BIOGRAFIE

După ce a studiat cu Lucia Sturdza Bulandra, a debutat artistic în 1914, la Compania Bulandra.

A lucrat după Primul Război Mondial la Compania Excelsior.

În anii 1950 a fost profesoară la „Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică I.L. Caragiale” din București, unde i-a avut ca studenți printre alții pe Mircea Albulescu, Gina Patrichi și Victor Rebengiuc.^[2]

A fost distinsă cu Ordinul Muncii clasa I (1953) „pentru merite deosebite, pentru realizări valoroase în artă și pentru activitate merituoasă”,^[3] cu Ordinul Meritul Cultural clasa I (1967) „pentru activitate îndelungată în teatru și merite deosebite în domeniul artei dramatice”^[4] și cu Ordinul 23 August clasa a II-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.^[5]

A primit și titlul de Artistă a Poporului. Se spunea că: "Atunci când juca Aura pe scenă, senzația era că s-au oprit troleibuzele pe Magheru", mărturisește actorul Florin Zamfirescu (fost rector al UNATC) într-un interviu la TVR în 20-IX-2018. ^[6]

Aura Buzescu a murit în 1992 la București.

A fost căsătorită cu Alexandru Buzescu, fruntaș liberal, economist de meserie, a administrat investițiile Brătienilor. Acesta a construit casa din Grădina Icoanei, lipită de Teatrul Luciei Sturza Bulandra, în care artista a locuit.

O stradă din București, din Sectorul 2, a fost numită în cinstea ei.

Din categoria actritelor desavarsite, care au evoluat pe scenele teatrului romanesc, face parte Aura Buzescu, o actrita care astazi, din nefericire, nu este amintita frecvent. Nascuta la Caransebes, pe 26 august 1894, este pasionata de teatru, motiv pentru care se inscrie la Conservatorul din Bucuresti, incepand cu anul 1912, si studiaza Arta Dramatica, unde o are ca profesoara pe remarcabila Lucia Sturdza Bulandra. In anul 1914, isi face debutul, cu rolul Serge, din “Ana Karenina”, de Lev Tolstoi, pe scena teatrului “Regina Maria” infiintat de profesoara sa si de sotul acesteia, Tony Bulandra. Incepand cu anul 1918 joaca pe scena Teatrului Excelsior, acesta fiind teatrul particular al actritei Elvira Popescu si al lui Alexandru Mihalescu.

Rolurile pe care actrita Aura Buzescu le-a interpretat au fost memorabile, astfel, a jucat in piese de Jean Richepin si H. Bataille si a dat viata personajelor Mira din “Mesterul Manole’ de Lucian Blaga, sau Hedda Gabler, de Henrik Ibsen, care au fost interpretate pentru prima data pe scena teatrului romanesc. De asemenea, in piesa “Ifgenia”, de Mircea Eliade, are onoarea sa lucreze cu regizorul Ion Sahighian, iar pentru “Ingerul a vestit pe Maria”, de Paul Claudel, colaboreaza cu regizorul Ion Sava, pentru ambele roluri, dificil de interpretat, fiind extrem de apreciata.

Interpretarea personajului Mira de catre actrita Aura Buzescu il impresioneaza pe Lucian Blaga, care ii dedica randuri menite sa isi exprime admiratia. Acesta nu este singurul cucerit de talentul actritei, astfel, in anul 1920 actrita Maria Ventura scrie despre ea, ca este “facuta pentru teatrul modern, aspru, profund, amar si omenesc”. Devenita la scurt timp de la debut o actrita consacrata si admirata de personalitatile teatrului romanesc de la acea vreme, apare in anul 1922 in spectacolul “Pelicanul’, realizat de regizorul german Karlheinz Martin. In toata perioada interbelica a fost o stea a teatrului, fiind distribuita in aproape toate spectacolele Teatrului Excelsior. Aici are ocazia sa il cunoasca pe Alexandru Buzescu, cel cu care urma sa se casatoreasca, acesta fiind la randul lui o personalitate reprezentativa a lumii teatrale romanesti.

Dupa ce revine pentru scurt timp la Compania Bulandra, in anul 1922, impreuna cu regizorul Karlheinz Martin, prezenta sa fiind necesara pentru a pune in scena spectacolul “Pelicanul”, isi face debutul, in stagiunea 1922-1923, pe scena Teatrului National, in Hedda Gabler, de Ibsen. Nu ramane fidela unui singur teatru, asfel incat colaboreaza cu teatrul sotilor Bulandra, unde joaca Ofelia din “Hamlet’, impreuna cu Tony Bulandra, insa putea fi vazuta la Teatrul National din Bucuresti sau la cel al Mariei Ventura. Firesc pentru o artista de talia ei, a avut un repertoriu variat si a putut sa interpreteze roluri foarte diferite, cu acelasi succes. Desi si-a schimbat multe roluri, de-a lungul carierei, trecand de la personajul Mira la Olga din “Trei surori” de Cehov, la Claire Zachanassian, din “Vizita batranei doamne”, de Friedrich Durrenmatt, a ramas la fel de frumoasa, fara sa fie afectata de trecerea anilor.

Intre anii 1942-1943, Aura Buzescu da viata, pe scena Teatrului National unui alt personaj, pe care il va ilustra exceptional, personajul fiind Regina Elisabeta din “Maria Stuart”. In anul 1956 are ocazia sa se bucure si de succesul international, prin turneul Nationalului din capitala la Paris, unde ea interpreteaza rolul unei secretare aproape mute din “Ultima ora”, de Mihail Sebastian. Spectacolele pe care le-a oferit la National intre anii 1922-1970 include urmatoarele piese: “Arborele genealogic” de Lucia Demetrius, “Invitatie la Castel’ de Jean Anouilh, “Frenezie” de Charles Peyret Chapuis, “Oedip, tiran al Tebe” de Sofocle, “Sufltete in valtoare” de Aida Vrioni, “Marsul Nuptial” de Henri Bataille, “Samson” de Henri Bernstein, “Hamlet”, de Shakespeare, “Faust’ de Goethe, si “Secretul” de Henri Bernstein, toate acestea vorbind despre diversitatea repertoriului sau.

Intre anii 1950-1957, Aura Buzescu lucreaza ca profesoara la Institutul de Arta Teatrala si Cinematografica Ion luca Caragiale din capitala, unde demonstreaza ca are un talent innascut de a pregati tinere talente. Contributia adusa la imbunatatirea invatamantului teatral romanesc este considerabila, iar printre cei care au avut onoarea sa o aiba ca profesoara se numara Gina Patrichi, Mircea Albulescu sau Victor Rebengiuc, actori de prima mana ai teatrului si filmului romanesc.

Aura Buzescu nu a fost doar o actrita si o profesoara, ci si regizoare, printre alte piese regizate aflandu-se si “Citadela Sfaramata” de Horia Lovinescu si “Balcescu” de Camil Petrescu, ambele realizate in anul 1955. Dupa 98 de ani de existenta si o cariera impresionanta, se stinge din viata la 22 decembrie 1992, fiind una dintre cele mai bune actrite din toata istoria teatrului din Romania.

MIHAI MĂLAIMARE

Date personale
Mihai Mălaimare

Nume la naștere	Mihai Adrian Mălaimare
Născut	27 august 1950 (70 de ani) Botoșani
Căsătorit cu	Anca Dana Florea
Copii	Mihai Mălaimare Jr.
Cetățenie	România
Ocupație	politician actor de teatru[*] actor de film
Activitate

Cariera politică
Deputat al României

Partid politic	PNL
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Mihai Mălaimare (n. 27 august 1950, Botoșani, România) este un actor de teatru și film, director al Teatrului Masca, fost deputat în legislaturile 2000-2004 pe listele PDSR și 2004-2008 pe listele PSD. Până în 2013, Mihai Mălaimare a fost membru al Consiliului Național al Audivizualului (C.N.A.). În cadrul activității sale parlamentare, în legislatura 2000-2004, Mihai Mălaimare a fost membru al grupurilor parlamentare de prietenie cu Bosnia și Herțegovina, Republica Finlanda, Statul Israel și Republica Orientală a Uruguayului. În legislatura 2004-2008, Mihai Mălaimare a fost membru al grupurilor parlamentare de prietenie cu Republica Bulgaria, Republica Austria și Muntenegru.

Actorul Mihai Mălaimare a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului românesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.^[1]

Este tatăl directorului de imagine Mihai Mălaimare Jr.

FILMOGRAFIE

Explozia (1972)
Filip cel bun (1975)
Nea Mărin miliardar (1979)
Falansterul (1979)
Grăbește-te încet (1982)
Întîlnirea (1982)
Sosesc păsările călătoare (1985)
Secretul lui Nemesis (1987)
Totul se plătește (1987)
Un studio în căutarea unei vedete (1989)
Șobolanii roșii (1991)

IMAGINI

Dem Rădulescu, Mihai Fotino, Mihai Mălaimare şi Ion Anghel - Primarul activ

Coca Andornescu, Ştefan Mihăilescu-Brăila, Mihai Mălaimare, Petre Lupu, George Ulmeni - Sorcova

Mihai Malaimare-Jungla

ADINA IOANA GALUPA

Adina Galupa s-a nascut pe data de 26 august 1986. A jucat in telenovele romanesti, precum Aniela, Inima de tiganca, Regina, in prezent filmand pentru Iubire si onoare. In anul 2006, are loc debutul sau in 3 telenovele romanesti: Visuri otravite, Iubire ca in filme, A doua sansa, acest lucru marcandu-i astfel cariera in actorie.

Fiind tanara si dornica de afirmare, este repede remarcata. In 2007, cand i-a fost propus rolul Feliciei Dumbrava in telenovela Inima de tigan, ea n-a putut refuza. Pentru rolul Feliciei, sau Fefe ea a trebuit sa-si schimbe radical look-ul, pentru a intra in personaj. Fefe este o adolescenta rebela, care nu suporta severitatea tatalui si face totul dupa bunul plac.

Experienta acumulata in Inima de tigan ii este de folos in Regina, alt serial care trateaza lu

mea tiganilor si obiceiurile lor. Ea joaca tot rolul lui Fefe, insa cu o atitudine putin schimbata.

In anul 2009 debuteaza in telenovela de epoca Aniela in rolul Teresei Elefterios, sora mai mare a Anielei. Rolul este diferit de tot ce-a jucat inainte. Teresa este o femeie care reuseste sa vada viata dincolo de aparente. Pentru familie acesta a fost un lucru de neinteles, ea hotarand sa mearga la studii in Europa.

Ea sustine drepturile femeii si lupta pentru egalitatea intre sexe intr-o perioada in care acest lucru era de neconceput. In perioada in care tinerele nu aveau voie sa mearga pe strada neinsotite si sa ia decizii asupra propriei vieti, Teresa incearca modificarea unor mentalitati invechite si incalca toate regulile vremii sustinand miscarea feminista inceputa in Europa secolului XX.

Pentru Adina Galupa rolul Teresei a fost doar o confirmare a capacitatilor proprii. Intr-un interviu, ea declara ca e mandra ca a jucat alaturi de mari actori romani. Ea visa sa fie colega de platou cu nume sonore din cinematografia romaneasca, insa nu spera sa se intample prea curand.

De ce ne place Adina Galupa?

Adina, sau Fefe, una din poreclele capatate de-a lungul carierei este o actrita tanara si foarte talentata, care isi interpreteaza rolurile intr-un fel aparte ce atrage spectatorul.

De ce este faimoasa Adina Galupa?

In primul rand datorita modului in care isi interpreteaza rolurile. De la adolescente rebele la puternice sustinatoare ale miscarii feministe din secolul XX, niciun personaj nu pare de neabordat pentru Adina. Fiecare personaj e unic, si daca nu te poti integra in el, interpretarea va pare fortata. Insa Adina a reusit sa dea nastere unor personaje puternice. Cel mai greu, dupa cum ea spune, e sa interpretezi un personaj a carui viata este total opusa fata de a ta. Trebuie sa fii de acord cu personajul.

Filmografie:

Visuri otravite (2006)
Iubire ca in filme (2006)
A doua sansa (2006)
Inima de tigan (2007)
Regina (2008)
Aniela (2009)
Iubire si onoare (2010)

Pe scurt despreAdina Galupa:

Nume: Adina Ioana Galupa
Locul nasterii: Bucuresti, Romania
Data nasterii: 26 august 1986:
Nationalitate: romana
Stare civila: necasatorita
Profesie: actor
Studii: Colegiul German Goethe, U.N.A.T.C. Bucuresti, sectia Actorie
Actori preferati: Sean Penn, Al Pacino, Johnny Depp, Richard Gere
Actrite preferate: Nicole Kidmann