
După interdicția din 1985 a "Cenaclului Flacăra" și a ei ca artistă, a lucrat vreme de 11 ani la mina Lupeni, apoi, ca tehnoredactor de carte, la București.
Din anul 1996 până în 2009 a mai susținut peste 1.000 de spectacole pe majoritatea scenelor marilor orașe din România, Italia, Germania, Franța, Republica Moldova, Bulgaria. A fost invitată anual la toate marile festivaluri de muzică folk din țară (Om Bun, Folk you, Sighișoara, Folkfest, Bistrița, Alba-Iulia, Târgu Jiu, Baia Mare, Piatra Neamț, Galați etc.) și la alte festivaluri concurs de muzică folk și poezie. A compus atât pe versuri proprii, cât și pe ale unor poeți din literatura universală și română: Federico García Lorca, Esenin, Adrian Păunescu, Lucian Blaga, Elena Farago, Ioan Alexandru, Camelia Radulian. A cântat singură, apoi împreună cu Magda Pușkaș au format grupul Partaj.
Ultimul recital l-a susținut în cadrul festivalului Folk You de la Vama Veche în data de 31 iulie 2009.
A încetat din viață vineri, 7 august 2009, în jurul orei opt dimineața, la Spitalul Militar din București. Cântăreața avea 46 de ani și suferea de cancer de col uterin.
LEGĂTURI EXTERNE
- Tatiana Stepa a împlinit 25 de ani de folk, 25 octombrie 2007, Horatiu Damian, Foaia Transilvană
- Serial în Jurnalul Național (ediția de colecție), 25 august 2008
- Scena ca școală și stil de viață, 16 ianuarie 2005, Jurnalul Național
- Tocmai când era să te strig, Tatiana!, 8 august 2009, Vasile Seicaru, Jurnalul Național
- Tatiana, ultima tăcere, 9 august 2009, Adrian Paunescu, Jurnalul Național
- Povestea vieții mele: "Am fost binecuvântată. Am trăit!", 8 august 2009, Carmen Anghel, Jurnalul Național
- Concert aniversar
- Tatiana Stepa, biografie (1963 - 2009), istoria.md
Interviuri
- Tatiana Stepa: "Fiecare iubire mi-a schimbat destinuli, 14 noiembrie 2006, Revista Felicia
- TATIANA STEPA: Interviul de adio, 28 august 2009, Alice Nastase, Revista Tango
PAUL MĂRĂCINE
| Spike | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Paul Mărăcine |
| Născut | (35 de ani) București, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | cântăreț, regizor, grafician, producător[1] |
| Activitate | |
| Origine | română |
| Gen muzical | Hip-Hop, Rap |
| Ani de activitate | 2002 – Prezent |
| Case de discuri | Evil Twin Roton 20 CM Records Okapi Sound Cat Music Universal Music Romania |
| Interpretare cu | Paraziții; Anonim/Guess Who; Grasu XXL; Lori; Mefix; Cheloo; Ombladon |
| Prezență online | |
| [www.spike.ro Site web] | |
| Modifică date / text | |
Paul Mărăcine[2][3] (n. 21 aprilie 1985), cunoscut sub pseudonimul Spike este un cântăreț și regizor român.
BIOGRAFIE
2002
În 2002 apare prima piesă la un concurs de pe un site și încep să se facă primele înregistrări. În urma unor discuții, Spike trimite un demo trupei Cosa Nostra, iar membrii trupei îi oferă șansa să apară pe următorul album care din nefericire nu a mai fost lansat. Urmează o perioadă de gândire în care se pun în ordine următoarele proiecte. Tot în această perioadă Spike începe o serie de concerte prin cluburile bucureștene alături de trupa Cosa Nostra și trupa Casino.
Spike nu mai comunică cu Cosa Nostra și pornește pe cont propriu. În următoarele luni, la îndemnul prietenilor, Spike pregătește un demo pentru „Acțiunea Instrumentalul” lansată de trupa Paraziții, dar în urma unor probleme, demo-ul nu a mai putut fi trimis, fapt care a pornit o perioadă de liniște și lipsă de inspirație. După ce s-au mai liniștit apele, Spike a lucrat un demo și l-a expediat către Roton. Răspunsul a ajuns într-o săptămână, iar casa de discuri părea interesată de piese și a mai cerut un demo până să-și facă o părere. După acest demo, nu s-a mai auzit nimic, și Spike a luat-o ca pe un refuz. Au urmat vreo 2 luni de pauză, iar când totul părea că se pierde, Spike primește un telefon în care este anunțat că piesa „Nimic Personal”, care era un demo pentru Roton, a intrat pe compilația Loop Records lansată de o casă de discuri. Piesele demo ajung la urechile băieților de la Paraziții care au fost interesați de ce se aude.
2004 - 2006
În 2004, în urma unui concert într-un club din București, Spike se întâlnește pentru prima oară cu Ombladon și află că s-ar putea să apară pe viitorul său album solo, Condoleanțe. Discuția se încheie și apare o colaborare între cei doi: „Probleme Personale”.
În 2005 semnează cu 20 CM Records/Roton și apare și pe albumul de debut Hai să vorbim al colegilor de la Anonim. În 2006 apare pe albumul Fabricant de Gunoi semnat Cheloo. Tot în 2006 este invitat de către Paraziții să cânte alături de ei și trupa Anonim în deschiderea concertului pe care rapperul 50 Cent l-a susținut în București.
În 2006 după câteva divergențe între membrii trupei Paraziții, Spike este îndemnat de Cheloo să rezilieze contractul cu 20Cm Records și semnează un contract exclusiv de producție cu labelul 16 Hz. Pus într-o poziție dificilă, Spike semnează noul contract și începe munca la albumul "Relații cu Publicul".
“Relații cu publicul” este albumul de debut al lui Spike, lansat în decembrie 2006 prin 16HZ, 20CM Records, R.U.L. și Roton și distribuit prin SINCRON. Albumul a fost produs ca demo de către Spike și s-a înregistrat în studiourile 20 cm Records într-o singură zi. După înregistrarea vocilor, Cheloo a re-orchestrat o mare parte din instrumentalele produse de Spike, lucru ce l-a distanțat pe Spike de Cheloo. S-au filmat videoclipuri la piesele “Bizar” cu Cheloo și “Sub papuc S.R.L.”. Albumul a fost înregistrat între 25 decembrie 2005 și 11 iunie 2006, în studioul 20 CM Records.[4]
După lansarea albumului, în urma unui management defectuos atât din partea 16 Hz cât și din partea Roton, Spike a decis să părăsească labelul 16 Hz și să lucreze pe cont propriu.
La sfârșitul anului 2006 Spike se angajează ca Jr. Compositor la firma Digital Fx în cadrul agenției de post producție Chainsaw Romania, sub îndrumarea lui Adrian Cruceru. Un an mai târziu Spike părăsește agenția și se angajează în trustul INTACT ca broadcast designer la Antena 3. Rămâne angajat timp de un an, după care părăsește trustul și înființează studioul său personal de post-producție ce ajunge să poarte denumirea de The Evil Twin Studio.
2007 - 2010
Spike părăsește 20 Cm Records/ Roton[5] și în 2007 se alătură casei de producție Music Expert, sub managementul lui Dorian Enache și a impresarului Cristi Ochiu. Totodată se alătură și labelului Okapi Soundînființat de Grasu XXl, GuessWho și Agresiv începe să lucreze la viitorul său album.[6] În 2008, Spike dezvăluie o altă pasiune, regia, și filmează două videoclipuri pentru doi cunoscuți artiști români, Maximilian și Bitză. În primăvara anului 2009 lansează împreună cu Guess Who videoclipul regizat de el pentru piesa „Tu”, care va fi inclusă mai târziu pe albumele lor.[7] Rămânem prieteni” este cel de-al 2-lea album al lui Spike și a fost lansat cu Gazeta Sporturilor și Cat Music, în data de 8 decembrie 2009. Concomitent a fost relansat și albumul lui Guess Who – Probe Audio (redenumit Locul Potrivit/Probe Audio),[8] amândouă fiind distribuite prin intermediul GSP-ului în 60.000 de exemplare.[9] Albumul a fost promovat și de videoclipurile “Banii”, “Scandal” și „Realitate”.[10]
Spike produce un alt clip pentru Grasu XXl și Mitză (Agresiv), videoclip realizat în totalitate digital. În august 2009 filmează videoclipul piesei ”Banii”. Filmările s-au desfășurat în comuna Sinești, localitatea Hagiești, într-un un conac construit de familia Marghiloman în secolul XIX. Scenariul lui Spike imaginează un personaj fictiv, scriitor, care locuiește într-o zonă în care banii cad din cer și nu fac altceva decât să acopere peisajul și să zboare în toate direcțiile. ”Rămânem Prieteni”. Clipul pentru Scandal a fost filmat pe 28 noiembrie în capitală, la studiourile Atlantis, regizor fiind chiar Spike. La filmări au fost prezenți și Guess Who, Agresiv (Vlad, Mitză), Maximilian, Grasu XXL, euGEN, Dj Oldskull și mulți alți prieteni de-ai lor.
2010 - 2014
În februarie 2010 pornește împreună cu Guess Who în TU-r, un turneu național desfășurat în 22 de orașe (21 fără orașul în care a avut loc concertul inaugural),[11] la care s-au strâns peste 16.000 de fani.[12] Concertul inaugural a avut loc pe pe 11 februarie în Jet Set Events Hall (București) și a constat de fapt în lansarea albumului lui Spike, Rămânem Prieteni; cei doi au plecat în alte 21 de orașe,[11] iar turneul s-a încheiat pe 24 aprilie în locul unde s-a ținut primul eveniment.[12] La ultimul concert a fost lansată o nouă piesă numită „PI2DE”.[13] În septembrie 2010 a început împreună cu Guess Who al doilea turneu național, numit reTU-r.[14] Acesta a fost ultimul turneu în formula Guess Who și Spike, urmând ca la terminarea acestuia, în concerte, cei doi artiști să-și întâlnească separat fanii.[14] Spike a regizat videoclipul cântecului „Realitate” pe parcursul a trei zile la începutul lunii august: o zi în parc, o zi în supermarket și o zi pe un acoperiș dintr-un gang (din Cotroceni).[15] În videoclip apare și cunoscutul personaj euGEN (pe numele real Tiberiu Popovici).[15] Videoclipul piesei „Realitate” a lui Spike a avut premiera pe reTU-r.ro pe 26 august 2010, iar odată cu el a fost publicat și un interviu cu artistul în care povestește cum au decurs filmările (la care a participat în calitate de regizor).[16] Tot în septembrie a lansat Guess Who videoclipul piesei „Unu Altu” -[17] o piesă mai veche care a fost refăcută și relansată special pentru publicul din mainstream (radio/TV). Clipul a fost filmat la Buftea la începutul lunii august de Spike.[17]
Întrebat de ce a lăsat în vacanță partea de muzică, el a spus „Pentru că a prins contur faza asta cu videoclipurile”[18]. Lora, Guess Who, Grasu XXL, Narcotic Sound și acum Andreea Bănică sunt artiștii care au trecut prin mâna lui Spike.[19] Spike, asa cum anunță 1 Music Channel, este cel mai căutat regizor de clipuri din România.[20]
2014 - The Evil Twin Studio
Spike a continuat să se ocupe de regie și de studioul său The Evil Twin. A regizat numeroase videoclipuri atât pentru prietenii săi de la Okapi Sound cât și pentru numeroase nume importante din industria muzicală românească: Horia Brenciu, Delia, Voltaj, Pavel Stratan, Raluka, Hi-Q, Voxis, Dya, Connect-R, etc.
2015
În 2015, Spike lansează alături de OkapiSound și Universal Music Romania, cel de-al 4-lea album oficial "Lumea Lui Paul". Albumul a fost produs în mare parte în perioada Ianuarie-Martie 2015, timp în care Spike s-a retras singur în casa de vacanță de pe lângă Brașov, unde a lucrat singur 2 luni de zile o mare parte din versuri și instrumentale. Albumul a fost finalizat, mixat și masterizat de Grasu XXl și Cristi Dobrică la OkapiSound. A urmat și un videoclip la piesa "Încerc", clip în care Spike și colegii de la Okapi (Grasu, Maximilian, GuessWho) s-au costumat și machiat în personaje penibile inspirate din starea muzicii românești la momentul de față. Lumea lui Paul a fost unul dintre cele mai apreciate albume de Hip Hop din 2015. Totodată Spike a fost unul dintre artiști apreciați la Media Music Awards 2015 alături de Lori cu piesa Suflete Pereche. La sfârșitul lui 2015, Spike regizează pentru Voltaj cel de-al doilea videoclip.
TURNEE
DISCOGRAFIE
- 2006: Relații cu publicul
- 2009: Rămânem prieteni
- 2015: Lumea lui Paul
- 2018: PROPAGANDA
NOMINALIZĂRI ȘI DISTINCȚII
| An | Eveniment | Pentru: | Rezultat | Note |
|---|---|---|---|---|
| 2007 | Premiile muzicale MTV România | „Bizar” (feat. Cheloo) | Nominalizat | |
| 2010 | Romanian Music Awards | „Scandal” | Câștigător | |
| 2011 | Romanian Music Awards | „Realitate” | Nominalizat |
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu