8. /6 MAI 2022 - TEATRU/FILM
DOREL DORIAN
| Dorel Dorian | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  |
| Decedat | (84 de ani)[1] |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | politician scriitor de literatură științifico-fantastică[*] dramaturg |
| Deputat al României | |
Modifică date / text  | |
Dorel Dorian (n. 6 mai 1930 - 5 noiembrie 2014) a fost un scriitor[2] și deputat român în legislaturile 1996-2000 și 2000 - 2004, ales în municipiul București pe listele partidului Grupul parlamentar al minorităților naționale.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A debutat ca autor de SF în Colecția „Povestiri științifico-fantastice” nr. 255-256 din iulie 1965 cu povestirea „El și Ea”.[3]
În legislatura 1996-2000 a fost ales deputat în circumscripția electorală nr.41 București din partea FCER (Federația Comunităților Evreiești din România) și a făcut parte din formația politică Grupul parlamentar al minorităților naționale. A fost Secretar la Comisia pentru politică externă, Secretar la Comitetul Director al Grupului Român al Uniunii Interparlamentare (din feb. 1999) și Președinte la Grupul parlamentar de prietenie cu Statul Israel (din feb. 1997).
În legislatura 2000-2004 a fost ales deputat în circumscripția electorală nr.42 București, din partea aceleiași formațiuni politice, fiind vicelider la grupul parlamentar al minorităților naționale, vicepreședinte la Comisia pentru politică externă, membru în grupul parlamentar de prietenie cu Canada și în grupul parlamentar de prietenie cu Statul Israel.
A fost redactor al Almanah Magazin 1993[4] sau Paranormal 2000.[5][6]
Scrieri[modificare | modificare sursă]
Volume publicate[modificare | modificare sursă]
- Secunda 58, teatru, Editura pentru Literatură, 1969
- Teatru, Editura pentru Literatură, 1969
- Ficțiuni pentru revolver și orchestră (Colecția SF, Editura Tineretului, 1970).[7]
- Dacă vei fi întrebat..., teatru, Colecția Rampa, Editura Eminescu, 1979
- Cu toată dragostea. Confesiune târzie, teatru, Editura Eminescu, Colecția Rampa, 1986
- Anchetatorul S.F. și forțele oculte, Editura Universal Dalsi, 1995
- Evocarea dramatică. Foc în Calea Văcărești, teatru, Editura Universal Dalsi, 1999
- Paranormal 2000, spiritualitate și religie, Editura Universal Dalsi, 2002
Nonficțiune[modificare | modificare sursă]
- Mileniul II, ultimul sfert de oră (1988, Editura Politică)
Ficțiune scurtă[modificare | modificare sursă]
- „El și Ea” (1965)[3]
- „30 de ani de tăcere” (1970) - în volumul Ficțiuni pentru revolver și orchestră [3]
- „Adio, domnule S.H.!” (1970) - în volumul Ficțiuni pentru revolver și orchestră [3]
- „Arheo Vlastia” (1970) - în volumul Ficțiuni pentru revolver și orchestră [3]
- „Elegie pentru ultimul Barlington” (1970) Tradusă în franceză ca Elégie pour le dernier Barlington (1975), a apărut și în Povestiri ciberrobotice (1986). Povestire din volumul Ficțiuni pentru revolver și orchestră.[3] Renumitul cibernetician și logician Teo Celan a devenit criminalist și apoi scrie memoriile despre propria anchetă. El construiește un super-robot pentru descifrarea misterelor criminalistice, acesta pare a fi un amestec între Susan Calvin și Elijah Baley din Seria Roboților a lui Isaac Asimov.[3]
- „Improbabilul Quasifer” (1970) - în volumul Ficțiuni pentru revolver și orchestră [3]
- „Îndrăgostiții din Süe-Anmar” (1970) - în volumul Ficțiuni pentru revolver și orchestră [3]
- „O anticrimă perfectă” (1970) - în volumul Ficțiuni pentru revolver și orchestră [3]
- „Scrisoare deschisă adresată corporației de criminalogie” (1970) - în volumul Ficțiuni pentru revolver și orchestră [3]
- „Sfârșitul marelui oracol” (1970) - în volumul Ficțiuni pentru revolver și orchestră [3]
- „Totul pe o singură carte” (1970) Tradusă în germană ca Alles auf eine Karte (1983) și Alles wurde auf eine Karte gesetzt (1984)
- „Teama” (1983)[3]
- „Pacific 2045” (1984)[3]
- „Cădere de cortină” (1985)[3]
- „Scrisoare deschisă adresată corporației de criminologie privind decesele prin "solo fagot"” (1990)
CONSTANTIN COJOCARU
| Constantin Cojocaru | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | (76 de ani) Borolea, Hănești, Botoșani, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | actor |
| Activitate | |
| Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
| Modifică date / text | |
Constantin Cojocaru (n. 6 mai 1945, Borolea, județul Botoșani) este un actor român de teatru și de film.
Biografie[modificare | modificare sursă]
În 1966 a absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică București,Facultatea de Teatru, Secția Actorie, clasa profesor George Carabin Imediat după absolvirea facultății devine actor la Teatrul Tineretului din Piatra Neamț unde rămâne până în 1975. În această perioada, între 1970-1975 este și profesor la Școala Populară de Artă din Piatra Neamț. Din 1975 până în 2001 este actor angajat la Teatrul Odeon din București. După 2001 își continua activitatea artistică, colaborând în afară de Teatrul Odeon cu multe alte teatre din București și din țară: Teatrul „Toma Caragiu” din Ploiești, Teatrul Nottara, Teatrul Tineretului din Piatra Neamț, Teatrul de Comedie, Teatrul Național București, Teatrul „Luni” de la Green Hours, Teatrul „Andrei Mureșanu” din Sf. Gheorghe. Participă de asemenea la numeroase alte proiecte culturale în țară și străinătate. Are o activitate îndelungată în film, teatrul de televiziune și teatrul radiofonic.
Roluri în teatru[modificare | modificare sursă]
Teatrul Tineretului din Piatra Neamț[modificare | modificare sursă]
- Băiatul rău în Afară'i vopsit gardu', inăuntru-i leopardu de Alecu Popovici, regia Ion Cojar
- Iscoada în Răzvan și Vidra de B.P.Hașdeu, regia Gabriel Negri
- Omul de tinichea în Vrăjitorul din Oz, dramatizare de Eduard Covali și Paul Findrihan după Frank Baum, regia Ion Cojar
- Soldatul Brave în Dacă războiul ar izbucni de Staffan Ross, regia Ion Cojar
- Cerșetorul în Omul cel bun din Siciuan de Bertolt Brecht, regia Andrei Șerban
- Servitorul în Noaptea încurcăturilor de Oliver Goldsmith, regia Andrei Șerban
- Laonic în Cronica personală a lui Laonic de Cornel Paul Chitic, regia Magda Bordeianu
- Căpitanul Masham în Paharul cu apă de Eugene Scribe, regia Gabriel Negri
- Gheorghe în Năpasta deI.L.Caragiale, regia Alexa Visarion
- Hans în Inima rece de Wilhelm Hauff, regia Sanda Manu
- Costică în Șeful sectorului suflete de Alexandru Mirodan, regia Gabriel Negri
- Harap Alb în Harap Alb după Ion Creanga, dramatizarea și regia Zoe Anghel Stanca
- Jeff în Jocul de-a vacanta de Mihail Sebastian, regia Gabriel Negri
- Vestitorul de bâlci în Woyzeck de Georg Buchner, regia Alexa visarion
- Gustave în Balul hoților de Jean Anouilh, regia Radu Penciulescu
- Ioana (travesti) în Matca de Marin Sorescu, regia Marin Sorescu
- Harry Philton în Zigger-Zagger de Peter Terson, regia Cornel Todea
- Davidson în Dosarul Andersonville de Saul Lewitt, regia Emil Mandric
- Romeo în Romeo și Julieta de W. Shakespeare, regia Silviu Purcarete
- Topitorul de nasturi în Peer Gynt de Henrik Ibsen, regia Cătălina Buzoianu
Teatrul Odeon[modificare | modificare sursă]
- Gică în Comedia fără titlu de Ion Băieșu, regia George Bănică
- Bunicul în Comedie cu olteni de Gheorghe Vlad, regia Geta Vlad
- Trică în Comediile cu olteni de Gheorghe Vlad, regia Geta Vlad
- Robert în Regele Ioan de Friedrich Durenmatt, regia Letiția Popa
- Ciobanul lunatec în Zamolxe de Lucian Blaga, regia Dinu Cernescu
- Tolea Jarikov în Da sau nu de Al. Ghelman, regia Alexa Visarion
- Pătrașcu în Descăpățânarea de Alexandru Sever, regia Tudor Mărăscu
- Țăranul în Războiul vacii de Roger Avermaete, regia Dinu Cernescu
- Makar în Serenadă târzie de Alexei Arbuzov, regia Geta Vlad
- Pascalide în Opinia publică de Aurel Baranga, regia Geta Vlad
- Radu Selejan în Ordinatorul de Paul Everac, regia Tudor Mărăscu
- Andres în Woyzeck de Georg Buchner, regia Alexa Visarion
- Achim în Jean, fiul lui Ion de George Bănică și Nicolae Țic, regia George Bănică
- Locotenentul Radu în Milionarul Sărac de Tudor Popescu, regia Florin Fătulescu și Tudor Mărăscu
- Nichita în Jocuri crude de A. Arbuzov, regia Dinu Cernescu
- Milică în Visul unei nopți de vară spectacol din Gala Dansului la Odeon, regia regia Dragoș Galgoțiu
- Bufonul în Regele Lear de W. Shakespeare, regia Mircea Marin
- Spectatorul în Dragostea mea, Electra de Gyorko Laszlo, regia Gelu Colceag
- Robert în Opera rânjetului de Dario Fo, regia Dragoș Galgoțiu
- Dottore în Mincinosul de Carlo Goldoni, regia Vlad Mugur
- Țiganul, Trecătorul, Garcia Lorca în ...Au pus cătușe florilor... de Fernando Arrabal, regia Alexander Hausvater
- Mai multe roluri în Teatru seminar după Petre Țuțea, regia Dragoș Galgoțiu
- Tyrell în Richard III de William Shakespeare, regia Mihai Măniuțiu
- Omul căldurii, omul viitorului în La țigănci după Mircea Eliade, regia Alexander Hausvater
- Tatal în Sganarelle de Moliere, regia Dragoș Galgoțiu
- Chigol în Lulu de F. Wedekind, regia Dragoș Galgoțiu
- Robert în Opera de trei parale de Bertolt Brecht, regia Beatrice Bleonț
- Bonsai în Uppercut stânga de Joel Jouanneau, regia Dragoș Galgoțiu
- Mamoun în Saragosa – 66 de zile după Jan Potocki, regia Alexandru Dabija
- Toulon în M... Butterfly de David Henry Hwang, regia Ada Lupu
- Mick în Frații de Sebastian Barry, regia Alexandru Dabija
- Ridolfo în Cafeneaua de Carlo Goldoni, regia Dragoș Galgoțiu
- Zoe în Gaițele de Alexandru Kirițescu, regia Alexandru Dabija
- Leonida în Conu Leonida față cu reacțiunea de I.L. Caragiale, regia Mihai Măniuțiu
- Black Will în Arden din Feversham dureroasa și adevărata tragedie a domnului Arden din Feversham, Autor englez anonim din secolul XVI, regia Dragoș Galgoțiu
- Regele Peter în Leonce și Lena de Georg Büchner, regia Alexandru Dabija
- Pisanio în Cymbeline de William Shakespeare, regia Laszlo Bocsardi
- Istvan în joi.megaJoy de Katalin Thuroczy, regia Radu Afrim
- Utnapishtim în Epopeea lui Ghilgamesh, regia Dragoș Galgoțiu
- Goe în C.F.R. - Cometa, Copilul și Cățelul după texte de I.L. Caragiale, regia Alexandru Dabija, 2012
- Doc in West Side Story ( Leonard Bernstein/ Arthur Laurents), un spectacol de Razvan Mazilu, 2014
Colaborări[modificare | modificare sursă]
- Nenea Valerica in Moartea pentru patrie de Mihai Ignat, regia Alexandru Maftei ( Teatrul de Arta, Bucuresti), 2014
- Isaac Baum in Frau Hess si gradinile ei de Milton Frederik Marcus, regia Alexander Hausvater ( Teatrul Evreiesc de Stat), 2014
- Lui (El) in L'heure grise ou le derniere client de Agota Kristof, regia Jean Flammang ( Theatre des Capucins, Luxemburg), 2014
- Valerio în Leonce și Lena de Georg Buchner , regia Vlad Cristache (Teatrul Maria Filotti,Braila), 2014
- Ray/Peter în Blackbird de David Harrower, regia Andrei și Andreea Grosu (Teatrul Unteatru), 2013
- Shheffler/Doctorul în Uratul de Marius von Mayenburg, regia Vlad Cristache (Teatrul de Comedie), 2013
- Batrânul în Avalanșa de Tuncer Cucenoglu, regia Radu Afrim ( Teantrul Național București)
- Ragnar Ronn în Cheek to Cheek de Jonas Gardell, regia Radu Afrim (Teatrul Nottara)
- Tatăl Dorei în Nevrozele sexuale ale părinților noștri de Lukas Barfuss,regia Radu Afrim (Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiești)
- Sorin în Pescărușul de A.P.Cehov, regia Andreea Vulpe (Teatrul Toma Caragiu din Ploiești)
- Sorin în Pescărușul de A.P. Cehov, regia Sandrine Barciet (Societatea Grognons Freres, Franța)
- Memoria celor care au trecut în pe texte din Evanghelia după Ioan, regia Anca Berlogea și Dragoș Galgoțiu (UNITER)
- Pastorul în Poveste de iarnă după W. Shakespeare, regia Dragoș Galgoțiu (Fundația Culturală Athon și altFEST)
- Jack în A fost odată în Brooklyn de Neil Simon, regia Iarina Demian (Teatrul de Comedie)
- Perimplin în Perimplin și Belisa de Garcia Lorca, regia Alexander Hausvater (Teatrul Toma Caragiu din Ploiești)
- Polițist, Inspectorul, Generalul, Papa, Tata în N-avem bani, nu plătim de Dario Fo, regia Ada Lupu (Teatrul "Toma Caragiu" din Ploiești)
- Tatăl în Întoarcerea lui Espinosa de Radu Macrinici, regia Bogdan Voicu (Teatrul "Andrei Mureșanu" din Sf. Gheorghe)
Teatru de televiziune[modificare | modificare sursă]
- Căsnicia nu-i o joacă, regia Olimpia Arghir
- Moartea unui comis voiajor, regia Sanda Manu
- Escu, regia Constantin Dicu
- Costandina, adaptare pentru televiziune de Cornel Popa
- Zi că-ți place!, regia Cornel Mihalache
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Premii[modificare | modificare sursă]Duminică la ora 6 (1966)
- Proprietarii (1973)
- Serenadă pentru etajul XII (1976)
- Bună seara, Irina! (1980)
- Non-stop (1982)
- Înghițitorul de săbii (1982)
- Sfîrșitul nopții (1983)
- Moromeții (1987)
- O vară cu Mara (1988)
- Leapin' Leprechauns! (1995)
- Hacker (2004)
- Aleodor împărat-voce (2004)
- Harap Alb-voce (2005)
- Fata babei și fata moșului-voce (2005)
- Băieți buni (TV-2005)
- Vineri în jur de 11 (2006)
- Margo (2006)
- Cars/Mașini-voce (2006)
- Schimb valutar (2008)
- Legiunea Străină (2008)
- În spate la A36 (2008)
- Îmbătrânim (2008)
- Căpșuni în aprilie (2009)
- Fumatul poate să ucidă (2010)
- Captivi de Crăciun (2010)
- Trei zile până la Crăciun (2012)
- Luminița (2013)
- Drift (2013)
- Ultimul zburător (2014)
- Hawaii (2017)
- Nominalizat la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor pentru rolul Zoe din GAIȚELE de Al. Kirițescu, 2003
- Premiul pentru cel mai bun rol feminin în spectacolele GAIȚELE de Alexandru Kiritescu și CHEEK TO CHEEK de J.Gardell (Teatrul Nottara), Festivalul de Teatru de la Piatra Neamț, octombrie 2005
- Nominalizat la Premiul UNITER pentru cel mai bun actor în rol secundar pentru Istvan din joi.megaJoy, 2007
- Mențiune specială în cadrul Zilelor Filmului Românesc la TIFF pentru interpretarea rolului Nicolae Ceaușescu în filmul lui Radu Gabrea Trei zile până la Crăciun, 2012
Virgil Calotescu
| Virgil Calotescu | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | Dobroteasa, Olt, România |
| Decedat | (63 de ani) București, România |
| Cetățenie | România |
| Ocupație | regizor de film |
| Prezență online | |
| Internet Movie Database | |
| Modifică date / text | |
Virgil Calotescu (n. 16 ianuarie 1928, Dobroteasa, județul Argeș (azi în județul Olt) – d. 6 mai 1991, București) a fost un prolific regizor român de filme documentare și de ficțiune, multe dintre acestea realizate pe scenarii scrise de Francisc Munteanu.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A absolvit în anul 1950 Facultatea de Istorie a Universității din București.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
Regizor[modificare | modificare sursă]
- Daruri smulse naturii (1952)
- Aurul alb (1954)
- Pe urmele lui 1907 (1957)
- Însemnări din Portul Roșu (1957)
- Ultima generație de săraci (1958)
- Reconstituirea (1960), scenariul Gheorghe Enoiu, imaginea Pantelie Țuțuleasa[1]
- Negru pe alb (1961)
- Scoicile nu au vorbit niciodată (1962), în colaborare cu Sergiu Nicolaescu
- Ochii orașului meu (1963)
- Mărturiile unei mese de restaurant (1963)
- Afacerea Splaiul (1963)
- România orizont '64 (1964)
- Diferite imagini (1964)
- Camera albă (1964)
- Ritmuri și imagini (1966)
- Insula sclavilor (1966)
- Românii și Marele Octombrie (1967)
- Subteranul (1967)
- Sâmbătă morților (1968)
- Colegialitate (1968)
- Roadele pământului (1969)
- Războiul domnițelor (1969)
- Eroii nu mor niciodată (1970)
- Evocări (1971)
- O sută de gloanțe (1972)
- Necazurile Sfintei Fecioare (1972)
- Dragostea începe vineri (1973)
- Trei scrisori secrete (1974)
- Doftana (1974)
- Transfăgărășanul (1975)
- Mastodontul (1975)
- Ultima noapte a singurătății (1976)
- Pagini de istorie (1976)
- Cetăți și biserici fortificate în Transilvania (1976)
- O viață închinată fericirii poporului (1978)
- Drumuri în cumpănă (1978)
- Acțiunea „Autobuzul” (1978)
- Ultima frontieră a morții (1979)
- Rețeaua “S” (1980)
- Portretul unei generații (1980)
- Partidul, inima țării (1981)
- Ana și „hoțul” (1981)
- Buletin de București (1983)
- Amurgul fântânilor (1983)
- Al patriei erou între eroi (1983)
- Căsătorie cu repetiție (1985)
- Partidul, patria, poporul (1986)
- Păstrează-mă doar pentru tine (1987)
- Misiunea (1989) - serial TV
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu