1. /11 MAI 2022 - ISTORIE PE ZILE: Evenimente; Nașteri
Zidurile orasului Constantinopol – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
Numele acestei noi capitale a fost inițial Nova Roma („Noua Romă”), dar ulterior s-a încetățenit numele Konstantinoúpolis („orașul lui Constantin”). În anul 1453 orasul a trecut sub stăpânire turcească, fiind redenumit de otomani Istanbul. A fost sfarsitul existentei Imperiului Bizantin.
Sutra de Diamant – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
Manuscrisele de la Dunhuang sunt documente care dateaza din secolele V-XI si au fost gasite in 1900 in Grotele din Mogao din nord-vestul Chinei de calugarul Wang Yuanhu, care le-a vandut arheologului englez Aurel Stein ( originar din Ungaria) si lingvistului francez Paul Pelliot. Au fost descoperite pana astazi aproape 300 de mii de documente datate intre secolele V si XI d.Hr. care includ subiecte din domenii diferite: istorie, teologie, matematica, astronomie, astrologie.
Documentele religioase se refera la budism, taoism, iudaism si crestinism-nestorian, fiind o sursa importanta de studiu a religiilor, istoriei, lingvisticii si caligrafiei. Marea majoritate a acestor documente sunt scrise in chineza clasica , dar si in tibetana,sanscrita,uigura si alte limbi. In 1961 Biblioteca Naţională din Pekin a anunţat oficial că Diamond Sutra a fost printată în anul 868 şi devine astfel cea mai veche carte tiparită din lume.

Petru Rareș – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Petru Rareș (n. 1483 – d. 3 septembrie 1546, Suceava) domn al Moldovei de două ori, prima dată între 20 ianuarie 1527 și 18 septembrie 1538, iar a doua oară între 19 februarie 1541 și 3 septembrie 1546. A fost fiul natural al lui Ștefan cel Mare cu o anume Răreșoaia, a cărei existență nu e documentată istoric. A urmat în linii mari politica internă și externă stabilită de tatăl său, având și o parte din calitățile acestuia – ambiția, îndrăzneala, vitejia, religiozitatea, gustul artistic – dar, fire mai aventuroasă, a făcut și erori, mai ales în politica externă.

Ioan Zapolya (1487 -1540) – foto: ro.wikipedia.org
Ioan Zapolya (maghiară Szapolyai János sau Zápolya János) (n. 1487 – d. 22 iulie 1540) a fost voievod de Transilvania între 1526 și 1540 și a ridicat pretenții la tronul Ungariei. El a fost fiul lui Ștefan Szapolyai și al prințesei Hedvig din Cehia. Ioan Zapolya s-a aflat în fruntea unui grup de nobili unguri care, în adunarea nobililor de la Rákos, au susținut ca nici un străin să nu poată fi ales ca rege al Ungariei. Pretendentul străin era Ferdinand de Habsburg. După moartea lui Ioan Zapolya, soția sa Isabella Jagiełło (Izabella în limba maghiară) a ridicat pretenții la tron, între 1556 și 1559.

Ludovic al XIV-lea, de Hyacinthe Rigaud, 1701 – foto:: ro.wikipedia.org
Ludovic al XIV-lea, supranumit „Regele Soare” (n. 5 septembrie 1638, Saint-Germain-en-Laye – d. 1 septembrie 1715, Versailles) regele Franței și al Navarei. A condus Franța timp de 72 de ani – una dintre cele mai lungi domnii din istoria europeană. Supranumit Regele Soare (Le Roi Soleil) sau Ludovic cel Mare (Louis Le Grand), i-a urmat la tron tatălui său în 1643, când era un copil de aproape 5 ani, dar a condus personal guvernul din 1661, până la moartea sa în 1715.

Stema istorică a Transilvaniei din 1659 până în 1867 – foto: ro.wikipedia.org

Catedrala Nasterea Domnului din Chisinau, sec.XIX - foto: istoria.md
Concomitent cu înălţarea Catedralei, în faţa ei, la o depărtare de 40 metri este ridicată o clopotniţă cu 4 niveluri, care a fost dărîmată în noaptea de 22 pe 23 decembrie 1962 de către sovietici. La 15 octombrie 1836 Catedrala a fost sfinţită și începe să funcționeze.
Statuia carturarului iluminist Gheorghe Lazar – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
Monumentul de marmura este opera sculptorului lui Ion Georgescu, viitorul profesor al lui Constantin Brancusi, la mai mult de o jumatate de secol de la moartea lui Lazar.

Mormântul Eroului Necunoscut – amplasat în faţa Mausoleului din Parcul Carol I – Bucureşti – foto: ro.wikipedia.org

Mica Înţelegere (cunoscută şi sub numele Mica Antantă), a fost o organizaţie politică defensivă, o alianţă între Cehoslovacia, Regatul Iugoslaviei şi Regatul României – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Formată în 1920, Mica Înţelegere a avut ca scop menţinerea integrităţii teritoriale a celor trei state, în faţa pretenţiilor revizioniste ale Ungariei şi a tendinţelor restauratoare ale Habsburgilor. Construită pe principii democratice, a fost efectiv a cincea putere europeană şi a constituit pentru mult timp un obstacol real în faţa revizioniştilor.
Cu toate acestea nu a reuşit să supravieţuiască înţelegerilor dintre marile puteri şi a fost desfiinţată în 1938, ca urmare a Acordului de la München. In conformitate cu prevederile aliantelor politice intre cele trei state, s-au semnat ulterior conventii militare bilaterale, prin care statele respective se angajau sa-si acorde ajutor militar in eventualitatea cand unul sau altul dintre ele ar fi fost atacat fara provocare de Ungaria.
Conventia militara dintre Romania si Iugoslavia, semnata la 23 ianuarie 1922, prevedea la articolul 2, ajutorul reciproc al celor doua tari in ipoteza ca una din ele ar fi fost atacata de Bulgaria, iar articolul 3 al acestei conventii, prevedea si sprijinul reciproc al celor doua tari, in eventualitatea ca una din ele ar fi fost atacata concomitent de forte armate bulgare sau ungare.
Statele care alcatuiau Mica Intelegere au semnat, la 14 septembrie 1923, la Praga, Conventia militara in trei, care anula documentele bilaterale, preluand, insa, cu unele modificari, prevederile acestora. Astfel, alianta opunea agresorului 18 divizii de infanterie, 3 divizii de cavalerie, 3 divizii de artilerie si 14 divizii escadrile aviatie.
Cântăreaţa cheală – foto preluat de pe amosnews.ro

Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală - foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Pactul de la Varșovia sau Tratatul de la Varșovia, numit în mod oficial Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală a fost o alianță militară a țărilor din Europa Răsăriteană și din Blocul Răsăritean, care voiau să se apere împotriva amenințării pe care o percepeau din partea alianței NATO (care a fost fondată în 1949). Crearea Pactului de la Varșovia a fost grăbită de integrarea Germaniei de Vest „remilitarizată” în NATO prin ratificarea de către țările ocidentale a Înțelegerilor de la Paris. Tratatul de la Varșovia a fost inițiat de către Nikita Hrușciov în 1955 și a fost semnat la Varșovia pe 14 mai 1955. Pactul și-a încetat existența pe 3 martie 1991 și a fost în mod oficial dizolvat la întâlnirea de la Praga, pe 1 iulie 1991

Tratatul de prietenie, cooperare și asistență mutuală - foto: ro.wikipedia.org
Principalul obiectiv al pactului de la Varșovia era de a asigura securitatea imperiului sovietic și obediența statelor-statelit. Astfel, clauza cheie a tratatului asigura controlul Moscovei asupra Europei de Est, acordându-i acesteia dreptul de a-și păstra trupele staționate pe teritoriul „aliaților” săi. Tratatul urma să rămână în vigoare timp de 20 de ani sau până la semnarea unui pact de securitate Est-Vest; astfel, el a fost reînnoit în 1975, apoi din nou în 1985. Delegația sovietică de la Varșovia a fost condusă de premierul Nikolai Bulganin, însoțit de ministrul de externe Molotov și mareșalii Jukov și Konev.
Au mai fost prezenți, din partea URSS, premierii Ucrainei, Bielorusiei și ai statelor baltice, precum și un general din Republica Populară Chineză, în calitate de observator. Tratatul a fost semnat pe 14 mai 1955 de Uniunea Sovietică și șapte state est-europene: Albania, Bulgaria, Cehoslovacia, Germania de Est, Ungaria, Polonia și România, toate reprezentate de la Varșovia de premierii și miniștrii de externe. Singura țară europeană comunistă europeana care nu a fost prezenta era Iugoslavia, ale cărei relații cu Uniunea Sovietică erau încă tensionate, în urma rupturii din 1948.

Statele membre ale Tratatului de la Varșovia – foto: ro.wikipedia.org

Otto Adolf Eichmann – foto – en.wikipedia.org
Otto Adolf Eichmann (n. 19 martie 1906, Solingen, Imperiul German – d. 31 mai 1962, închisoarea din Ramla, Israel) a fost un nazist german, cu gradul de Obersturmbannführer-SS. A organizat și condus Soluția finală – exterminarea a 6 milioane de evrei între anii 1940-1945. În Procesele de la Nürnberg a fost condamnat la moarte în contumacie ca mare criminal de război. Prins de Mosadul israelian a fost rejudecat la un tribunal din Ierusalim, condamnat la moarte prin spânzurare și executat la închisoarea din Ramla.
În realitate, Dacia 1100 era un Renault 8. Acesta era o berlină cu tracțiune și motor pe spate. Primul automobil ieșit pe poarta fabricii a fost făcut cadou Președintelui Republicii Socialiste România de atunci Nicolae Ceaușescu. Conform contractului, Renault furniza toate părțile componente ale modelului, urmând ca cei de la Dacia să le asambleze.Viteză Maximă: 138 km/h Motor de 46 cp
Nicolae Ceauşescu la bordul primului automobil Dacia 1100


David William Donald Cameron – foto: ro.wikipedia.org
David William Donald Cameron (n. 9 octombrie 1966, Londra), prim-ministru al Regatului Unit și președinte al Partidului Conservator.
Ana de Bohemia – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
* 1808: Moses Ashley Curtis (n. 11 mai 1808, Stockbridge, Massachusetts – 10 aprilie 1872, Hillsborough, Carolina de Nord) a fost un doctor de teologieprezbiterian și un cunoscut botanist precum micolog american. Abrevierea numelui său în cărți științifice este M.A.Curtis.
După ce, în 1827, Curtis a absolvit studiile la Williams College, o universitate americană privată foarte prestigioasă în Williamstown, Massachusetts, unde a dezvoltat un interes de durată în domeniul științelor naturale sub influența profesorilor Chester Dewey (1784-1867) și Amos Eaton (1776-1842), a lucrat mai întâi 2 ani în Massachusetts, apoi a devenit mai întâi tutor pentru copiii fostului guvernator Edward Bishop Dudley (1789-1855) în Raleigh, Carolina de Nord. În 1833 s-a întors la Massachusetts, unde a început un studiu de teologie. După căsătoria lui, a fost ordonat în 1835 și a obținut un post de predare la școala episcopală de la Raleigh, Carolina de Nord.[1] În 1841 a fost numit rector al Bisericii Episcopale Protestante de la Hillsborough în Carolina de Nord în 1841. Din 1847 a fost responsabil pentru o parohie la Society Hill în Carolina de Sud, înainte de a se întoarce zece ani mai târziu la biserica episcopală din Hillsborough în 1857, unde a rămas activ până la moartea sa. În 1852 i-a fost acordat titlul Doctor of Divinity („doctor de teologie”) de către Universitatea din Carolina de Nord
- Murder, She Said (Verdict: Crimă!) (1961)
- Murder at the Gallop (Crimă la galop) (1963)
- Murder Most Foul (Crimă în culise) (1964)
- Murder Ahoy! (Crimă pe mare) (1964)
- The Alphabet Murders (?) (1965)
* 1895: Jan Parandowski (n. 11 mai 1895 – d. 26 septembrie 1978) a fost un scriitor, prozator, eseist și tălmăcitor polonez.
Jan Parandowski se impune de timpuriu în literatura polonă. Scrierile sale, inspirate fie din lumea contemporană, fie din mitologie și istorie antică, relevă cu consecvență preocuparea pentru formă, stil, limbaj a unui fervent admirator și cercetător al culturii clasice. Pe lîngă nenumăratele volume de proză scurtă: „Mitologie" (1923), „Eros în Olimp", „Două primăveri" (1927), „Trei semne ale zodiacului" (1938), „Ceas mediteranean" (1942) „Îuvenilia" (1960), „Noapte de septembrie" (1962-1965), „Salcîmul" (1967) etc. Parandowski publică lucrări de eseistică și de critică literară: „Vizite și confruntări" (1934), „Schițe" (1953), „Călătorii literare" (1958), „Roma mea" (1959)..., povestiri închinate amintirilor din copilărie reunite în volumul „Ceasul solar" (1952), romane remarcabile: „Regele vieții" (1930), „Disсul olimpic" (1933), „Cerul în flăcări" (1936), „Întoarcerea la viață" (1961)..
Salvador Dalí în 1939 Fotografie realizată de Carl Van Vechten – foto preluat de pe ro.wikipedia.org
A atras atentia mass-media datorita aparitiilor sale excentrice. A inceput sa picteze de mic, iar in 1921 a inceput cursurile Academiei de Arte Frumoase San-Fernando din Madrid, dar a fost exclus la scurt timp dupa ce si-a incitat colegii la actiuni de protest.
Salvador Dali – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
A plecat la Paris in 1926, unde i-a cunoscut pe Pablo Picaso, Joan Miro, Andre Breton. Tot aici si-a cunoscut viitoarea sotie, Gala Diaconov, pe atunci sotia poetului Paul Eluard. S-a stabilit apoi la New York, unde a atras atentia nu numai prin opera sa, ci si prin modul excentric in care se manifesta in public. Ultima parte a vietii si-a petrecut-o in localitatea natala, Figueras, unde s-a si stins din viata la 23 ianuarie 1989.

Vasile Petre Jitariu (1905 – 1989) – foto: ro.wikipedia.org
Vasile Petre Jitariu (n. 11 mai 1905, Giulești, Neamț – d. 30 iunie 1989, Iași) a fost un biolog român membru titular (1974) al Academiei Române. În 1929 a absolvit cursurile Facultăţii de Ştiinţe, Secţia de Ştiinţe Naturale, de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi. În 1930 şi-a început activitatea didactică, în calitate de asistent la Catedra de Fiziologie generală şi comparată, de la aceeaşi facultate. În 1938, şi-a susţinut doctoratul în ştiinţe naturale la Universitatea din Iaşi, cu o teză privind fiziologia ficatului, iar apoi, în perioada 1938-1939, şi-a desăvârşit specializarea în domeniul fiziologiei animale la Universitatea din Göttingen (Germania), sub îndrumarea renumiţilor fiziologi H. Rein, E. Lehnartz şi R. Pohl.
În 1947 a devenit profesor titular la Catedra de Fiziologie animală de la Universitatea „Alexandru Ioan Cuza“ din Iaşi, predând cursuri de fiziologie animală comparată şi ecologică până în 1975, când a devenit profesor consultant. De numele său se leagă introducerea în biologie a conceptului de „biocuantă”. A fost membru titular al Academiei Române din 1974, fiind iniţial secretar al Filialei din Iaşi şi apoi preşedinte al acesteia (1974-1989). De asemenea, a fost membru a numeroase societăţi ştiinţifice din ţară şi din străinătate şi i s-au decernat multiple titluri onorifice, diplome, ordine şi medalii. Şi-a continuat activitatea până în ultima clipă, când a încetat din viaţă la 30 iunie 1989.

Mihail Șolohov în 1938 – foto: ro.wikipedia.org
Mihail Alexandrovici Șolohov, (n. 11 mai 1905 – d. 21 februarie 1984), a fost un scriitor cazac, laureat al Premiului Nobel pentru Literatură pe anul 1965. Motivația Juriului Nobel:
“…pentru forța artistică și integritatea cu care a dat expresie, în epica Donului, unei etape istorice din viața poporului rus …”

Beate (Friedmann) Fredanov (1913 -1997) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Beate (Friedmann) Fredanov (n. 11 mai 1913, Cernăuți – d. 13 martie 1997, Düsseldorf) a fost o actriță și profesoară de actorie din România, de origine evreiască. A absolvit Academia de Muzică şi Artă Dramatică din Viena (promoţia 1933). A fost distinsă cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1967), „pentru merite deosebite în domeniul artei dramatice”. A interpretat roluri in filmele „Fii cuminte, Cristofor ! „; (TV) / (1967), „Trecătoarele iubiri”; (1974),
„Bietul Ioanide”; (1980).
Haroun Tazieff – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com

Richard Phillips Feynman — (1918 – 1988) – foto: ro.wikipedia.org
Richard Phillips Feynman — (n. 11 mai 1918 – d. 15 februarie 1988), a fost un fizician american. Richard Feynman a fost unul dintre fizicienii secolului 20 care a exercitat o influență semnificativă, nu numai în fizică, dar și în alte domenii ale cunoașterii umane. Este unul dintre cei care a extins considerabil teoria electrodinamicii cuantice. A participat la Proiectul Manhattan și a fost membru al comisiei de investigare a dezastrului navetei spațiale Challenger. “Ce nu pot crea, nu înțeleg” —Richard P. Feynman
* 1924 - S-a născut in localitatea Iclănzel, jud. Mureș, poetul, traducătorul şi publicistul Aurel Gurghianu ; (m. 1987).

Aurel Gurghianu (1924 – 1987) – foto: ro.wikipedia.org
Aurel Gurghianu (n. 11 mai 1924, Iclănzel, jud. Mureș – d. 28 sept. 1987, Cluj-Napoca) a fost un poet și traducător român, asociat cu gruparea de la revista clujeană Steaua

Constantin Dinischiotu (1927 – 2008) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Constantin Dinischiotu (n. 11 mai 1927, București – d. 19 iunie 2008) a fost un regizor român. A urmat în perioada 1945–1949 cursurile Facultății de Litere și ale Facultății de Drept din București. Între 1947–1948 a fost regizor tehnic la Teatrul Sărindar al Mariei Filotti, apoi asistent de regie la Formațiile artistice ale Armatei. În perioada 1950–1951 a urmat cursuri de perfecționare la Academia de Film din București.
Asistent de regie, la începutul carierei, la Teatrul Național din Iași (1952–1953), a activat ca regizor și director la mai multe teatre din țară: Teatrul Alexandru Davila din Pitești (1953–1958; 1967–1974), Teatrul din Valea Jiului, Petroșani (1958–1959), Teatrul din Constanța (1959–1967), Teatrul Mihai Eminescu din Botoșani (1974–1977), Teatrul Fantasio din Constanța (1991–1994), Teatrul din Galați (1995–1996), Teatrul din Reșița (1996–1997), Teatrul Bacovia din Bacău (1999–2000). În perioada 1977–1994 a fost angajat ca regizor artistic la Radioteleviziunea Română.
* 1928: Frank Wolff (n. 11 mai 1928, San Francisco - d. 12 decembrie 1971, Roma) a fost un actor din Statele Unite ale Americii.
Laurenţiu Cerneţ - foto: hgwells.ro
Laurenţiu Cerneţ (pseudonimul lui Laurenţiu Bobleanţă), (n. 11 mai 1931, Cerneţi-Mehedinţi), prozator român. S-a inscris la Liceul Militar „D. A. Sturdza” din Craiova si Liceul „Traian” din Turnu-Severin, dupa care a urmat Liceul seral la Timişoara (1950–1951) si Facultatea de Filologie, secţia română-franceză, la Universitatea din Timişoara (1968–1973). A fost funcţionar la C.F.R., om de serviciu, contabil, redactor revista „Orizont” (1971–1979).
A colaborat la: „Scrisul bănăţean”, „Orizont”, „Tribuna”, „Cronica”, „Ateneu”, „Urzica”, „Tvaranie” (Titograd), „Bagdala” (Crusevac), „Ahoj na sobotu” (Praga), „Luceafărul”, „Literatorul”, „Meridianul Timişoara”, „Anotimpuri literare”, „Amfitrion”, „Banatul”, „Pardon”, „Orient Latin”, „Delvilag” (Szeged), „Păcală” etc. A fost distins cu Premiul Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (1978), Premiul de Excelenţă al Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (1997, 1999), Diploma de onoare „Opera Omnia” a Uniunii Scriitorilor din România, Filiala Timişoara (2001).
* 1932: Valentino Clemente Ludovico Garavani (n. 11 mai 1932, Voghera, Italia), cunoscut mai mult ca Valentino, este un creator de modă italian, fondator al brandului și companiei Valentino SpA. Principalele linii de producție ale sale sunt Valentino, Valentino Garavani, Valentino Roma și R.E.D. Valentino.
Mihai Iacob (1933 – 2009) – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Mihai Iacob (n. 11 mai 1933, Orăștie, România – d. 5 iulie 2009, Los Angeles, SUA) a fost un regizor român de film. Absolvent al Institului de Artă Teatrală și Cinematografică din București în anul 1955, realizează prima ecranizare eminesciană din istoria cinematografului românesc, prin filmul „Blanca” și primul film biografic, „Darclée” (1960). „Darclée” a fost de altfel cel mai cunoscut film al său, care a reprezentat România la Festivalul Internațional de Film de la Cannes în anul 1961.
Între 1961 și 1972 a fost profesor de regie la IATC. În 1966 a fost numit secretar de partid pe Centrul de Producție Cinematografică Buftea. În timpul unei călătorii de documentare în Statele Unite ale Americii, a cerut azil politic în această țară. Era în 1972 și avea 40 de ani; de atunci a fost, pe rând, muncitor într-o fabrică de împletituri, distribuitor de pizza, vânzător într-un magazin alimentar, chelner, agent de tranzacții imobiliare, tipograf, scenarist și producător asociat de film. Din anul 1972 a trăit în Statele Unite ale Americii, unde a decedat.

Gheorghe Istrate- foto: cersipamantromanesc.wordpress.com
Gheorghe Istrate (n. 1940, satul Limpeziş, judeţul Buzău), este un poet şi publicist român. Si-a facut debutul in poezie in anul 1956 în ziarul „Viaţa Buzăului”. Câţiva ani a fost respins de la examenele de admitere în învăţământul superior (Bucureşti, Iaşi), din cauză de dosar politic. A fost o vreme e bibliotecar comunal, apoi cursant al Şcolii post-liceale de biblioteconomie şi îndrumători culturali din Bucureşti, de unde este exmatriculat „definitiv, pentru nesinceritate în completarea documentelor de cadre!”.
Îşi va irosi tinereţea timp de cinci ani în şcoli şi funcţii de impiegat de mişcare CFR, dar şi în agricultură. In timp ce se afla incorporat pentru serviciul militar, a participat la un concurs naţional de poezie al revistei „Viaţa militară” si obţine Premiul I pe ţară. E transferat urgent la Bucureşti în unitatea CFR a Gării de Nord şi prezentat lui Tudor Arghezi (21 mai 1963), la aniversarea maestrului. Arghezi l-a intuit brusc şi i-a acordat autografe. S-au făcut fotografii şi un film documentar care a fost rulat îndelung în toate cinematografele din ţară.
Prin ordin direct al ministrului Forţelor Armate, i s-a aprobat cererea de a susţine un nou examen de admitere la Facultatea de Limba şi Literatura Română din capitală. Reuşeşte şi obţine bursă pentru toţi cei cinci ani de studiu – şi e lăsat la vatră. Va fi coleg de an cu Constanţa Buzea, Ioan Alexandru, Adrian Păunescu, Dorin Tudoran, Florin Manolescu, Liviu şi Dorina Grăsoiu, Tia Şerbănescu, Şerban Codrin, Florin Paraschiv şi alţii. Are întâlniri repetate cu T. Arghezi (1964-1965).
Isi ia licenţa în Litere, cu nota maxima in 1968. A lucrat în presa centrală („Scânteia tineretului”, „Radio-televiziunea şcolară”, „Tribuna României”) si a fost redactor-şef al revistei „Curierul românesc”, periodic fondat chiar de el, cu apariţie vreme de 15 ani, începând din 30 decembrie 1989, şi difuzat în peste 70 de ţări ale lumii. A lucrat la Fundaţia Culturală Română (devenită ulterior Institutul Cultural Român), încă de la înfiinţare, sub preşedinţia lui Augustin Buzura (1990-2005).
A participat în grupul lui Mircea Dinescu la emisiunile in direct de la Televiziunea Română, în zilele de 22-23 dec. 1989, ulterior refuzând titlul de „Erou al Revoluţiei…”, pe care şi l-au arborat atâţia alţii la butonieră şi la destinul lor mincinos. E Cetăţean de onoare al oraşului Buzău. Face parte, de câteva stagii, din Consiliul de conducere al USR. Printre altele, este laureat al Premiului „Mihai Eminescu” – pentru poezie – al Academiei Române (2000).
S-a stabilit in Germania unde este membru al „Asociatiei Scriitorilor Români si Germani / Deutsch-Rumänische Schriftstellervereinigung ASRG/DRSV München / Bayern” – asociatie ce are drept scop dezvoltarea literaturii, apararea intereselor profesionale, sociale, economice ale membrilorsai, dezvoltarea relatiilor dintre scriitorii români si germani din Germania si România, promovarea literaturii române în Germania si a literaturii germane în România, în scopul unei mai bune întelegeri între cele doua natiuni europene.
Deasemenea, Gheorghe Istrate a fost preşedinte permanent al juriului celor 13 ediţii ale Concursului naţional de creaţie literară V.Voiculescu din Buzău. A publicat articole de critica literara, impresii, creatii personale in numeroase editii ale unor reviste romanesti contemporane, cum ar fi „Curierul Romanesc”, in revista Asociatiei, „Observator-München”, „Adioletea” (apare cu sprijinul fundatiei „Amprenta” – Buzau) etc.
* 1959: Ion Adrian Zare (n. 11 mai 1959 în Oradea) este un fotbalist român, care a jucat la Echipa națională de fotbal a României.
* 1962: Bujorel Mocanu (n. , Slănic, România – d. , Ploiești, România) a fost un fotbalist și antrenor român, care a jucat in special pentru echipa Petrolul Ploiesti.

Natasha Jane Richardson (1963 – 2009) – foto: ro.wikipedia.org
Natasha Jane Richardson (n. 11 mai 1963 – d. 18 martie 2009) a fost o actriță britanică, cunoscută pentru rolurile ei din filme și piese de teatru. A fost căsătorită cu actorul Liam Neeson și a fost fiica actriței Vanessa Redgrave și a regizorului Tony Richardson. Natasha Richardson a decedat la data de 18 martie 2009 în urma contuziilor craniene cauzate de un accident de schi.
* 1964: Eugen Ovidiu Chirovici (n. 11 mai 1964, Făgăraș, județul Brașov) este de profesie economist, scriitor și jurnalist român și a îndeplinit funcția de Mare Maestru al Marii Loji Naționale din România în perioada noiembrie 2003 - noiembrie 2010. Este al doilea născut în familia Radu și Maria Chirovici.
- 10 povestiri (1989) - proză scurtă în revistă literară
- Masacrul (Editura Calipso, București, 1991) - roman
- Comando pentru general (Ed. Calipso, București, 1991) - roman
- Spectacolul reformei văzut de la Galerie. România, zece ani după… (Ed. Eficient, București, 1999)
- Națiunea virtuală. Eseu despre globalizare (Ed. Polirom, Iași, 2001)
- Best practice in the development of entrepreneurship and SMEs in countries in transition the romanian experience (ONU – Geneva, 2004)
- UNCTAD/EMPRETEC programme for Romania (ONU – Geneva, Editura ECA, București, 2004)
- Bazele dezvoltării economice a întreprinderilor mici și mijlocii în România” (Ed. Global, București, 2004)
- Proprietatea intelectuală în activitatea întreprinderilor mici și mijlocii (Ed. Global, București, 2004)
- Cultura antreprenorială din perspectiva programului UNCTAD / EMPRETEC în România (Ed. Global, București, 2004)
- Bazele managementului calității și al competitivității în întreprinderi mici și mijlocii din România (Ed. București, 2004)
- Misterele istoriei: religie, politică bani -istorie (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2005)
- A doua moarte (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2006) -roman
- Suflete la preț redus (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2007)-roman
- La broasca leșinată : balada unui pierde-vara (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2007)-roman
- Noua economie: ABC pentru viitorii milionari (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2008)
- Puterea (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2009)
- Labyrinth.com (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2009)-roman
- Voodoo (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2010)-roman
- Pulbere neagră (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2010)-roman
- Hoodoo Creek (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2011)-roman
- Cine a ucis-o pe Nora Jones ? (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2011)-roman
- Sanitarium. Locul în care nimic nu este ce pare a fi (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2012)-roman
- O amintire de la Paris (Ed. RAO International Publishing Company, București, 2012)-roman
- Gods, Weapons and Money: The Puzzle of Power (Nortia Press, 2014), SUA
- Rumors That Changed the World: A History of Violence and Discrimination (Rowman and Littlefield, 2014), SUA
- The Second Death (eLectio Publishing, 2014), SUA
- The Book of Mirrors (Penguin Random House, Century, 2015), Marea Britanie
* 1969: Liliana Mincă (n. 11 mai 1969) este un deputat român, ales în 2012 din partea grupului parlamentar Democrat și Popular.
* 1977: Marcos Paulo Alves (n. 11 mai 1977) este un fost fotbalist brazilian.
* 1977: Robert "Bobby" Roode (n. 1977) este un wrestler canadian, care evoluează în prezent în brandul Smackdown live al wwe Și-a făcut debutul în TNA în 2004 ca membru al grupului Team Canada. A deținut de două ori titlul NWA World Tag Team Champion împreună cu Eric Young. În 2008 Roode a format o echipă împreună cu James Storm, numită Beer Money inc.; împreună au devenit de patru ori campioni la echipe în TNA. În 2011 Roode câștigă titlul mondial din TNA în fața lui James Storm.

Laetitia Casta în 2005 - foto: ro.wikipedia.org
Laetitia Marie Laure Casta (n. 11 mai 1978, Pont-Audemer) este o actriță și fotomodel francez. Ea a apărut în peste 100 de coperte a unor reviste populare ca Cosmopolitan, Vogue, Rolling Stone, Elle și Glamour și a făcut modelling pentru designeri ca Yves Saint Laurent, Jean-Paul Gaultier, Chanel, Ralph Lauren, Tommy Hilfiger, J. Crew, Louis Vuitton, Givenchy, Roberto Cavalli, Lolita Lempicka și Vivienne Westwood.
* 1981: Daisuke Matsui (松井 大輔 11 mai 1981, Yamashina, Kyoto?) este un fotbalist japonez care în prezent evoluează la clubul Júbilo Iwata.
* 1983: Victor Ioniță (n. 11 mai 1983) este un fost jucător și actual antrenor de tenis român. Ca jucător, pe 23 mai 2005, a atins cea mai înaltă poziție ATPla simplu din cariera sa, #187.
* 1986: Miguel Luís Pinto Veloso (pronounție în portugheză: /miˈɣɛɫ ˈlwiʃ ˈpĩtu vɨˈlozu/; n. 11 mai 1986) este un fotbalist portughez care evoluează la Genoa și la echipa națională de fotbal a Portugaliei.
* 1987: Tomoaki Makino (n. 11 mai 1987) este un fotbalist japonez.
* 1988: Antoine McColister (n. 11 mai 1988), cunoscut sub numele de scenă Ace Hood, este un rapper american.
* 1988: Zhu Min (chineză: 朱敏; pinyin: Zhū Mǐn; n. 11 mai 1988) este o scrimerăchineză specializată pe sabie.
* 1991: Iuri Navrotski (rusă Юрий Навроцкий; belarusă Юрый Наўроцкі; n. 11 mai 1991 în Minsk), cunoscut sub numele de scenă Uzari (rusă Юзари, belarusă Юзары), este un cântăreț și compozitor bielorus care a reprezentat Belarus la Concursul Muzical Eurovision 2015 alături de Maimuna cu piesa „Time”
* 1992: Thibaut Nicolas Marc Courtois (Pronunție în franceză: /tibo kuʁtwa/; n. 11 mai 1992) este un fotbalist belgian care evoluează pe postul de portar la clubul Real Madrid în Primera Division și la echipa națională de fotbal a Belgiei.









Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu