7. /19 AUGUST 2021 - TEATRU/FILM
Ca dramaturg s-a remarcat cu piese precum Pasarea Shakespeare, Acesti ingeri tristi si Piticul din gradina de vara. S-a impus si ca romancier cu un lung ciclu, datorita caruia va fi considerat unul dintre cei mai importanti prozatori ai epocii contemporane.
Primul din acest ciclu a fost romanul F (1969), care a fost urmat de Vanatoarea regala in 1973, apoi de Cei doi din dreptul Tebei (1973), O bere pentru calul meu (1974), Ploile de dincolo de vreme (1976), si Imparatul norilor (1976).
Dumitru Radu Popescu a urmat cursurile liceale la Oradea, iar in 1953 devine student la Medicina, la Cluj. Abandoneaza facultatea in anul III pentru a ocupa un post de corector la revista Steaua din Cluj. In aceeasi perioada se inscrie la Facultatea de Filologie din cadrul Universitatii din Cluj-Napoca, pe care o absolva in 1961.
Debuteaza publicistic cu versuri, in 1953, in ziarul Crisana din Oradea. Un an mai taziu ii apare in revista Steaua primul text in proza, schita O partida de sah, revista cu care colaboreaza multi ani la rand. In revista Steaua debuteaza si ca dramaturg, cu piesa de teatru Mama. Colaboreaza intens si cu alte reviste, precum Gazeta literara, Luceafarul.
Debutul editorial a avut loc in 1958, cu volumul de schite si povestiri intitulat Fuga. In continuare a publicat numeroase romane, volume de nuvele si piese de teatru. A mai publicat eseuri, schite, scenarii de film, reportaje, insemnari.
Dupa o activitate literara prolifica, de peste un deceniu, este ales presedinte al Uniunii Scriitorilor in 1981, pozitie pe care o ocupa pana in 1990. Din 2006, Dumitru Radu Popescu este director general al Editurii Academiei Romane si vicepresedinte al Consiliului stiintific editorial. A fost distins in 1970 cu Premiul Academiei Romane, si cu Premiul Uniunii Scriitorilor din Romania in 1964, 1969, 1974, 1977 si in 1980.
OPERA (SELECTIV)
Volume de proză
- Fuga - 1958
- Fata de la miazăzi - 1964
- Somnul pământului - 1965
- Dor (povestiri) - 1966
- Umbrela de soare - 1967
- Prea mic pentru un război așa de mare - 1969
- Duios Anastasia trecea - 1967
- Ploaia albă - 1971
- Căruța cu mere - 1974
- Leul albastru - 1981
- Galaxia Grama - [1984]
- Truman Capote și Nicolae Țic - 1995
- Complexul Ofeliei, (eseuri) - 1998
- Actori la curtea prințului Hamlet (publicistică) - 1999
- Dudul lui Shakespeare (publicistică) - 2000
- Pușca lui Caragiale - 2003
- Săptămâna cu 1001 de nopți - 2004
- Ștefan cel Mare - 2005
- Un elefant se legăna pe o pânză de păianjen - 2007
- Diavolul aproximativ sau ora de metafizică - 2008
- Epistola către englezi - 2009
- Opere, I, ș. u. - 2010 ș. u.
- "Senin de august"
Romane
- Zilele săptămânii - 1959
- Vara oltenilor - 1964
- F - 1969
- Vânătoarea regală - 1973
- Cei doi din dreptul Țebei - 1973
- O bere pentru calul meu - 1974
- Ploile de dincolo de vreme - 1976
- Împăratul norilor – 1976
- Viața și opera lui Tiron B. I. Iepurele șchiop - 1980
- Viața și opera lui Tiron B. II. Podul de gheață - 1982
- Orașul îngerilor - 1985
- Dumnezeu în bucătărie - 1994
- Paolo și Francesca și al treisprezecelea apostol - 1998
- Săptămâna de miere - 1999
- Falca lui Cain - 2001
- Cucul de fier sau grădarea raiului - 2004
- Nopțile săptămânii - 2005
- Întoarcerea tatălui risipitor - 2008
- Pastorul sașilor - 2010
Piese de teatru
- Mama (debut ca damaturg) - 1960
- Vara imposibilei iubiri - 1966
- Vis - 1968
- Cezar, măscăriciul piraților - 1968
- Acești îngeri triști- 1969
- Pisica în noaptea Anului Nou - 1971
- Pasărea Shakespeare - 1973
- Muntele - 1977
- Studiu osteologic asupra scheletului unui cal dintr-un mormânt avar din Transilvania - 1979
- Rezervația de pelicani - 1983
- Paznicul de la depozitul de nisip - 1984
- Piticul din grădina de vară - 1973
- Moara de pulbere - 1988
- Dalbul pribeag
- Mormântul călărețului avar
- Moara de pulbere
- Mireasa cu gene false
- O batistă în Dunăre[5]
- Rugăciune pentru un disk-jockey
- Domnul Fluture și doamna Fluture sau Paradisul - 2006
Scenarii de film
- Un surîs în plină vară (1964)
- Prea mic pentru un război atât de mare (1969), regia Radu Gabrea
- Păcală (1974) - în colaborare cu Geo Saizescu
- Duios Anastasia trecea (1980)
- Vânătoarea de vulpi (1980), regia Mircea Danieliuc
- Fructe de pădure (1983)
- Nelu (1988)
- Rochia albă de dantelă (1989), regia Dan Pița
- Turnul din Pisa (2002), regia Șerban Marinescu
- „15” (2005), regia Sergiu Nicolaescu
Poeme
Eseuri
- Virgule (eseu) - 1978
PREMII ȘI DISTINCȚII
- Premiul Cinematografiei pentru cel mai bun scenariu (1964)
- Premiul Uniunii Scriitorilor din România (1964, 1969, 1974, 1977, 1980)
- Premiul Academiei Române (1970)
| Mircea Sântimbreanu | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | [1]  Băița, Hunedoara |
| Decedat | (73 de ani) București |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | scriitor |
| Limbi | limba română |
| Studii | Universitatea din București |
| Pregătire | Facultatea de Drept și Facultatea de Filosofie |
| Activitatea literară | |
| Specie literară | literatură pentru copii |
| Operă de debut | Cu și fără ghiozdan (1956) |
Modifică date / text  | |
Mircea Sântimbreanu (n. 7 ianuarie 1926, Băița, județul Hunedoara (interbelic) – d. 19 august 1999, București) a fost un scriitor român, director al editurii Albatros, publicist, scenarist și producător de film. Mircea Sântimbreanu este cunoscut mai ales ca scriitor de literatură pentru copii și pentru promovarea unor scriitori prin publicarea lucrărilor lor la editura pe care a condus-o. Ion Anghel Mânăstire este unul dintre romancierii valoroși pe care Mircea Sântimbreanu i-a promovat pe prima scenă a literaturii române.
BIOGRAFIE
A studiat la Liceul Ortodox-Român “Avram Iancu” din Brad[2] (1935-1943), a absolvit Facultatea de Drept (1947) și Facultatea de Filosofie din București (1951), iar între anii 1948-1951 a fost asistent universitar la Catedra de Drept Penal a Universității București.[3]
Din 1952 până în 1960 Mircea Sântimbreanu a lucrat ca profesor de istorie la Școala mixtă nr. 2 „La Teiu“, devenită din 1954 Școala elementară de 7 ani nr. 139 din București, cartierul Rahova. Experiența cu micii elevi l-a ajutat să înceapă să scrie primele sale cărți pentru copii. Din anul 2000, școala poartă numele de Mircea Sântimbreanu.[4]
A fost decorat în 20 aprilie 1971 cu Ordinul Meritul Cultural clasa a III-a (1971) „pentru merite deosebite în opera de construire a socialismului, cu prilejul aniversării a 50 de ani de la constituirea Partidului Comunist Român”.[5]
La 20 mai 1996 Mircea Sântimbreanu a fost declarat "Cetățean de onoare al municipiului Brad", ca Fiu al Țării Zarandului, pentru întreaga sa activitate în domeniul literaturii.[6]
SCRIERI
- Cu și fără ghiozdan (Editura Tineretului, 1956),
- Sub lupă (Editura Tineretului, 1957),
- Extemporale și... alte lucrări scrise (1963),
- Lângă groapa cu furnici (1964),
- „A se feri de umezeală”, povestire SF din 1965, CPSF #253
- Recreația mare (1965), reeditare Editura Ion Creangă 1999; Editura Herra, 2007; 2009[7]; Editura Regis 2010
- 32 de premianți (1980)
- Să stăm de vorbă fără catalog (1980)
- Mama mamuților mahmuri (Ed. Ion Creangă, 1980; 1983)
- Un Gulliver în țara chiticilor, Editura Albatros, 1983
- Pescuitul de la A la Z - ghidul pescarului sportiv, Editura Venus, 1995
- Să stăm de vorbă fără catalog, Editura Herra, 2007; 2009
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu