5. /17 AUGUST 2022 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
MARIA ILINCA BĂCILĂ
| Ilinca Băcilă | |
 | |
| Date personale | |
|---|---|
| Nume la naștere | Maria Ilinca Băcilă |
| Născută | (22 de ani)[1]  Târgu Mureș, România |
| Cetățenie |  România |
| Ocupație | cântăreață yodeler[*] |
| Activitate | |
| Alte nume | Ilinca |
| Origine | româncă |
| Gen muzical | pop |
| Tipul de voce | soprană |
| Instrument(e) | pian, chitară |
| Ani de activitate | 2013–prezent |
| Case de discuri | Cat Music |
| Colaborare cu | Alex Florea |
| Prezență online | |
| pagină Facebook cont Twitter Internet Movie Database | |
Modifică date / text  | |
Maria Ilinca Băcilă (n. ,[1] Târgu Mureș, România) este o cântăreață română.
VIAȚA
Ilinca s-a născut în Târgu Mureș, dar locuiește la Cluj-Napoca.[2] Ea studiază muzica de la vârsta de 7 ani, iar la doar 14 ani a participat la "X Factor" ca membră a unei trupe de fete, reușind să ajungă până în galele live. La doi ani după participarea la "X Factor", artista urcă pe scena "Vocea României", unde face parte din echipa Loredanei Groza și unde ajunge până în semifinale.
După ce s-a făcut remarcată la "X Factor" și la "Vocea României", Ilinca începe colaborarea cu mai multe instituții de cultură din țară, precum Filarmonica Iași, Opera Română Cluj și Teatrul Dramatic Brașov.
La începutul anului 2017, Ilinca Băcilă colaborează cu Alex Florea și prezintă melodia "Yodel it", piesa înscrisă la Selecția Națională Eurovision România 2017. Melodia compusă de Mihai Alexandru și Alexa Niculae a cucerit publicul și juriul, astfel că "Yodel it" a câștigat finala celebrului concurs, iar Ilinca și Alex reprezintă România la Eurovision 2017, în semifinalele de la Kiev, având astfel șansa de a ajunge în finală.
Ilinca Bacila - It's oh so quiet (Bjork) - Vocea Romaniei 2014 - LIVE 1 - Editia 11
Ilinca feat. Alex Florea - Yodel It! | Finala Eurovision România 2017
Mircea Popa (n. 4 ianuarie 1915, Cuvin, Serbia – d. 17 august 1975, București, România) a fost un dirijor (artist emerit) și compozitor român.
| Mircea Popa (dirijor) | |
| Date personale | |
|---|---|
| Născut | 4 Ianuarie 1915 Cuvin, Serbia |
| Decedat | 17 August 1975 (varsta 60) Bucuresti, Romania |
| Naționalitate | Roman |
| Modifică date / text | |
BIOGRAFIE
Mircea Popa și-a început activitatea dirijorală la Opera Română din Cluj (1939-1947), transferată în perioada refugiului (1941-1945) la Timișoara, apoi, ca dirijor (1946-1947) al Filarmonicii „Ardealul“, astăzi Filarmonica de Stat Transilvania din Cluj.
Revine la Timișoara odată cu înființarea Filarmonicii Banatul, cumulând funcția de prim dirijor la Operă și dirijor permanent la Filarmonică (1947-1964). Se dedică în continuare și compoziției, lucrările mari provenind din perioada anterioară.
În 1964 se transferă la Opera Română din Bucuresti, activitatea dirijorală fiindu-i curmată în 1968, în urma unui atac cerebral în timpul unei repetiții cu opera Oedip de George Enescu.
A fost, în anii 60, membru al juriului la Festivalul Mozart de la Salzburg.
Dirijorul Alexandru Sumski menționează în presă. ,,În primul an de existență Filarmonica din Timișoara a fost condusă de George Pavel. Numai o stagiune. Până la moartea lui prematură. În anii ce au urmat, orchestra a fost îndrumată și educată de urmașul său, Mircea Popa, pe care-l putem considera de jure fondatorul orchestrei. (…) Mircea Popa era tipul educatorului de orchestră, foarte exact, deosebit de economic în alegerea cuvintelor prin care își formula indicațiile. Era în același timp un muzician multilateral, un pianist excelent, un profund cunoscător al tuturor genurilor muzicale, simfonic, operă și chiar jazz.”[1]
COMPOZIȚII
- Rugăciune (1931) pe versuri de M. Eminescu
- Nocturnă (1934, versuri: Șt. O. Iosif)
- Puricele (versiune românească de T.Arghezi după La Fontaine
- Cântecele pe versuri populare pentru voce gravă și pian (1936)
- Sonatina pentru pian (1937)
- Sonata nr.1 pentru vioară și pian (1938)
- Simfonie (1939)
- Cvartetul de coarde (1940) pentru care obținuse în 1943 Premiul III de compoziție George Enescu
- Tarantella pentru pian (1942)
- Sonata nr.2 pentru vioară și pian (1944)
- Suita de cameră pentru 12 instrumente soliste, (1951)
- Sonata nr.3 pentru vioară și pian (1952)
- Sonatina pentru flaut și pian (1953)
- Trei balade haiducești pentru voce gravă și pian (1954)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu