5. /5 AUGUST 2022 - TEATRU/FILM
De Marin Preda
Biografie Marin Preda
Scriitorul roman Marin Preda s-a nascut pe 5 august 1922 la Silistea-Gumesti, judetul Teleorman. Urmeaza scoala primara din satul natal, continua studiile la scoala din Abrud, apoi la cea din Cristur-Odorhei. La terminarea studiilor devine corector la revista Timpul, in paginile careia debuteaza cu schita "Parlitu'".
Publica la diverse ziare si reviste schitele si povestirile: Strigoaica, Salcamul, Calul, Noaptea, La camp. Scriitorul frecventeaza cenaclul Sburatorul condus de criticul Eugen Lovinescu, unde nuvela "Calul" face o buna impresie celor prezenti.
Marin Preda debuteaza editorial in anul 1948 cu volumul "Intalnirea din pamanturi". Primul volum al romanului "Morometii" este publicat in 1955, iar al doilea in 1967. Alte romane scrise de Marin Preda: Risipitorii, Intrusul, Marele singuratic, Viata ca o prada, Delirul, Cel mai iubit dintre pamanteni.
In colaborare cu Nicolae Gane, Marin Preda traduce romanul "Ciuma" de Albert Camus si "Demonii" de Fiodor Dostoievski. In anul 1956 i-a fost decernat premiul de stat pentru romanul Morometii, iar in 1971 primeste pentru romanul "Marele singuratic" premiul Uniunii Scriitorilor.
Marin Preda a fost corector la Romania Libera si redactor la revista Viata Romaneasca. In anul 1970 a fost numit director al editurii Cartea Romaneasca, iar din 1968 a fost vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor. A fost ales membru corespondent al Academiei Romane in 1974 si deputat in Marea Adunare Nationala in 1980.
Marin Preda se stinge din viata pe16 mai 1980 la Mogosoaia.
Publica la diverse ziare si reviste schitele si povestirile: Strigoaica, Salcamul, Calul, Noaptea, La camp. Scriitorul frecventeaza cenaclul Sburatorul condus de criticul Eugen Lovinescu, unde nuvela "Calul" face o buna impresie celor prezenti.
Marin Preda debuteaza editorial in anul 1948 cu volumul "Intalnirea din pamanturi". Primul volum al romanului "Morometii" este publicat in 1955, iar al doilea in 1967. Alte romane scrise de Marin Preda: Risipitorii, Intrusul, Marele singuratic, Viata ca o prada, Delirul, Cel mai iubit dintre pamanteni.
In colaborare cu Nicolae Gane, Marin Preda traduce romanul "Ciuma" de Albert Camus si "Demonii" de Fiodor Dostoievski. In anul 1956 i-a fost decernat premiul de stat pentru romanul Morometii, iar in 1971 primeste pentru romanul "Marele singuratic" premiul Uniunii Scriitorilor.
Marin Preda a fost corector la Romania Libera si redactor la revista Viata Romaneasca. In anul 1970 a fost numit director al editurii Cartea Romaneasca, iar din 1968 a fost vicepresedinte al Uniunii Scriitorilor. A fost ales membru corespondent al Academiei Romane in 1974 si deputat in Marea Adunare Nationala in 1980.
Marin Preda se stinge din viata pe16 mai 1980 la Mogosoaia.
Cu Rodica Popescu – Bitănescu
Biografie Rodica Popescu – Bitănescu
Actrița Rodica Popescu Bitănescu s-a născut la 5 august 1938, in Răsucești, județul Ilfov.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București in 1960, la clasa profesorului A. Pop Marțian.
A jucat pe scena Teatrului Național din Iași si la Teatrul Barbu Delavrancea din capitală. Din 1966 pană in prezent este actrita Teatrului Național din București. A jucat in zeci de roluri, cum sunt: Ines din „Castiliana” de Lope de Vega, Lucetta – „Bădăranii” de Carlo Goldoni, Calipsița – „Coana Chirița” după Vasile Alecsandri, Manuela – „Travesti” de Aurel Baranga, Monti – „Moartea ultimului golan” de Virgil Stoenescu, Lina – „Să nu-ți faci prăvălie cu scară” de Eugen Barbu, Argentina – „Trei frați gemeni venețieni” de Aldo Mattiuzi Collalto, Liuba – „Faleza” de Julius Edlis, Lucy – „Rivalii” de Richard Sheridan, Bucătăreasa - „Legenda ultimului împărat” de Valentin Nicolau, Bonita – „Așteptând la Arlechin” de Noel Coward, etc.
Din anul 2000 este dramaturg si regizor. A scris si regizat propriile piese ,,Cinci femei de tranziție’’, ,,Încă-i bine’’, ,,Viață de cimitir’’, toate jucate cu mare succes pe scena Naționalului bucureștean. În stagiunea 2010-2011 joacă în 2 dintre acestea: ,,Încă-i bine’’ si ,,Cinci femei de tranziție’’, precum si in ,,Rendez-vous’’ de Tudor Musatescu, in care interpreteaza 13 personaje.
A debutat in cinematografie in 1975, cu filmul ,,Comedia fantastică’’. A mai jucat in „Premiera”, „Eu, tu și Ovidiu”, ,,Miezul fierbinte al pâinii”, „Rămân cu tine”, „Femeia din Ursa Mare”, „Am o idee”, „Ciocolată cu alune”, „Zbor periculos”, „Cucoana Chirița”, „Lacrima cerului”, „Harababura”,,,Dumbrava minunata’’, etc., precum si in ecranizarile pentru televiziune „Commedia dell`Arte”, Fata și caruselul”, „Escu”, „Bolnavul închipuit”, etc. In anul 2008 a aparut in serialul Tv ,,Ingerasii’’, in rolul Florancei.
Rodica Popescu Bitănescu este căsătorită cu juristul Mircea Bitănescu si nu are copii.
A absolvit Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică din București in 1960, la clasa profesorului A. Pop Marțian.
A jucat pe scena Teatrului Național din Iași si la Teatrul Barbu Delavrancea din capitală. Din 1966 pană in prezent este actrita Teatrului Național din București. A jucat in zeci de roluri, cum sunt: Ines din „Castiliana” de Lope de Vega, Lucetta – „Bădăranii” de Carlo Goldoni, Calipsița – „Coana Chirița” după Vasile Alecsandri, Manuela – „Travesti” de Aurel Baranga, Monti – „Moartea ultimului golan” de Virgil Stoenescu, Lina – „Să nu-ți faci prăvălie cu scară” de Eugen Barbu, Argentina – „Trei frați gemeni venețieni” de Aldo Mattiuzi Collalto, Liuba – „Faleza” de Julius Edlis, Lucy – „Rivalii” de Richard Sheridan, Bucătăreasa - „Legenda ultimului împărat” de Valentin Nicolau, Bonita – „Așteptând la Arlechin” de Noel Coward, etc.
Din anul 2000 este dramaturg si regizor. A scris si regizat propriile piese ,,Cinci femei de tranziție’’, ,,Încă-i bine’’, ,,Viață de cimitir’’, toate jucate cu mare succes pe scena Naționalului bucureștean. În stagiunea 2010-2011 joacă în 2 dintre acestea: ,,Încă-i bine’’ si ,,Cinci femei de tranziție’’, precum si in ,,Rendez-vous’’ de Tudor Musatescu, in care interpreteaza 13 personaje.
A debutat in cinematografie in 1975, cu filmul ,,Comedia fantastică’’. A mai jucat in „Premiera”, „Eu, tu și Ovidiu”, ,,Miezul fierbinte al pâinii”, „Rămân cu tine”, „Femeia din Ursa Mare”, „Am o idee”, „Ciocolată cu alune”, „Zbor periculos”, „Cucoana Chirița”, „Lacrima cerului”, „Harababura”,,,Dumbrava minunata’’, etc., precum si in ecranizarile pentru televiziune „Commedia dell`Arte”, Fata și caruselul”, „Escu”, „Bolnavul închipuit”, etc. In anul 2008 a aparut in serialul Tv ,,Ingerasii’’, in rolul Florancei.
Rodica Popescu Bitănescu este căsătorită cu juristul Mircea Bitănescu si nu are copii.
· Îngerașii (2008) - dna. Sterescu
· Dragoste de mamă (2006) - Elena
· Cuscrele (2005)
· Poveste imorală (2000)
· Ministerul comediei (1999)
· Cu materialul clientului (1997)
· Harababura (1990)
· Cucoana Chirița (1986) Trailer
· Aripi de zăpadă (1985)
· Căsătorie cu repetiție (1985)
· Colierul de turcoaze (1985) - Slujnica
· Secretul lui Nemesis (1985) Trailer
· Sosesc păsările călătoare (1984)
· Femeia din Ursa Mare (1982)
· Am o idee (1981)
· Dumbrava minunată (1980)
· Hagi Tudose / (1980)
· Reteaua "S" (1980) - bibliotecara
· Premiul întîi (1979)
· Ciocolata cu alune (1978)
· Din nou împreună (1978) - telefonista
· Iarba verde de acasă (1978)
· Eu, tu și Ovidiu (1977) - Rodica
· Ana / (1976) - Ana Sandru
· Avocatul (1976)
· Premiera (1976)
· Comedie fantastica / Comedie fantastică (1975) - Sotia
· Livada de visini / (1975)
· Patima (1975) - subreta
· Scrisori apocrife (1975)
Viata De Cimitir - Rodica Popescu Bitanescu:
Cu Coca Andronescu
Biografie Coca Andronescu
S-a nascut pe 3 iulie 1932 in Patarlagele, Buzau, si a murit in Bucuresti pe 05 august 1998. A absolvit Facultatea de Teatru la Cluj, în 1953, devenind apoi actriță a Teatrului Național din București. Se remarca prin rolul episodic (O elevă) în „Steaua fără nume” de Mihail Sebastian, montare de referință a lui Sică Alexandrescu, din 1956.
În 1957 interpretează rolul Pyrrhei din „Ovidiu” de V. Alecsandri. La sfârșitul anului 1958 joacă în „Minunata pantofăreasă” de Federico García Lorca făcând din rolul Pantofăresei o creație memorabilă, în compania lui Mihai Fotino, pentru ca în 1959 Sică Alexandrescu, să-i încredințeze rolul Mirandolinei din „Hangița” de Goldoni, creație de asemenea excepțională a actriței.
Aceste creații au impus-o ca actriță de comedie cu un simț special al construcției și al efectului artistic, temperamentală, seducătoare, spontană, uneori imprevizibilă.
Coca Andronescu are o bogată filmografie, începând cu varianta TV a celebrului spectacol al lui Sică Alexandrescu, „Bădăranii” de Carlo Goldoni (1960), în care îi avea ca parteneri pe Marcel Anghelescu, Radu Beligan, George Calboreanu, Alexandru Giugaru, Constantin Rauțchi, Carmen Stănescu, Vasilica Tastaman și Grigore Vasiliu-Birlic, continuând cu „Titanic Vals” (în care interpreta rolul Sarmisegetuzei), „Balul de sâmbătă seara” (1968), „Zile de vară” (1968), „Așteptarea” (1970), „Comedie fantastică” (1975), „Singurătatea florilor” (1975), „Serenadă pentru etajul XII” (1976), „Eu, tu și Ovidiu” (1977), „Tufă de Veneția” (1977), „Expresul de Buftea” (1978), „Alo, aterizează străbunica!” (1981), „Cine iubește și lasă” (1982), „Hangița” (1983, teatru TV), „Mușchetarii în vacanță” (1984), „Masca de argint” (1985), „Cuibul de viespi” (după „Gaițele de Al. Kirițescu, 1986), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), „Recital în grădina cu pitici” (1987), „Moartea unui artist” (1989).
Aurel Storin afirma: "Ea contamina atmosfera din jur, stârnea parcă o stare specială de veselie și de mișcare euforică a moleculelor de aer care-i înveleau cuvintele și mișcarea... Totul în jurul ei slujea într-un fel clipa de tainică minune a râsului spontan când noi toți – oameni serioși, cu mustăți și cu probleme – ne aflam, în întregime și necondiționat, la dispoziția unei mari actrițe de comedie."
În 1957 interpretează rolul Pyrrhei din „Ovidiu” de V. Alecsandri. La sfârșitul anului 1958 joacă în „Minunata pantofăreasă” de Federico García Lorca făcând din rolul Pantofăresei o creație memorabilă, în compania lui Mihai Fotino, pentru ca în 1959 Sică Alexandrescu, să-i încredințeze rolul Mirandolinei din „Hangița” de Goldoni, creație de asemenea excepțională a actriței.
Aceste creații au impus-o ca actriță de comedie cu un simț special al construcției și al efectului artistic, temperamentală, seducătoare, spontană, uneori imprevizibilă.
Coca Andronescu are o bogată filmografie, începând cu varianta TV a celebrului spectacol al lui Sică Alexandrescu, „Bădăranii” de Carlo Goldoni (1960), în care îi avea ca parteneri pe Marcel Anghelescu, Radu Beligan, George Calboreanu, Alexandru Giugaru, Constantin Rauțchi, Carmen Stănescu, Vasilica Tastaman și Grigore Vasiliu-Birlic, continuând cu „Titanic Vals” (în care interpreta rolul Sarmisegetuzei), „Balul de sâmbătă seara” (1968), „Zile de vară” (1968), „Așteptarea” (1970), „Comedie fantastică” (1975), „Singurătatea florilor” (1975), „Serenadă pentru etajul XII” (1976), „Eu, tu și Ovidiu” (1977), „Tufă de Veneția” (1977), „Expresul de Buftea” (1978), „Alo, aterizează străbunica!” (1981), „Cine iubește și lasă” (1982), „Hangița” (1983, teatru TV), „Mușchetarii în vacanță” (1984), „Masca de argint” (1985), „Cuibul de viespi” (după „Gaițele de Al. Kirițescu, 1986), „În fiecare zi mi-e dor de tine” (1987), „Recital în grădina cu pitici” (1987), „Moartea unui artist” (1989).
Aurel Storin afirma: "Ea contamina atmosfera din jur, stârnea parcă o stare specială de veselie și de mișcare euforică a moleculelor de aer care-i înveleau cuvintele și mișcarea... Totul în jurul ei slujea într-un fel clipa de tainică minune a râsului spontan când noi toți – oameni serioși, cu mustăți și cu probleme – ne aflam, în întregime și necondiționat, la dispoziția unei mari actrițe de comedie."
· Moartea unui artist (1991) - batrana Domnica
· Cuibul de viespi (1987) - Zoia, sora Anetei Duduleanu
· În fiecare zi mi-e dor de tine (1987)
· Recital in gradina cu pitici (1987)
· Masca de argint (1985)
· Mușchetarii în vacanță (1984)
· Hangita (1983)
· Cine iubește și lasă (1982)
· Alo, aterizează străbunica! (1981)
· Expresul de Buftea (1978) - femeia care tricoteaza
· Eu, tu și Ovidiu (1977)
· Tufă de Veneția (1977)
· Serenada pentru etajul XII (1976) - Amelia
· Singurătatea florilor (1975) - Melania
· Asteptarea (1970)
· Balul de sâmbătă seara (1968) Trailer
· Zile de vara (1968) - Tanta
· Titanic Vals / Titanic vals (1965) - Sarmisegetuza - Miza
· Dragoste la zero grade (1964)
· Tanta si Costel - Iubirea e un lucru foarte mare (1962) - Tanta
· Post restant (1961)
· Bădăranii (1960) - bucatareasa
· Nu vreau să mă-nsor (1960)
· Momente "Caragiale" - Tren de placere / (1958) - vanzatoarea de floricele
Moartea unui artist (1991):
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu