1. /28 MAI 2022 - ISTORIE PE ZILE : Evenimente; Nașteri

Prisoners in an illuminated manuscript by Jean Froissart – foto: en.wikipedia.org
Jacqueria (1358), este mișcare socială de la numele pe care nobilii îl dădeau în batjocură țăranilor, Jacques cel Simplu, a izbucnit în Franța în condițiilor de muncă și de viață, datorate creșterii impozitelor, a sporirii obligațiilor de muncă, a jafurilor pe care le dedau soldații englezi. Din acest motiv, țăranii s-au răsculat și au construit o tabără întărită, având în frunte pe Guillaume Cale. Ei nu au izbutit însă să se alieze cu mișcările orășenești care izbucniseră în același timp (cea mai importantă fiind revolta locuitorilor Parisului, condusă de Étienne Marcel). În cele din urmă, nobilii l-au prins prin vicleșug pe Guillaume Cale și l-au ucis. Lipsiți de conducător, țăranii au fost înfrânți, circa 20.000 dintre ei fiind omorâți cu sălbăticie.
Defeat of the Jacquerie 9 June 1358

James IV (17 March 1473 – 9 September 1513) – foto: en.wikipedia.org

Pictură a reginei Margareta de Daniel Mytens – foto: ro.wikipedia.org
Margareta Tudor (28 noiembrie 1489 – 18 octombrie 1541) a fost prima fiică a regelui Henric al VII-lea al Angliei şi a Elisabetei de York şi sora mai mare a regelui Henric al VIII-lea al Angliei. În 1503 s-a căsătorit cu Iacob al IV-lea al Scoţiei. Fiul ei cu regele Scoţiei a devenit regele Iacob al V-lea iar fiica lui a devenit Maria, regină a Scoţiei. În plus, Margareta prin cea de-a doua sa căsătorie, a fost bunica soţului Mariei Stuart, Lordul Darnley. Prin căsătoria sa cu Iacob se prefigura unirea coroanelor; strănepotul ei va deveni rege al Angliei şi al Scoţiei. Născută la 28 noiembrie 1489, a fost botezată două zile mai târziu de ziua Sfântului Andrei.

Armada Spaniola si flota engleza in august 1588 – foto: ro.wikipedia.org
Invincibila Armada (în spaniolă Armada Invencible) este numele flotei care, în anul 1588, a fost trimisă de Filip al II-lea, regele Spaniei, pentru a transporta și sprijini acțiunea de debarcare a armatei spaniole în Anglia. Bătălia navală care a urmat s-a înscris în contextul mai larg al conflictului dintre Spania și Anglia, determinat de lupta pentru exploatarea bogățiilor Lumii Noi.

Tratatul de la București (1812) – foto preluat de pe pinterest.com
Pacea de la București din 1812 a fost un tratat de pace semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806–1812. Prin acest tratat, Principatul Moldovei a fost redus la o zonă geografică care a inclus cea mai mare parte a Moldovei Occidentale, în timp ce partea orientală, atribuită Imperiului Rus, a devenit o provincie, denumită atunci Basarabia, a Imperiului țarist (succesiv krai în 1812, oblast în 1828 apoi gubernie în 1871).

Semnatarii Memorandului
Rândul de sus (de la stânga la dreapta): Dionisie Roman, Patriciu Barbu, dr. D. O. Barcianu, Gherasim Domide, dr. Teodor Mihali, dr. Aurel Suciu, Mihaiu Veliciu, Rubin Patița
Rândul de jos (de la stânga la dreapta): Niculae Cristea, Iuliu Coroianu, Gheorghe Pop de Băsești, dr. Ioan Rațiu, dr. Vasile Lucaciu, Dimitrie Comșa, Septimiu Albini – foto: ro.wikipedia.org
Memorandumul Transilvaniei a fost o petiție prezentată în 28 mai 1892 de liderii românilor din Transilvania împăratului Austro-Ungariei Franz Josef prin care erau solicitate pentru populația română drepturi etnice egale cu ale populației maghiare, precum și încetarea persecuțiilor și a încercărilor de maghiarizare.

Alan Mathison Turing - foto: ro.wikipedia.org
Alan Mathison Turing (n. 23 iunie 1912, Londra, Regatul Unit – d. 7 iunie 1954, Wilmslow(d), Cheshire, Regatul Unit) a fost un informatician, matematician, logician, criptanalist, filosof şi maratonist britanic. A fost o personalitate deosebit de influentă în dezvoltarea informaticii, aducând o formalizare a conceptelor de „algoritm” şi „computaţie” cu maşina Turing, care poate fi considerată un model de calculator generic. Turing este considerat a fi părintele informaticii şi inteligenţei artificiale teoretice.
Neville Chamberlain, premier al Marii Britanii – foto – en.wikipedia.org
A demisionat in mai 1940, invocand probleme de sanatate, in locul sau venind Winston Churchill. A murit putin timp dupa aceea.
Podul Golden Gate din San Francisco – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
200.000 de persoane au admirat atunci noul pod suspendat lung de 1500 de metri, care se intinde de-a lungul stramtorii Golden Gate, la intrarea in golful San Francisco, unind San Francisco cu Marin County.

Imagine Getty:Regele Mihai si Regina mama pleaca in exil – iunie 1948
Ambele acte normative emise de autoritati erau insa neconstitutionale, dupa ce la 31 august 1944 a reintrat in vigoare Constitutia din 1923. La 30 decembrie 1947 Palatul Regal a fost înconjurat de trupe sovietice şi unităţi române fidele comuniştilor. Sub şantaj şi ameninţarea cu pistolul din partea lui Petru Groza, Regele este nevoit să abdice. Comuniştii proclamă Republica Populară.În ianuarie 1948 Regele părăseşte România cu trenul, alături de mama sa şi de cîţiva apropiaţi. Regele Mihai a declarat la Londra că abdicarea sa a fost obţinută prin forţă şi în consecinţă este nulă. In toate cele cinci decenii de exil, regele Mihai I nu a cerut vreunei alte tari sau for oficial o alta cetatenie, pastrandu-si calitatea de cetatean roman. Decizia Consiliului de Ministri din mai 1948 a fost revocata prin Hotararea guvernului din 21 februarie 1997, regele Mihai redevenind, “de jure”, cetatean roman.

Imagine Getty: Martie 1948 – Regele Mihai al Romaniei – momentul abdicarii

The Observer – foto: emaze.com

Organizația pentru Eliberarea Palestinei – foto: imemc.org
Organizația pentru Eliberarea Palestinei, abreviată OEP sau PLO (din engleză: Palestine Liberation Organization) este denumirea pe care o poartă organizația – cadru politică și paramilitară a arabilor palestinieni, formată din mișcarea Fatah (cea mai influentă), Frontul Popular de Eliberare a Palestinei, Frontul Democrat pentru Eliberarea Palestinei și alte facțiuni palestiniene. Întemeiată la 2 iunie 1964 la Ierusalim, în partea de est a orașului, pe atunci parte a Regatului Iordaniei, ea și-a fixat drept obiective, la vremea respectivă, reprezentarea politică a arabilor palestinieni și lupta armată împotriva Israelului până la lichidarea acestuia. Conducătorii organizației au fost Ahmed Al Shukeiri, apoi Yasser Arafat, iar în prezent Mahmud Abbas. În anul 1993 prin Acordurile de la Oslo, Organizația de Eliberare a Palestinei a recunoscut Israelul printr-o scrisoare oficială adresată premierului israelian Itzhak Rabin. Israelul a recunoscut și el, în consecință, OEP ca reprezentant legitim al poporului arab palestinian.

Lucrețiu Pătrășcanu - foto preluat de pe historia.ro
Lucrețiu Pătrășcanu (n. 4 noiembrie 1900, Bacău – d. 17 aprilie 1954, Închisoarea Jilava, București) a fost un om politic român, membru al conducerii Partidului Comunist Român, ministru, avocat, sociolog și economist. Pentru o perioadă de timp a fost și profesor la Universitatea București. Licențiat în drept și doctor în științe economice al Universității din Leipzig, Pătrășcanu era o figură rară printre puținii comuniști din România. A fost reprezentant al ilegaliștilor români la Comintern și în alianța politică ce a declarat scoaterea țării din alianța hitleristă în august 1944. Primul comunist devenit ministru a deținut portofoliul Justiției.

Tropaeum Traiani - foto: commons.wikimedia.org
Tropaeum Traiani este un monument triumfal roman în Adamclisi, județul Constanța, ridicat în cinstea împăratului roman Traian între anii 106-109 d.Hr. pentru a comemora victoria romanilor asupra dacilor în anul 102 d.Hr. Construcția este situată în regiunea podișului Negru Vodă, lângă comuna Adamclisi, la 60 km sud-vest de Constanța, pe drumul național Călărași – Constanța. Monumentul a fost reconstituit în 1977, după unul dintre modelele ipotetice ale vechiului monument aflat în ruine, fiind declarat în prezent monument istoric, cu codul CT-I-s-A-02567. Inaugurarea monumentului a avut loc în cadrul festivităților prilejuite de aniversarea unui secol de la cucerirea independenței Principatelor Române
Ansamblul este format din următoarele monumente:
- Cetatea Tropaeum Traiani (cod LMI CT-I-m-A-02567.01)
- Bazilică (cod LMI CT-I-m-A-02567.02)
- Necropolă (cod LMI CT-I-m-A-02567.03)
- Ansamblu de apeducte (cod LMI CT-I-m-B-02567.04)
- Monumentul triumfal Tropaeum Traiani (cod LMI CT-I-m-A-02567.05)
- Altarul roman de la Adamclisi (cod LMI CT-I-m-A-02567.06)
- Tumul roman (cod LMI CT-I-m-A-02567.07)
- Termele cetății Tropaeum Traiani (cod LMI CT-I-m-A-02567.08)
- Locuințe extramurane (cod LMI CT-I-m-A-02567.09)
![Darwin school-house on fire after being attacked by 2 Para D and Patrol companies using M79s and grenades[1] or struck by Argentine 35mm anti-aircraft guns personally directed by the young officer in charge - foto: en.wikipedia.org](https://www.unitischimbam.ro/wp-content/uploads/2016/05/B--t--lia-de-la-Goose-Green.jpg)
Darwin school-house on fire after being attacked by 2 Para D and Patrol companies using M79s and grenades or struck by Argentine 35mm anti-aircraft guns personally directed by the young officer in charge – foto: en.wikipedia.org
Conflictul militar a început vineri, 2 aprilie 1982, prin invadarea și ocuparea Insulelor Falkland, urmată în ziua următoare, de invadarea și ocuparea Insulelor Georgia de Sud și Sandwich de Sud, pentru a restabili suveranitatea argentiniană asupra acestora. Trei zile mai târziu, guvernul britanic a trimis o forță navală de intervenție pentru a alunga cu forța armelor trupele argentiniene care ocupaseră insulele. Conflictul militar s-a încheiat după 74 de zile, prin capitularea forțelor argentiniene în 14 iunie 1982, și restabilirea controlului britanic asupra insulelor. În urma conflictului, 649 militari argentinieni, 255 militari britanici, și trei localnice din insule și-au pierdut viața.
Conflictul a constituit punctul culminant al conflictului prelungit timp de aproape 150 de ani dintre Argentina și Marea Britanie pe tema suveranității asupra acestor insule din sudul Atlanticului. Argentina a susținut că încă din sec.19 aceste insule au fost teritoriu argentinian, în consecință, guvernul argentinian a dispus ocuparea insulelor ca o restabilire a suveranității asupra unui teritoriu ce aparținea de drept Argentinei.
Guvernul britanic a considerat acțiunea argentiniană ca o invazie a unui teritoriu care aparținea Marii Britanii încă din sec.19. Nici unul din statele beligerante nu a făcut în mod oficial vreo declarație de război, iar ostilitățile s-au limitat numai la teritoriul insulelor, apele teritoriale și spațiul aerian corespunzător. Conflictul militar a avut un puternic impact asupra ambelor țări, constituind subiectul unui număr de cărți, articole, filme și cântece.
Sentimentul național a crescut mult în Argentina, înfrângerea declanșând proteste în toată țara contra juntei militare de guvernământ, precipitând căderea acesteia. În Marea Britanie, Partidul Conservator, aflat la guvernare, susținut de victoria militară asupra argentinienilor, a câștigat din nou alegerile. Efectul cultural și politic a fost mai puternic în Argentina, unde a rămas un etern subiect de discuție și un motiv de frustrare pentru poporul argentinian.

“Războiul Malvinelor‘ (Hartă descriind recucerirea Insulelor Falkland de către britanici) – foto: ro.wikipedia.org
Relațiile diplomatice dintre cele două țări au fost restabilite în 1989, ca urmare a unei reuniuni în Spania, la Madrid, în urma căreia ambele părți au ajuns la un acord. Nici această reuniune nu a condus la schimbări semnificative ale poziției fiecărei țări față de litigiul privind Insulele Falkland. Mai mult, în 1994, problema suveranității asupra acestor insule, a fost adăugată în constituția argentiniană.
Mathias Rust, aviator-amator din Hamburg – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
A decolat de pe un aeroport din Finlanda la bordul unui mic Cessna si s-a indreptat spre Moscova, fara nici o aprobare.
Mathias Rust – foto – en.wikipedia.org
Dupa ce a parcurs mii de km de teritoriu sovietic, fara a fi detectat de radare , a aterizat in Piata Rosie din Moscova, lasandu-i cu gurile cascate pe militieni, kaghebisti in civil ori uniforma, moscoviti, precum si pe numerosii turisti prezenti .
Image of Mathias Rust’s Cessna 172 in Red Square, Moscow, Russia – foto – en.wikipedia.org

Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) Harta prezintă membrii Națiunilor Unite (194 de state) - foto: ro.wikipedia.org
Organizația Națiunilor Unite (abreviat: ONU) este cea mai importantă organizație internațională din lume. Fondată în 1945, după Al Doilea Război Mondial, are astăzi 194 de state membre. Întemeierea ei a constat din semnarea, de către membrii ei fondatori, a Cărții Organizației Națiunilor Unite. Potrivit acestui document, ONU are misiunea de a asigura „pacea mondială”, „respectarea drepturilor omului”, „cooperarea internațională” și „respectarea dreptului internațional”. Sediul central al organizației este la New York. Harta prezintă membrii Națiunilor Unite (194 de state)

Cina cea de taină – Leonardo da Vinci – foto: ro.wikipedia.org
George I al Marii Britanii - foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
A fost prinț elector al Sfantului Imperiu Romano-German si primul rege al Marii Britanii și al Irlandei din Casa de Hanovra, din data de 1 august 1714, până la moartea sa. Nu cunoștea limba engleza, fiind vorbitor de franceza si germana,și nici legile Angliei si din această cauză se naște o nouă institutie de guvernământ: Consiliul de cabinet, alcătuit dintr-un grup de consilieri particulari și miniștri, un cabinet răspunzător în fața Camerei Comunelor. Sir Robert Walpole a prezidat acest Consiliu timp de douăzeci de ani.
Joseph Ignace Guillotin, medic si revolutionar francez – foto preluat de pe cersipamantromanesc.wordpress.com
De fapt acest dispozituv fusese inventat de Dr. Antoine Loius, secretarul Academiei chirugicale din Surgeans si de un mecanic numit Schmidt si fusese deja folosita in Scotia, Anglia si alte tari europene. J. I. Guillotin a obtinut, ca deputat, in sedinta Adunarii Nationale din 1 decembrie 1789 introducerea pedepsei prin decapitare, pentru a scurta chinurile condamnatilor la moarte, iar masina a fost numita “guillotine= ghilotina”. Ca membru al Adunării Guillotin si-a îndreptat în principal atenţia faţă de reforma medicală, şi a fost la 10 octombrie 1789, în timpul unei dezbateri privind pedeapsa cu moartea si a propus decapitarea condamnatilor la moarte, numai prin intermediul unei mecanism simplu. “mecanism”, definit ca “o maşină care decapitează fara durere”.
La acel moment, decapitarea în Franţa se facea de obicei cu toporul sau sabia , iar moartea nu era intotdeauna imediată. În plus, tăierea capului era rezervata pentru nobilime, în timp ce condamnatii de rand erau de obicei spânzuraţi sau li se aplicau pedepse mult mai sinistre, cum ar fi ruperea pe roata. În ciuda acestei propuneri, Guillotin sa opus pedepsei cu moartea şi a sperat că o metodă mult mai umană şi mai puţin dureroasa de executie ar fi primul pas spre o abolirea totală a pedepsei cu moartea. El dorea de asemenea, executiile sa se faca fara public numeros si nu in prezenta copiilor.
Spre sfârşitul domniei terorii, Guillotin a fost arestat şi închis , dar a fost eliberat din închisoare în 1794, după dupa ce Robespierre a cazut de la putere. Dupa iesirea din inchisoare a abandonat cariera politică pentru a se dedica profesiei de medic. Asocierea numelui sau cu ghilotina a facut ca familia Guillotin sa inainteze guvernului francez o petitie pentru a da un alt nume acestui mecanism sinistru, iar atunci când guvernul a refuzat, aceasta şi schimbat numele .Printr-o coincidenta, un medic din Lyon pe nume Guillotin , a fost executata pe ghilotină, iar aceasta intamplare pare sa fi contribuit la raspandirea zvonului ca Guillotin ar fi fost el insusi omorat de masina care poartă numele. In realitate, Guillotin a murit pe 28 martie 1814 din cauze naturale şi acum este înmormântat în cimitirul Pere- Lachaise din Paris.
Thomas Moore, poet irlandez – foto – en.wikipedia.org

Carl Filtsch – foto: ro.wikipedia.org
Carl Filtsch (* 28 mai 1830, Sebeșul Săsesc, Transilvania – † 11 mai 1845, Veneția) a fost una din cele mai importante personalități muzicale ale secolului al XIX-lea. A început cursurile de pian la vârsta de trei ani, primul îndrumător fiind chiar tatăl său, Joseph Filtsch, pastor (preot) evanghelic în Sebeșul Săsesc. Pentru fructificarea talentului său muzical, a fost dus în 1837 la Viena, unde a fost prezentat Curții Imperiale. Astfel a ajuns să fie coleg de educație muzicală și tovarăș de joacă al viitorului împărat Franz Joseph. A debutat în public în februarie 1841 la “Wiener Musikverein”. Succesul său răsunător a fost continuat într-un turneu din Budapesta până la Sibiu.

Carl Filtsch, 1844 – foto: ro.wikipedia.org
În decembrie 1842 a ajuns să fie elevul preferat al lui Frédéric Chopin la Paris. Pentru o vreme Franz Liszt l-a suplinit pe Chopin, fiindu-i de asemenea maestru lui Karl Filtsch. De la el ne-a rămas următoarea frază: „Dacă micuțul acesta va începe să călătorească, va trebui să-mi închid prăvălia”. Chiar și Chopin a făcut o remarcă după ce Carl Filtsch a interpretat unul din concertele pentru pian compuse de el: „Dumnezeule, ce copil. Până acum, nimeni nu m-a înțeles așa ca el…”

Carl Filtsch de Jean-Jacques Pradier, 1843 – foto: ro.wikipedia.org
Dar, din păcate, în scurt timp a fost obligat să anuleze turneele planificate în toată Europa. Filtsch s-a îmbolnăvit de tuberculoză și medicii i-au prescris băi de mare în Veneția. După o scurtă îmbunătățire a stării sănătății sale, și o ultimă ședere pe timpul verii în Transilvania și la Viena, el s-a întors la Veneția. Acolo a fost răpus de acea boală incurabilă, în plină tinerețe, la vârsta de numai 15 ani. Monumentul său funerar, dăltuit în marmură, se găsește la cimitirul San Michele din Veneția. Filtsch, care a început să improvizeze la pian încă de tânăr, a lăsat în urma sa opt compoziții proprii, din care unele care au fost publicate pentru prima dată la Londra, în 1843. În ciuda influențelor ușor de recunoscut ale profesorilor săi, în lucrările sale se oglindesc o maturitate timpurie și un talent remarcabil.
* 1897: Nicu Enea (Nicolae Enea; n. ,[1] Valea Arinilor, Măgirești, Bacău, România – d. ,[2] Bacău, România) a fost un pictor român.
Nicu Enea | |
![]() |
Ian Fleming, scriitor englez – foto – en.wikipedia.org
* 1912: Anișoara Odeanu (n. Doina Stella Grațiana Peteanu, 28 mai 1912, Pădureni, județul Timiș – d. 1 septembrie 1972, Lugoj, județul Timiș) a fost o poetă, prozatoare și jurnalistă română.- Într-un cămin de domnișoare, București, 1934 -roman;
- Călător din noaptea de Ajun, București, 1936; ediția (Anotimpul pierdut), București, 1971 - roman;
- Fata lui Codru-împărat, București, 1939 - poezie;
- Ciudata viață a poetului, București, 1942;
- Moartea în cetate, București, 1943 - poezie;
- Noaptea creației, București, 1943 - poezie;
- Sub lumina verii, București, 1967 - nuvele;
- Nedumeririle lui Duduță, București, 1969 - nuvele;
- Legile jocului, București, 1972 - roman;
- Acele lucruri mari, București, 1973 - roman;
- Domnișoara Lou și trandafirul galben, ediție îngrijită și prefață de Cornel Ungureanu, Timișoara, 1985 - nuvele;
- Katinka sau fantomele de la Valea Lungă, Timișoara, 2010 - roman.
* 1922: Suzana Bantaș (n. , Focșani, România[1]) este o eseistă, pictoriță, jurist, traducător și medic român, membru al Uniunii Artiștilor Plastici din România.
Suzana Bantaș s-a născut în ziua de 28 mai 1922 în orașul Focșani în familia profesorului de filozofie și de limba franceză Mihail Bantaș, un cunoscut poet, și a Angelicăi, licențiată în litere.[2] Din propriile sale declarații rezultă că pe linie paternă, Suzana Bantaș a avut ca strămoș pe Ana Bantăș, mama lui Dimitrie Cantemir.[2] Familia Bantaș a avut trei copii, pe Suzana, pe Mihai Bantaș care a fost jurist și mai apoi medic pediatru și pe Andrei Bantaș, un eminent traducător de limba engleză, autor de dicționare și manuale și profesor universitar. Suzana avut un singur copil, băiat, care a devenit arhitect, restaurator de monumente istorice
John Fogerty/Creedence Clearwater Revival – foto – en.wikipedia.org
* 1951: Constantin Balcan (n. 28 mai 1951) este un fost senator român în legislatura 1990-1992 ales în județul Ialomița pe listele partidului FSN. În cadrul activității sale de senator, Constantin Balcan a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Japonia și Republica Bulgaria.
* 1954: Teiu Păunescu (n. 28 mai 1954, Șerbănești, jud. Olt) este un senatorromân, care a fost ales, în județul Olt, în mai multe legislaturi: 1990-1992, pe listele partidului FSN; 1992-1996, pe listele PDSR; în 2012 a fost reales din partea PP-DD; ulterior, în 2014, a trecut la UNPR și, în 2016, a devenit independent. În cadrul activității sale parlamentare în legislatura 1990-1992, Teiu Popescu a fost membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Statul Israel, Republica Portugheză, Republica Populară Chineză, Republica Italiană și Regatul Belgia. În legislatura 2012-2016, Teiu Popescu a fost membru în grupurile parlamentare de Statul Plurinațional Bolivia, Elveția și Regatul Hașemit al Iordaniei. În luna mai 2017, premierul Sorin Grindeanu l-a numit pe Teiu Păunescu secretar de stat la Ministerul Muncii
* 1960: Radu Zlati (n. 28 mai 1960) este un deputat român, ales în 2012 din partea Partidului Național Liberal.
* 1965: Mugur Iulian Călinescu (n. 28 mai 1965, Botoșani? – d. 14 februarie 1985, Botoșani) a fost un elev la Liceul „A.T. Laurian” din Botoșani, cunoscut pentru acțiunile sale de protest împotriva regimului comunist din România. A fost declarat post-mortem, luptător împotriva regimului totalitar
* 1976: Robert Emil Tufiși (n. 28 mai 1976, Râmnicu Vâlcea, România) este un fotbalist român care evoluează în prezent la CSM Râmnicu Vâlcea. De-a lungul carierei a mai evoluat la Farul Constanța, UTA Arad, Rocar București, Gloria Bistrița și la Forex Brașov.
* 1979: Lili Sandu (n. 28 mai 1979, Tulcea) este o actriță și cântăreațăromână.[1]Cariera lui Lili Sandu a inceput in anul 1995, a avut primul contact cu scena prin intermediul Școlii Vedetelor, după ce a absolvit a colaborat cu trupa Trinity, impreuna cu Ileana Lazariuc. Lili a avut o scurta cariera solo pana in anul 2009, iar apoi a plecat in SUA pentru a deveni actrita
- (2015) București NonStop - Lorena
- (2008) Doctori de mame - Diana Popovici
- (2008) Regina (episodul 1) - Profesoara de biologie
- (2005) Păcatele Evei
- (2005) Numai iubirea
* 1982: Robert Gabriel Neagoe (n. 28 mai, 1982, Pitești, România) este un fotbalist român retras din activitate.
* 1988: Artur Kamilevici Ahmathuzin (în rusă Артур Камилевич Ахматхузин; n. 28 mai 1988, raionul Krasnokamsk, Bașchiria) este un scrimer rus specializat pe floretă, vicecampion mondial în 2013 și în 2015, campion european pe echipe și campion olimpic pe echipe în 2016.
* 1989: Alexandru Pașcenco (n. 28 mai 1989, Tiraspol) este un fotbalist moldovean care evoluează la clubul Naft Masjed Soleyman F.C. din Iran.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu