duminică, 11 septembrie 2022

  1. /12 SEPTEMBRIE 2022 - ISTORIE PE ZILE:  Evenimente; Nașteri


EVENIME

  • 490 i. Hr. - A avut loc Batalia de la Marathon. Atenienii si plateenii, condusi de Miltiade, au obtinut o stralucita victorie asupra armatei persane.

    foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

    Bătălia de la Maraton a avut loc în anul 490 î.Hr., între armata persană care invadase Grecia continentală și o alianță a orașelor-stat (polisuri) grecești. A fost un episod hotărâtor din cadrul Războaielor medice, fiind prima dată când perșii au fost înfrânți decisiv într-o bătălie deschisă. Bătălia de la Maraton a marcat sfârșitul primei invazii a perșilor în Grecia, aceștia fiind siliți să se retragă în Asia.

    Deși războaiele dintre greci și perși au continuat, cu unele întreruperi, încă mulți ani, bătălia de la Maraton a demontat mitul invincibilității persane, pregătind terenul pentru următoarele bătălii victorioase ale grecilor, de la Salamina și Plateea.

    Legenda spune că Phidippides, un soldat atenian, a alergat distanța de 42 de kilometri de la câmpul de luptă de la Marathon până la Atena, pentru a anunța victoria asupra perșilor. În momentul în care a ajuns, a strigat: Nenikikamen (Am învins !), după care a murit pe loc, rapus de oboseala. De la Maraton isi are originea numele probei de atletism, care consta in alergarea pe o distanta de 42,195 km.

  • 1591 - Aron Tiranul a devenit pentru întaia dată domn al Moldovei. La 12 septembrie 1591, Aron Tiranul a fost numit pentru întîia oară de către sultan, domn al Moldovei . Faptul este menționat într-o scrisoare trimisă dogelui Veneției de către ambasadorul său la Poarta Otomană. În scrisoare se menționează că a fost ales pe scaunul Moldovei după o mare concurență fiind favoritul regelui Angliei.

    A fost domnitor al Moldovei: 12 septembrie 1591 – iunie 1592 și 18 septembrie 1592 – 24 aprilie 1595. Boierii l-au numit “cel Cumplit”. Aron Tiranul a fost fiul nelegitim al lui Alexandru Lăpuşneanu, deci, descendent al ilustrei dinastii princiare a Muşatinilor. A ajuns la domnie din rândaș, cumpărând tronul cu 1 milion de galbeni.

    Ca să-și plătească datoriile, a scos dări noi. Cronicile spun că Aron Tiranul “prăda” țara, că agenții care strângeau dările erau însoțiți de turci și că la urmă a dat ordin ca să se ia de la tot omul câte un bou, iar pentru cei care nu aveau, se lua de la alții. De aceea, țara se răscoală, iar Aron o potolește cu cruzime.

    Aron Vodă – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

    În acel moment Poarta îl mazilește (1592),dar, datorită rugăminților creditorilor săi, este numit din nou domn. Săturat de jafurile turcilor, îndemnat și de Papă ca să rupă relațiile cu aceștia, Aron a fost convins de Mihai Viteazul să se alăture alianței creștine la 5 noiembrie 1594. La această Ligă Sfântă în centrul căreia se afla împăratul german Rudolf al II-lea, aderase și principele Transilvaniei, Sigismund Bathory.

    Mișcarea împotriva turcilor a început în aceeași zi și la Iași și la București, pe 13 noiembrie 1594. A curățat țara de otomani și a atacat cetățile de la Dunăre, luând și Dobrogea în 1595. Cu toate că Aron Vodă făcea parte din coaliția anti-otomană și și-a îndeplinit sarcinile în acest sens, Sigismund Bathory neîncrezător, pune la cale un complot împotriva lui. Pentru aceasta s-a folosit și de Răzvan, fostul hatman al lui Aron Vodă, care acum era șeful gărzii ungurești.

    Aron a fost prins de oștile transilvănene și închis cu toată familia la Vințu de Jos, Alba în mai 1595, unde a și murit în iunie 1597. Este îngropat în biserica lui Mihai Viteazul din Alba Iulia. Locul pe tron a fost luat de Răzvan, care ca domnitor și-a luat și numele de Ștefan. Supranumele de „Tiranul”, cu care apare în istoriografia noastră actuală, i-a fost fixat definitiv de către principele-cărturar al neamului românesc,

    Dimitrie Cantemir. Desfranarea sa, la care se adăuga fiscalitatea excesivă promovată de el, au făcut ca imaginea acestui domn în epocă şi peste timp să aibă mult de suferit. Astfel că, deşi are şi merite incontestabile (legate îndeosebi de lupta antiotomană), Aron Vodă a ramas in istorie drept un voievod cu o personalitate şi o domnie negativă.

  • 1609 - Exploratorul englez Henry Hudson, incepe explorarea raului Hudson si a regiunii actualului stat New York.

    Henry Hudson – foto: ro.wikipedia.org

    Henry Hudson (c. 1560 – iunie 1611) a fost un celebru navigator și explorator arctic englez.

  • 1659 - Oastea Tarii Romanesti condusa de domnitorul Mihnea al III-lea, ii alunga pe turci din cetatile Giurgiu si Braila. Incepe rascoala antiotomana.

    Efigia lui Mihail Radu – foto: ro.wikipedia.org

    Mihnea al III-lea (sau Mihail Radu, d. 6 aprilie S.V. 26 martie 1660) a fost domn al Țării Românești între 1658-1659. A dus o politică internă de consolidare a domniei, sprijinindu-se, împotriva marii boierimi, pe slujitorii militari (dorobanți), pe orășeni și pe țărani, cărora le-a îngăduit să se răscumpere, fără voia stăpânilor lor.

  • 1683 - A luat sfarsit asediului otoman asupra Vienei. Armata germano-polonă condusă de ducele Carol de Lorena si de Jan Sobieski, învinge în apropiere de Viena oastea marelui vizir turc Kara Mustafa.

    Ilustrație a bătaliei de la Viena, 12 septembrie 1683 – foto: ro.wikipedia.org

    Asediul Vienei, mai precis al doilea asediu al Vienei, avut loc între 15 iulie și 12 septembrie 1683. În anul 1529 a existat deja o situație asemănătoare în războiul turco-austriac. În primul asediu apărarea austriacă a reușit să respingă masivul atac turcesc (100.000 până la 150.000 de soldați), având și puțin noroc în această izbândă neașteptată. Al doilea atac turcesc are loc cu o armată și mai numeroasă (200.000 de turci), care ierneaza la Edirne (Adrianopol) (1682). Asediul Vienei era considerată de osmani un țel ideal.

  • 1789 - Revolutionarul francez Jean-Paul Marat publică primul număr al ziarului “L’Ami du peuple”.

    Jean-Paul Marat - foto: ro.wikipedia.org

    Jean-Paul Marat (n. 24 mai 1743 – d. 13 iulie, 1793), a fost medic, filozof și om de știință francez de origine elvețiană cunoscut pentru implicarea sa în Revoluția franceză ca jurnalist radical și politician. O dată cu începutul revoluției, s-a dedicat în întregime intereselor ei. Din august 1789 editează ziarul Prietenul poporului în care erau exprimate revendicările maselor populare. Importantă libertății, zicea Marat, constă în aceea că: „Poporul învață să se supună numai legilor drepte și înțelepte, să se împotrivească legilor nedrepte și să se ridice împotrivă legilor tiranice”. În același timp, Marat considera că poporul trebuie condus, că el are nevoie de un dictator care să-l indrumeze. Marat a fost primul care a chemat la teroare.

  • 1846: Poeta engleză Elizabeth Barrett fuge cu poetul Robert Browning.
  • 1847 - A inceput Bătălia de la Chapultepec, din timpul razboiului mexicano-american, terminată în ziua următoare cu victoria Statelor Unite. Războiul mexicano – american a avut loc între 1846 şi 1848 în urma anexării în 1845 de către Statele Unite a Texasului. Mexicul considera Texasul o provincie mexicană separatistă şi a refuzat să recunoască secesiunea acestuia şi dobândirea independenţei pe cale militară în 1836.
  • 1848: Elveția a adoptat o nouă constituție, organizându-se ca stat federal.
  • 1878: La Londra, pe malul Tamisei, s-a ridicat obeliscul egiptean numit "Acul Cleopatrei". Obeliscul a fost făcut cadou Angliei în 1819 de Mohamed Ali, viceregele Egiptului, cu condiția ca englezii să se ocupe de transportul lui.
  • 1890: Este fondat orașul Salisbury, numit ulterior Harare, din 1980 capitală a statului Zimbabwe.

  • 1919 - A fost emis Decretul – lege privind infiintarea Universitatii Regele Ferdinand din Cluj. Primul rector a fost Sextil Puscariu. Universitatea maghiara din Cluj se refugiaza la Szeged. In aceiasi zi, Consiliul Dirigent al Transilvaniei emite un Decret-lege pentru reforma agrara si introducerea votului universal.

    Universitatea Regele Ferdinand I (1919–1948) - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

    Universitatea Regele Ferdinand I (1919–1948) – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

    Prin decretul regal nr. 4090 din 12 septembrie 1919 Universitatea Franz Joseph din Cluj a fost transformată cu începere din ziua de 1 octombrie 1919 în universitate românească, cu patru facultăți: Drept, Medicină, Litere și Filozofie, Științe. Profesorii și studenții maghiari s-au refugiat pentru trei semestre la Budapesta, apoi la Szeged. În 1927, după moartea regelui Ferdinand, Universitatea din Cluj adoptă oficial numele regelui, și devine Universitatea Regele Ferdinand I din Cluj.

    În toamna anului 1940 Universitatea Ferenc József din Szeged s-a întors la Cluj, iar Universitatea Regele Ferdinand s-a refugiat la Sibiu și Timișoara, unde a funcționat fără întrerupere până în anul 1945. După revenirea la Cluj a funcționat până în anul 1948, când a devenit Universitatea Victor Babeș.

  • 1919: Decret-lege dat de Consiliul Dirigent al Transilvaniei pentru reforma agrară și introducerea votului universal.
  • 1919 - La Londra, la initiativa bancherului miliardar Rotschild si cu participarea a cinci concerne financiare mari, s-a efectuat primul fixing al pretului aurului. De atunci piata de aur internationala se orienteaza zilnic dupa cursul din Londra.
  • 1920: La Anvers, la Jocurile Olimpice de vară, se folosește pentru prima dată steagul olimpic cu cinci inele Olympic rings without rims.svg.
  • 1938 - Adolf Hitler cere autonomie și autodeterminare pentru germanii din Sudeti (Sudetenland) din Cehoslovacia.

  • 1940 - Patru tineri francezi, Marcel Ravidat, Jacques Marsal, Georges Agnel și Simon Coencas, care cautau cainele lui Marcel, Robot, care se ratacise, au facut o descoperire senzationala in pestera Lascaux, in care se afla picturi rupestre datand din paleoliticul superior.

    12 septembrie 1940: În peștera de la Lascaux, Franța sunt descoperite picturi rupestre preistorice – foto: ro.wikipedia.org

    Peștera din Lascaux este un complex de galerii subterane aflate în departamentul Dordogne, regiunea Aquitania, Franța si face parte in prezent din patrimoniul mondial al umanității fiind protejata de UNESCO datorită importantelor mostre de artă rupestră din paleolitic. După terminarea celui de-al Doilea Război Mondial, peștera s-a deschis publicului vizitator. Din cauza dioxidului de carbon emanat de cei 1200 de vizitatori pe care îi primea peștera zilnic, picturile au avut de suferit și de aceea peștera a fost închisă publicului în 1963. După închiderea peșterii pentru vizitatori, picturile au fost restaurate.

  • 1943 - Al doilea razboi mondial - Dictatorul fascist italian Benito Mussolini este salvat de un comando de parasutisti germani condusi de Otto Skorzeny, din cladirea hotelului de pe muntele Gran Sasso din Abruzzi, unde se afla in detentie, in aşa-numita operaţiune „Stejarul” .

    Mussolini imediat dupa eliberarea sa, in mijlocul parasutistilor germani – foto: cersipamantromanesc.wordpress.com

    La putin timp Mussolini a format un guvern fascist la Salo in nordul Italiei, care a continuat razboiul alaturi de Hitler, pana aproape de capitularea Germaniei lui Hitler.

  • 1944 - La Moscova, a fost semnată Convenţia de armistiţiu dintre guvernul român şi guvernele Naţiunilor Unite, in conditiile dictate de URSS, prin care se consfinţea starea de fapt a ieşirii României din războiul cu Aliatii occidentali si URSS şi întoarcerea armelor împotriva Germaniei naziste.

    România după Al Doilea Război Mondial. Teritoriile pierdute sunt marcate cu verde crud - foto preluat de pe ro.wikipedia.org

    România după Al Doilea Război Mondial. Teritoriile pierdute sunt marcate cu verde crud – foto preluat de pe ro.wikipedia.org

    Reprezentantii Guvernului si Inaltului Comandament Roman la Moscova au fost: Ministrul de Stat si Ministru de Justitie L. Patrascanu, Ministrul Subsecretar de Stat al Afacerilor Interne, Adjutantul Majestatii Sale Regelui Romaniei, General D. Damaceanu, Principele B. Stirbey si d-l G. Popp, avand depline puteri. Reprezentantul Inaltului Comandament Aliat (Sovietic) a fost Maresal al Uniunii Sovietice R. Ya. Malinowski, deplin imputernicit pentru aceasta de catre Guvernele Uniunii Sovietice, Regatului Unit si Statelor Unite ale Americii.

    Fotografie reprezentând un aspect de la intrarea Armatei Roşii în Bucureşti (29 - 30 august 1944) - foto preluat de pe „Fototeca online a comunismului românesc” - Cota: 55/1944

    Fotografie reprezentând un aspect de la intrarea Armatei Roşii în Bucureşti (29 – 30 august 1944) – foto preluat de pe „Fototeca online a comunismului românesc” – Cota: 55/1944

    Dupa Lovitura de stat de la 23 august si pana la 12 septembrie 1944, in absența unui armistițiu semnat, trupele sovietice au tratat în continuare pe români drept inamici, un număr de 114.000- 160.000 de soldați români fiind luați prizonieri de război de către sovietici fără luptă, ca urmare a ordinului de încetare a focului dat de regeAcestia au fost trimiși pe jos în lagăre din Uniunea Sovietică; aproximativ o treime dintre ei murind pe drum. La articolul 16, Convenţia prevedea scoaterea din circulaţie a tuturor publicaţiilor fasciste şi legionare, pretext pentru regimul comunist de a scoate din circuitul public privat texte importante referitoare la unitatea statului român, la tradiţiile româneşti, ori la românii din alte ţări. Pe lista autorilor interzişi figurau mari nume ale culturii noastre nationale cum ar fi : Gheorghe Şincai, Nicoale Iorga, Mihai Eminescu, Mircea Eliade si chiar marele dramaturg de origine evreiasca, Mihail Sebastian.

  • 1949 - Theodor Heuss este ales primul presedinte al Republicii Federale Germania. Theodor Heuss (n. 31 ianuarie 1884 – d. 12 decembrie 1963), a îndeplinit funcţia de preşedinte al RFG în perioada 1949-1959.

  • 1953 - John F. Kennedy, viitor presedinte al SUA, s-a casatorit cu Jacqueline Lee Bouvier, fotograf la publicatia Washington Times-Herald. JFK, la vremea aceea senator de Massachusetts si sotia sa au avut peste 750 de invitati la ceremonie.

    Senator John F. Kennedy and Jacqueline Bouvier Kennedy on their wedding day, September 12, 1953 – foto: en.wikipedia.org

  • 1958: Americanul Jack Kilby prezintă primul circuit integrat din lume.
  • 1959: S-a lansat misiunea sovietică Luna 2, prima navă care a atins suprafața lunară.
  • 1966: A fost lansată misiunea Gemini 11.
  • 1974 - Împaratul Haile Selassie al Etiopiei este inlaturat de pe tron in urma unei lovituri de stat militare conduse de marxistul Mengistu Haile Mariam. A murit în captivitate, un an mai târziu. Haile Selassie I (Tafari Makonnen Woldemikael (n. 23 iulie 1892 – d. 27 august 1975), a fost împărat al Etiopiei între 1930-1935 și 1941-1974. În timpul domniei sale a inițiat numeroase reforme sociale și economice prin care a urmărit modernizarea statului.
  • 1990 - La Moscova s-au încheiat discuțiile în format 2+4, în cadrul cărora „puterile aliate” în cel de – al Doilea Razboi Mondial au renunțat la drepturile speciale instituite după capitularea necondiționată a Germaniei.
  • 1992 - Mae Jemison ( n.17 octombrie 1956), astronaut si fizician, devine prima femeie de culoare care a ajuns in spatiu, fiind membra in echipajul navetei spatiale Endeavor. Naveta spațiala americana Endeavour STS–47, ii avea la bord pe langa Mae Jemison Carol, prima femeie afro-americana care a calatorit în spațiu, pe Mamoru Mohri, primul cetățean japonez care facut parte din echipajul unei nave spațiale americane, și pe Mark Lee și Jan Davis, primul cuplu căsătorit în spațiu.
  • 1994 - Trupe din tarile membre ale Aliantei Nord-Atlantice si din statele est-europene, inclusiv Romania, au efectuat manevre militare comune in Polonia, in cadrul Programului Parteneriatului pentru Pace.
  • 2007 - IPS Daniel (numele de mirean Dan Ilie Ciobotea, n.22 iulie 1951, satul Dobresti, comuna Bara, jud. Timis), a fost validat în funcţia de patriarh al Bisericii Ortodoxe Române.
  • 2013: NASA anunță că Voyager 1 a devenit primul obiect spațial creat de om care a ajuns în afara sistemului solar.

NAȘTERI

  • 1897 - S-a născut fiziciana si chimista Irène Joliot-Curie, fiica celebrilor savanti Pierre şi Marie Curie, distinsă, împreună cu soţul ei Frederic Joliot, cu Premiul Nobel pentru Chimie. A fost membru de onoare străin al Academiei Române; (m. 17 martie 1956).
  • 1901: Gusztáv Abafáy (Gusztáv Öffenberger), scriitor, istoric literar și publicist român de etnie maghiară (d.1995)
  • 1909: Gheorghe Albu (n. 18 noiembrie 1909 - d. 26 iunie 1974) a fost un fotbalist român, care a jucat în echipa națională de fotbal a României la Campionatul Mondial de Fotbal din 1934 (Italia).
  • 1913 - S-a nascut Eiji Toyoda, om de afaceri, fondatorul firmei de automobile „Toyota Motor Company Limited”; (1937). Toyoda a deținut această poziție până în 1994, cand s-a retas de la conducerea companiei.
  • 1913 - S-a născut Jesse Owens, celebru atlet de culoare supranumit “torpila umană”; la Olimpiada din 1936 (Berlin), a câştigat 4 medalii de aur; (m. 31 martie 1980).
  • 1921 - S-a nascut in orasul Lvov, pe atunci în Polonia, azi în Ucraina, scriitorul polonez Stanislaw Lem (d. 27 martie 2006, Cracovia).A fost a fost un cunoscut scriitor de science fiction, dar și filozof și autor de texte satirice.
    A fost multa vreme cel mai citit scriitor de science fiction care nu scria în limba engleză. In cartile sale Stanislav Lem a abordat teme filozofice, precum si reflectii legate de impactul tehnologiei asupra oamenilor, natura inteligenței, imposibilitatea comunicării și înțelegerii reciproce, disperarea în fața limitelor omenești, sau locul omenirii în Univers.
  • 1927: Nicolae Bria (n. 12 septembrie 1927, Colibași, raionul Cahul, Moldova – d. 17 octombrie 2017, București, România) a fost un specialist român al mecanizării agriculturii, în domeniul culturii cartofului și a plantelor tehnice (sfeclă de zahăr, cânepă, in).  Nicolae Bria s-a născut pe malul stâng al Prutului la data de 12 septembrie 1927 în comuna Colibași, județul Cahul. În satul natal a absolvit 7 clase primare, apoi s-a înscris la liceul "Ion Vodă cel Cumplit" din Cahul, absolvind 3 clase, apoi fiind evacuat din Basarabia și fiind copil de trupă și-a continuat studiile la liceul "Radu Greceanu" din Slatina, iar ultimii ani și bacalau­reatul le-a absolvit în anul 1949 la liceul "Alexandru Lahovary" din Râmnicu-Vâlcea. Prin concurs s-a înscris la Facultatea de Me­canizarea Agriculturii din cadrul Institutului Agronomic din Craiova, pe care a absol­vit-o și a susținut examenul de diplomă în anul 1953, fiind declarat inginer agricol. După terminarea facultății a lucrat 6 luni ca inginer mecanic de secție la S.M.T. Segar­cea, jud. Dolj și în același timp ca asistent stagiar zonal în cadrul Institutului de Cercetări pentru Mecanizarea și Electrificarea Agriculturii I.C.M.E.A., aflată, în or­ganizare în acea perioadă, după, care a fost încadrat definitiv ca cercetător științific.

    În cadrul Comisiei C.A.E.R. (Consiliul de Ajutor Economic Reciproc) din anul 1965 se ia hotărârea de a construi în colaborare sistema de mașini pentru agricultură. Din delegația română face parte și Nicolae Bria, alături de viitorii academicieni Grigore Obrejanu și Alexandru Priadcencu, ambii născuți în Basarabia.

    A făcut studii la Universitatea de Sociologie București pe care a absolvit-o în anul 1972. S-a înscris și a absolvit cursurile de pregătire pentru doctorat la Facultatea de Mecanică Agricolă din cadrul Institutului Politehnic din Timișoara. În anul 1978 a susținut teza intitulată: "Contribuții teoretice și experimentale privind perfecționarea procesului de lucru a combinelor de recoltat cartof", obținând titlul științific de doctor în agronomie, specialitatea mașini agricole.

    Între anii 1976 - 1977 a făcut studii de specializare în domeniul mecanizării lucrărilor din culturile de sfeclă de zahăr și cartof ca bursier F.A.O. la Universitatea din Bonn, Germania.

    În 1998 a obținut titlul de profesor universitar onorific al Universității Transilvania din Brașov și este menționat în "Dicționarul specialiștilor", un Who's Who în știința și tehnica românească.

    În anul 2002 ca urmare a contribuției științifice aduse în domeniul său de activitate, a fost ales membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești" și membru în cadrul Biroului Secției de Mecanizare.

    Întreaga activitate profesională a desfășurat-o în cercetarea științifică, în domeniul mecanizării agriculturii, fiind specializat în tehnologii de mecanizare și echipamente tehnice destinate culturilor de cartof, sfeclă de zahăr, in și cânepă. Împreună cu colective de specialiști din țară, a elaborat sistemele de mașini pentru aceste culturi, a coordonat și elaborat rapoarte de sinteză pentru toate cercetările efectuate în domeniu.

    A propus și a participat la realizarea și introducerea în fabricație (140 exemplare) la Uzina Semănătoarea București, a primei combine românești pentru recoltarea cartofului pe două rânduri, destinată a lucra în condiții de soluri ușoare și mijlocii ușor separabile. A efectuat cercetări și asupra cauzelor care conduc la formarea bulgărilor de pământ în solurile argiloase și a elaborat tehnologii pentru reducerea acestora. Împreună cu prof. onor. dr. Mircea Boboșilă a realizat și au fost brevetate sisteme tehnice pentru sfărâmarea și separarea bulgărilor de pământ în procesul de recoltare a tuberculilor de cartof, care au constituit baza realizării, omologării și introducerii în fabricație a combinei pentru recoltat cartof pe două rânduri, cultivat în soluri grele de tipul CCG-3 (brevetată). De asemenea a coordonat introducerea în fabricație a instalației stabile pentru sortarea și calibrarea tuberculilor de cartof, a combinei de recoltat sfeclă de zahăr pe două rânduri, a setului de mașini pentru recoltarea divizată pe trei rânduri a sfeclei de zahăr, a combinatorului pentru pregătirea patului germinativ la înființarea culturii de cartof și de sfeclă de zahăr, a stabilit tipul corespunzător de mașini pentru plantat tuberculi de cartof pe patru sau șase rânduri, a mașinii de recoltat in și cea de recoltat cânepă etc.

    A participat în colectivele de elaborare a strategiei direcțiilor de cercetare în domeniul mecanizării agriculturii și industriei alimentare, precum și la elaborarea studiilor privind structura necesarului de tractoare și mașini pentru agricultura României în condițiile noii proprietăți a pământului, oferta industriei românești și caracterizarea calității acesteia față de nivelul mondial. A realizat în calitate de responsabil sau colaborator 80 lucrări de cercetare științifică, care s-au materializat în dezvoltarea cercetării in domeniul tehnologiilor de mecanizare, a realizării de echipamente tehnice pentru agricultură, a elaborării metodologiilor de testare a echipamentelor tehnice și a elaborării de sinteze privind mecanizarea lucrărilor din agricultură. A fost membru în comisia de omologare a echipamentelor tehnice agricole și a participat la omologarea peste 180 de echipamente.

    Timp de 54 de ani, de la absolvirea facultății și până în 2012, lucrează la I.N.M.A. București unde de-a lungul anilor a avut o serie de activități profesionale, dintre care:

    • secretar științific și membru în conducerea Institutului (1955 - 1962),
    • șef de laborator (1952 - 1970),
    • cercetător științific principal (1970 - 1991),
    • membru în consiliul științific al Institutului (1955 - 1991),
    • membru în consiliul tehnico-­științific din Ministerul Agriculturii (1955 - 1962),
    • membru al colectivului din Ministerul Agriculturii pentru elaborarea prognozelor privind mecanizarea în agricul­tură (1970 - 1985),
    • cadru didactic asociat la Institutul Politehnic București (1970 - 1989),
    • membru al consiliului profesoral al Facultății de Mecanică Agricolă București (1984 - 1988),
    • membru în colegiul de redacție și consilier la revista Mecanizarea Agriculturii (din 1972),
    • membru fondator și în consiliul director al Societății Inginerilor Mecanici Agricoli din România (S.I.M.A.R., din 1990),
    • membru corespondent al Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești (1994 - 2002),
    • membru titular al Academiei de Științe Agricole și Silvice "Gheorghe Ionescu-Șișești (din 2002),
    • membru în comisia de avizare a rezultatelor cercetărilor științifice privind culturile de sfeclă de zahăr și cartof (din 1994),
    • referent de specialitate în comisiile de analiză și susținere de teze de doctorat, precum și în comisii de examinare a doctoranzilor (din 1994),
    • membru în comitetul tehnic de standardizare CT-77 "Tractoare și mașini agricole" (din 1996),
    • membru în consiliul director al organismului de certificare a conformității performanțelor tehnico-funcționale și al securității muncii a echipamentelor tehnice destinate agriculturii și industriei alimentare (I.N.M.A. — C.E.R.T., din 1995), calitate în care a participat la certificarea a peste 350 de echipa­mente tehnice pentru agricultură și industria alimentară.

    La 21 noiembrie 2013, Nicolae Bria este declarat "Cetățean de onoare al comunei Co­libași", titlu cu care se mândrește în mod deosebit.[necesită citare]

    A fost un bun organizator și adeptul concepției că orice cunoștință, trebuie imediat difuzată celor ce au nevoie de ea și a antrenat foarte mult tinerii să se pregătească profesional prin doctorantură. A scris 30 de cărți și peste 200 de articole de specialitate, a susținut în sesiuni științifice 75 de lucrări, are 8 brevete de invenție, a susținut peste 80 de conferințe și demonstrații practice în țară și a participat la 30 congrese de specialitate și simpozioane internaționale.

    Dintre principalele cărți la care a participat ca prim autor sau în colaborare sunt amintite: Mecanizarea lucrărilor în cultura plantelor tehnice (1965); Instalații și mașini pentru uscarea și condiționarea produselor agricole (1966); Mecanizarea lucrărilor de recoltare a sfeclei de zahăr (1967); Reglarea mașinilor agricole (1969); Mecanizarea lucrărilor în producția de cartofi (1982); Dicționarul de mecanică agricolă (coautor) (1973) etc.

    S-a alăturat întotdeauna ideii de muncă disciplinată și ordonată, capabilă să aducă contribuții semnificative la dezvoltarea științei de mecanizare a agriculturii. A fost un luptător pentru promovarea de echipamente tehnice în cultura cartofului, sfeclei de zahăr, in și cânepă și rămâne cel mai remarcabil specialist în aceste domenii. Onestitatea și bunătatea sunt parte ale trăsăturilor sale, incurajând și ajutând cu discreție orice inițiativă pozitivă a colegilor săi.[1]

    În data de 17 octombrie 2017, Nicolae Bria a decedat.  

    INVENȚII

    1. Nicolae Bria, Morărescu Eugen, Boboșilă Mircea, Oprea Ion, Wolf Carol, Solomon Carol, Cojocaru Iosif, Combina de recoltat cartofi, Brevet 56278 din 2 februarie 1972, publicat la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci - www.osim.ro, București, 1973
    2. Nicolae Ioachim Ionașiu, Ion Oprea, Carol Solomon, Nicolae Bria, Alexandru Munteanu, Eugen Morărescu, Extractor de sfeclă, Brevet 56067 din 6 iunie 1972
    3. Iosif Cojocaru, Mircea Boboșilă, Nicolae Bria, Dispozitiv de alimentare a combinei de recoltat cartof, Invenție 73928 din 10 iunie 1977, publicată la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci - www.osim.ro, București, 1980
    4. Mircea Boboșilă, Nicolae Bria, Eugen Robe, Marin Popa, Ion Vizitiu, Transportator sortator-separator, Brevet 74144 din 21 februarie 1978, publicat la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci - www.osim.ro, București, 1980
    5. Mircea Boboșilă, Ion Vizitiu, Nicolae Bria, Constantin Mitrescu, Eugeniu Robe, Marin Popa, Dispozitiv de sfărîmat și separat intensiv bulgări de pămînt, Brevet 73867 din 16 aprilie 1978, publicat la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci - www.osim.ro, București, 1980
    6. Nicolae Bria și colaboratorii, Combina de recoltat cartofi pentru soluri grele, Brevet 73865 din 19 aprilie 1978
    7. Mircea Boboșilă, Ion Vizitiu, Nicolae Bria, Marin Popa, Eugen Robe, Combina de recoltat cartofi în soiuri cu procent ridicat de bulgări, Brevet 73866 din 12 mai 1978, publicat la Oficiul de Stat pentru Invenții și Mărci - www.osim.ro, București, 1980
    8. Nicolae Bria și colaboratorii, Combina de recoltat în soluri greu separabile, Brevet 101501 din 1989
    9. Nicolae Bria și colaboratorii, Mașina de recoltat fasole verde, Brevet 108755 din 1993
    10. Nicolae Bria și colaboratorii, Combina de recoltat cartofi, Brevet 111891 din 1995  
      Nicolae Bria
      Date personale
      Născut12 septembrie 1927
      Colibași, raionul Cahul, Moldova
      Decedat17 octombrie 2017, (90 de ani)
      București, România
      Ocupațieagronom
  • 1930: Akira Suzuki, chimist japonez, laureat Nobel
  • 1931: Roger Planchon, dramaturg, actor și regizor de teatru francez (d. 2009)
  • 1936: Iosif Bukossy (n. 12 august 1936, Mediaș - d. 30 octombrie 2006, Constanța) a fost un fotbalist și un antrenor român. A reușit să câștige titlul de campion al României cu CCA - Steaua, evoluând și pentru Dinamo București, Farul Constanța sau Flacăra Mediaș pe postul de atacant. După retragerea din activitatea de jucător a antrenat frupele de copii și juniori ale Elpis și Farul Constanța.[1] Cunoscut drept descoperitor de talente, Bukossy a fost cel care l-a descoperit pe Gheorghe Hagi. Iosif Bukossy a început să joace fotbal în orașul său natal, Mediaș, la vârsta de 11 ani, la formația Spartak Mediaș. Pentru aceasta a evoluat până în 1954, când a ajuns la formația-fanion a orașului, Flacăra Mediaș (Gaz Metan Mediaș).

    La Flacăra Mediaș l-a avut antrenor pe Ștefan Dobay, cel care participase la Campionatul Mondial de Fotbal din 1934 alături de echipa națională de fotbal a României. Evoluțiile bune de la Flacăra l-au adus în atenția echipelor bucureștene.

    Bukossy a fost selecționat, la vârsta de 17 ani, la tabăra națională de juniori de la Câmpulung Muscel. La lotul național de juniori a evoluat de șapte ori, la echipa națională de tineret de 22 de ori, însă nu a reușit să evolueze în niciun meci pentru naționala mare, ci doar pentru echipa națională „B”.

    În 1955, Iosif Bukossy își începe periplul bucureștean, evoluând pentru perioade scurte de timp la Progresul București și Combinatul Poligrafic „Casa Scânteii”, înainte de a ajunge la CCA - Steaua. A apucat să joace trei meciuri în 1956, el câștigând primul său titlu de campion al României. Tot în 1956, a făcut parte din lotul Stelei deplasat pentru turneul din Anglia.

    În 1958, trece la Dinamo București, cu care este aproape de a câștiga titlul de campion în sezonul 1958-1959. Mai evoluează un an la Dinamo București, după care trece la Dinamo Obor București, în Liga II.

    În 1962, Bukossy se va stabili în Constanța, evoluând timp de șase ani la Farul, echipă la care a bifat 81 de apariții în prima ligă și pentru care a marcat 19 goluri pe prima scenă fotbalistică a țării. Până la retragerea din activitatea fotbalistică, survenită în 1971, Bukossy va evolua la Portul Constanța, echipă la care își va începe și cariera de antrenor.

    Din 1974, va fi antrenor la Centrul de Copii și Juniori al Farului din Constanța (cu o pauză de trei ani, în care a antrenat formația Elpis), descoperind talente precum Gheorghe Hagi sau Ianis Zicu.

    Pe 30 octombrie 2006, Iosif Bukossy se stinge din viață la vârsta de 70 de ani, datorită unei infecții la ficat. El a fost înmormântat la Cimitirul Municipal din Constanța.

  • 1939: Ion Ustian (în rusă Иван Григорьевич Устиян; n. 12 septembrie 1939, satul Olișcani, raionul Șoldănești) este un economist și om politic din Republica Moldova, care a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului de Miniștri din RSS Moldovenească (1980-1985).  Ion Ustian s-a născut la data de 12 septembrie 1939 în satul Olișcani (raionul Șoldănești), la acea dată parte a României, într-o familie de țărani. A absolvit în anul 1958 Școala tehnică de agronomie "G.I. Kotovsk" din satul Cucuruzeni, una dintre cele mai vechi instituții de învățământ din Moldova, fondată în 1893, încă în perioada țarismului.

    După absolvirea școlii, a început să lucreze în cadrul organizației Komsomol din RSS Moldovenească: instructor (1958-1961) și secretar II al Comitetului Raional Criuleni (1961-1962), prim-secretar al Comitetului Raional Telenești (1962), instructor (1962-1963) și conducător al organizațiilor rurale ale Komsomolului din Moldova (1963-1964).

    În anul 1961, a devenit membru al Partidului Comunist din Uniunea Sovietică. În perioada 1964-1965 a lucrat ca instructor al organelor Komsomol din cadrul Comitetului Central al Uniunii Tineretului Comunist-Leninist pentru republicile unionale.

    În anul 1965 a absolvit cursurile Institutului Agronomic "M.V. Frunze" din Chișinău, fără a fi scos din producție. În perioada 1965-1970 a făcut parte din conducerea secretariatului cu propaganda al Partidului Comunist din RSS Moldovenească. După absolvirea în anul 1973 a Academiei de Științe Sociale din Moscova, a devenit activist al PC din RSSM: inspector cu probleme organizatorice (1973), prim-secretar al Comitetului Raional Edineț (1973-1977), șef al secției de agricultură și industrie alimentară al Partidului Comunist din RSS Moldovenească (1977).

    În anul 1975 a obținut titlul științific de doctor în economie. Între anii 1977-1980 a fost vicepreședinte al Gosplan (Comitetul de Planificare) din RSS Moldovenească.

    În perioada 31 decembrie 1980 - 24 decembrie 1985, Ion Ustian a îndeplinit funcția de președinte al Sovietului de Miniștri din RSS Moldovenească, fiind și ministru al afacerilor externe până la 29 decembrie 1981. Ca urmare a deținerii acestei funcții, Ustian a fost ales membru al CC al PCUS (1981-1986) și deputat în Sovietul Suprem al URSS (1981-1989). La data de 24 decembrie 1985, Ion Ustian a fost pensionat.

    În prezent, Ion Ustian este cadru universitar la Catedra de Economie Politică și Doctrine Economice din cadrul Academiei de Studii Economice a Moldovei, unde predă cursul despre evoluția ideilor economice. În anul 2003 a fost avansat la gradul didactic de conferențiar universitar. Prin Dispoziția Consiliului Național pentru Acreditare și Atestare din 28 octombrie 2005, Ion Ustian a devenit conducător științific de doctorat.  

    LUCRĂRI PUBLICATE

    Monografii:

    • „Laureații Premiului Nobel în economie” – 1999, 246 p;
    • „Omul produce scopuri” cu subtitlul „Eminescu și economia teoretică” . Chișinău – 2000, 345 p. (ediția N 1) și ediția N 2 +2012, 428 p.
    • Пушкин и Политэкономия – Кишинев. Т. 1. 2002, 420 стр. (первое издание);
    • Пушкин и Политэкономия – Кишинев. Т. 1, 2004 – 488 стр. (второе издание, дополненное и переработанное);
    • «Байрон: Политэкономия Свободы» - Кишинев 2006. 526 стр.
    • «Пушкин: Политэкономия Свободы» . Кишинев 2010. 480 стр.
    • «Об экономической реформе в Китае»: экономико-аналитический и информационный аспект. Кишинев ASEM – 2005ю 155 стр.
    • «Пушкин: Экономическая социология трагедии «Борис Годунов». Кишинев. 2011 - 170 стр.
    • «Пушкин: Экономическая Свобода» . Кишинев 2011. 228 стр.

    Broșuri:

    • Агроэкологический фактор риска и неопределенности в первой сфере АПК. Кишинев. 1998, 27 стр.
    • Гениальный экономист В.В.Леонтьев – создатель нового метода анализа Экономической динамики («Затраты-выпуск»)ю Кишинев 1999, 40 стр.
    • Дмитрий Кантемир – государственный деятель и энциклопедический ученый Молдавии. Кишинев. 2003, 42 стр.
    • Пушкин о меркантилизме Кишинев. 2007. – 96 стр.
    • Пушкин: Великолепие Идеала. – 2007. – 84 стр.
    • Пушкин: экономическое право «Дубровского» . 2009. – 90 стр.
    • Экономические концепции Петра Великого и Дмитрия Кантемира. 2008. – 104 стр.  

Economistul Ion Ustian în teorie este un adept militant al analizei economice moderne și al implementării în economia reală a metodelor și pîrghiilor pur economice de dirijare managerială modernă, bazate pe calculele optimizaționale și pe modelele economico-matematice. Conceptele economice ale lui I. Ustian s-au format sub influența principiilor „Reformei economice a URSS”, elaborată în anul 1965. Fiind obsedat de noile metode de reglare economică, prevăzute de reformă, I. Ustian a scris un raport științific sub titlul „Aspectele economico-politice a Reformei economice a URSS din a. 1965”.

În anii următori toate lucrările lui I. Ustian au fost scrise sub aspect economico-politic de organizare și gestionare a economiei reale. Atunci cînd în anul 1990 a apărut necesitatea restructurării economiei centralizate planificate în economie de piață socială, I. Ustian s-a impus cu o serie de articole economico-politice în revistele economice ale URSS, Moldovei și Rusiei referitoare la economia de piață. Cele mai notorii articole au fost: „Economia de piață și protecția socială a populației”, „Libertatea economică și relațiile economice (de producție)”, „Principiul economico-ecologic de producție”, „Etica economică”, „Keynesismul – doctrină a economiei de piață dirijată”, „N. D. Kondratiev – creatorul teoriei ciclurilor lungi ale dinamicii economice”, V. V. Leontiev, creatorul unei noi metode de analiză economică sub titlul „Balanța interramurală” etc.

Începînd din anul 1990 I. Ustian a publicat mai multe monografii, broșuri și articole despre tranziția la economia de piață. O rezonanță deosebită în rîndurile tineretului prezintă articolele lui I. Ustian la compartimentul „Doctrine economice”.

Ion Ustian s-a născut la 12 septembrie 1939 în satul Olișcani, raionul Șoldănești, Republica Moldova, într-o familie de țărani. După absolvirea școlii din localitate în nul 1953 a susținut examenele de admitere la Colegiul agricol din Cucurozeni, raionul Orhei, pe care l-a absolvit cu mențiune în anul 1958. Apoi, I. Ustian a fost solicitat să activeze în calitate de instructor la Comitetul raional al Comsomolului din raionul Criuleni, unde în anul 1961 a fost ales în calitate de secretar al doilea al aceluiaș comitet.

Apoi au urmat alte funcții în organizațiile de tineret: cea de prim-secretar al CR al ULCTM, Telenești (1962), instructor, apoi șef de secție al tineretului rural al CC al ULCT din Moldova (1962-1964), instructor al CC al ULCT din URSS (or. Moscova) – (1964-1965). În august 1965 a fost ales secretar al CC al ULCTM din Moldova, Președintele Comitetului Organizațiilor de Tineret din Moldova. În septembrie a. 1970 a susținut cu mențiune examenele de admitere și raportul științific la tema: „Acumularea capitalului în viziunea clasicilor Smith-Ricardo” la Academia de Științe Sociale din URSS (or. Moscova). După trei ani de studii, în a. 1973 I.Ustian a susținut teza de doctor în economie pe specialitatea: „Economia politică și doctrine economice”. La sediul Consiliului științific al Academiei de Științe Sociale teza a fost recomandată spre editare sub titlul: „Cooperarea agroindustrială și relațiile economice (de antrepriză)” în a. 1975.

După absolvirea Academiei menționate I. Ustian a fost numit inspector în secția organizatorică a CC al PC al Moldovei (iulie 1973), iar în octombrie 1973 a fost ales prim-secretar al CR al PCM din raionul Edineț. În ianuarie 1977 a fost șef al secției agroalimentare a CC al PC al Moldovei, iar în decembrie a. 1977 a fost ales Locțiitor al Președintelui Consiliului de Miniștri, Președinte al „Gosplanului” Republicii Moldova. Aici I.Ustian a avut posibilitate să aplice cunoștințele teoretice în economia reală a R.Moldova.

La inițiativa d-lui Ustian colectivele „Gosplanului” și a instituțiilor de planificare și informație în aa. 1978-1980 au efectuat lucrări de pionerat pentru perioada dată, lucrări bazate pe calculele optimizaționale, care nu și-au pierdut valoarea științifică la tema: „ Locul și rolul Complexului economic al R.Moldova de specializare agroindustrială în cadrul diviziunii muncii sociale a Complexului economic unic al URSS”.

Pe baza a mai multor variante au fost efectuate calcule optimizaționale ale structurii economico-tehnologice a Complexului Agroindustrial (CAI) al Moldovei, după care au fost elaborate două programe de perspectivă: „Proiectul Planului de perspectivă al dezvoltării economiei naționale a Moldovei” și „Programul Alimentar al R.Moldova” pe anii 1980-1990”.

Pe baza calculelor optimizaționale au fost implementate noi concepte economico-tehnologice în industria de prelucrare a materiei prime și produselor agricole, a căror axă a fost prelucrarea deplină și profundă a unei tone de producție agricolă (de struguri, legume, tutun, floarea soarelui, etc.) și crearea unor asortimente noi de produse alimentare cu calități noi de nutriție și asanare. Cu acest scop în anii 80 a fost pus începutul retehnologizării întreprinderilor de producere a vinului, șampaniei și coniacului, conservelor, zahărului, uleiurilor eterice (de parfum), țigaretelor, etc..., care a luat o amploare mai largă la etapa actuală în legătură cu tranziția la economia de piață.

În plan economico-teoretic a fost realizată crearea și editarea primului model economico-matematic al CAI al R.Moldova sub conducerea d-lui Ustian, cu titlul: „Complexul Agro-Industrial al Republicii: analiza și planificarea rezultatelor economico-sociale” (1981). Pentru inițiativele realizate d-l Ustian a fost menționat cu două „Medalii de Aur” la Expoziția Realizărilor Economiei Naționale a URSS (aa. 1980, 1981).

În a. 1978 d-l Ustian a participat la lucrările comisiei guvernamentale mixte URSS – RDG, care s-a soldat cu semnarea acordului de fondare la Chișinău a unei întreprinderi de covoare, bazată pe tehnologia „Gaccard”, cunoscută astăzi sub denumirea de „Floare-carpet”.

În a. 1979 a participat la semnarea unui acord dintre Ministerul de Comerț extern a URSS și firma americană „Philip Morris” în vederea implementării tehnologiei de producere a țigaretelor „Marlboro” la Combinatul de tutun din or. Chișinău.

În decembrie a. 1980 d-l Ustian a fost ales Președinte al Consiliului de Miniștri al R.Moldova. D-lui Ustian i s-a încredințat să studieze experiența economică a R.Ungaria, R.D.Germania, R.Cuba și în măsura posibilităților a participat la implementarea noilor metode de activitate economică, elaborate în Rusia, Ucraina, Belarusia, Cazahstan, - în țările cu economie normativă, cît și cele cu economie pozitivă.

La decizia organelor directive d-l Ustian în aa. 1981-1985 a participat activ la construcția uzinei metalurgice din or. Rîbnița, fiind responsabil de aprovizionarea șantierului de construcție cu forță de muncă și cu resurse materiale.

În scopul implementării unor metode novatoare de construcție și montare a utilajului metalurgic, la decizia organelor centrale Ustian, în anul 1983, împreună cu conducătorii mai multor ministere ale Republicii Moldova, a studiat experiența de construcție a firmei austriece „Fest Alpine”, care în perioada dată construia în orașul Jlobin din Belarusia o mini-uzină metalurgică cu o tehnologie similară cu cea de la uzina metalurgică din or. Rîbnița. Experiența constructorilor și metalurgilor din Belarus a fost implementată la șantierul construcției uzinei metalurgice din Rîbnița, fapt, ce a contribuit la darea în exploatare a uzinei din or. Rîbnița cu 6 luni mai devreme decât punerea în funcțiune a uzinei similare, construite de firma austriacă „Fest Alpine” în or. Jlobin din Belarus.

După întoarcerea văzului, la începutul anilor 90 ai secolului XX, d-l I.G.Ustian s-a încadrat din nou în cîmpul muncii: activează în calitate de conferențiar la catedra de economie politică și doctrine economice a Academiei de Studii Economice a R.Moldova (ASEM). D-l I.G.Ustian s-a consacrat pe deplin activității științifico-teoretice și didactice, fapt, ce se manifestă prin sentimentul de responsabilitate cu care el petrece seminarele la disciplinele: „economia politică” și „doctrine economice”, explicăndu-le studenților importanța acestor discipline la aprofundarea și urgentarea reformelor economice din R.Moldova în calea spre economia de piață orientată social.

D-l I.G.Ustian participă la simpozioanele științifice ale ASEM. Temele preferate ale economistului I.G.Ustian sunt: „Rolul economic al statului în perioada de tranziție la economia de piață”, „Conceptele economice ale economiștilor – laureați ai Premiului Nobel”, „Economia mixtă”, „Particularitățile efectuării transformărilor sistemice socio-economice în Rusia și fostele republici unionale a URSS – actualele țări membre a CSI” etc...

Din anul 1966 pînă în prezent economistul I.G.ustian a publicat 612 lucrări științifice, preponderent pe teme economice și publicistice din care:

17 – monografii

12 – broșuri

575 – articole: 150 de articole între anii 1966-1990; 320 între anii 1990-2001 și 141 între anii 2001-2012 (inclusiv)

8 – recenzii

În anul 2008 , la sfatul redacției revistei economice din Rusia „Economist” I.Ustian a scris un articol analitic cu titlul: „Criza agroalimentară mondială” (vezi revista „Economist”, Moscova, 2008, N 10, pag. 63-79).

În timpul studiilor la doctorantura Academiei de Științe Sociale din Moscova (aa. 1970-1973) I.Ustian, la sfatul doctorului în științe economice, profesorului, pușkinistului-economist A.V.Anikin, I.Ustian a îmbrățișat o nouă temă de cercetare economico-teoretică de abordare instituționalistă pentru obținerea titlului de doctor habilitat în științe economice cu titlul: „Evoluția concepțiilor teoretice ale școlii liberalismului economic clasic, văzută prin prizma operelor poeților geniali ai lumii: Byron, Pușkin și Eminescu”. Teza a fost susținută la 23 noiembrie a. 2009 la catedra de economie politică și doctrine economice a ASEM-lui, obținînd titlul științific „doctor habilitat în științe economice”. Teza a fost aprobată de CNAA a R.Moldova în martie a. 2010. Actualmente I.Ustian, în calitate de pușkinist-economist, activează asupra cercetării unei singure teme cu titlul: „Cercetarea problemelor economico-politice , imortalizate în operele marelui poet rus A.S.Pușkin cu intonație socio-economică”.

Dl I.Ustian este decorat cu ordinul „Drapelul Roșu de Muncă”, 6 medalii ale URSS și altor țări, două medalii de aur a EREN-ului din URSS, precum și 2 Diplome de Onoare ale Prezidiului Sovietului Suprem al Republicii Moldova.  

Ion Ustian
Ion Ustian1.jpg
Date personale
Născut (80 de ani)
Olișcani, raionul Șoldănești
CetățenieFlag of Moldova.svg Moldova Modificați la Wikidata
Ocupațieeconomist
politician
diplomat Modificați la Wikidata
Președinte al Sovietului de miniștri al RSS Moldovenești
În funcție
30 decembrie 1980 – 24 decembrie 1985
Precedat deSemion Grossu
Succedat deIvan Calin
PremiiMedal "Veteran of Labour"[*]
Ordinul Steagul Roșu al Muncii
Jubilee Medal "In Commemoration of the 100th Anniversary of the Birth of Vladimir Ilyich Lenin"[*]
Medalia „Comemorarea aniversării de 1500 de ani a Kievului”[*]
Partid politicPartidul Comunist din Moldova
Alma materUniversitatea Agrară de Stat din Moldova
Academia de Științe Sociale pe lângă CC al PCUS[

  • 1940 - S-a nascut actrita americana Linda Gray, cunoscuta publicului larg datorita rolului jucat in popularul serial de televiziune “Dallas”).

     

  • 1943: Dan Slușanschi (n. 12 septembrie 1943, Sibiu – d. 22 iulie 2008, București) a fost unul dintre cei mai proeminenți clasiciști și filologi români,[1] indoeuropenist, profesor doctor la Facultatea de Limbi și Literaturi Străine din cadrul Universității din București, traducător al lui Homer, membru al Uniunii Scriitorilor, autorul a 28 de manuale, studii, ediții critice, traduceri literare și de specialitate și a peste 50 de articole și 80 de recenzii științifice.  Dan Slușanschi a absolvit în 1960 liceul „Ion Neculce” din București și apoi, în 1965, Facultatea de Filologie Clasică a Universității din București. A obținut titlul de doctor în filologie clasică și indo-europeană în 1972. Dan Slușanschi a fost profesor la Universitatea din București, unde a ținut cursuri de sintaxă a limbii latine, lingvistică indo-europeană (limbă și mitologie), istoria literaturii sanscrite, veche persă (istorie, civilizație, limbă), istoria limbii latine, sintaxă greacă, latină medievală și neolatină, critică de text și metrică antică. A fost profesor invitat la universitățile din Bruxelles, Liège, Berlin, Caen, Chișinău, Cluj, Timișoara, Constanța și doctor honoris causa al Universității din Caen.  În urma unor articole publicate de Andrei Pleșu[7] și Florin George Călian[8] în noiembrie, 2015, Academia Română și Eugen Simion (prin Fundația Națională pentru Știință și Artă și Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu”) au fost acuzați de editarea unui text latin stabilit de Dan Slușanschi, fără a se menționa contribuția acestuia în pagina de titlu și în descrierea CIP. Volumul incriminat este Dimitrie Cantemir, Istoria măririi si decăderii Curții othmane (Incrementorum et decrementorum aulae othman[n]icae sive aliothman[n]icae historiae), Academia Română, 2015. Unul dintre editorii textului latinesc, Octavian Gordon, a publicat o dezmințire, în care afirmă că "se impune ca firească topirea tirajului existent și refacerea lui".[9]. De asemenea, Andrei Pleșu ridică semne de întrebare și asupra traducerii făcute de Ioana Costa, afirmând că traducerea Academiei seamănă în anumite locuri cu cea făcută de Dan Slușanschi. Ca urmare a acestor acuze, a apărut în presă răspunsul Ioanei Costa[10], Academia Română nepublicând nimic oficial. Traducătoarea afirmă că "diferențele dintre două traduceri – o știe bine oricine a tradus ori măcar a fost interesat de această realitate – nu se văd pe frînturi de frază, care nu pot să nu aibă același conținut (exprimat însă cu alte cuvinte ori cu alte nuanțe)".  

    OPERA

    Editii de text

    • Textele latine din anexa la L. Protopopescu, Contributii la istoria învatamîntului în Transilvania, Craiova, 1966.
    • D. Cantemir, Historia Moldo-Vlachica and De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus (în  Opere Complete, IX, 1), Bucuresti, Editura Academiei, 1983.
    • D. Cantemir, Encomia in authorem, în V. Candea (ed.), Sistima religiei muhammedane, Bucuresti, Editura Academiei, 1987 (Opere Complete, VIII, 2).
    • D. Cantemir, Vita Constantini Cantemyrii, Moldaviae Principis, Bucuresti, Editura Academiei,   1996 (Opere Complete, VI, 1 - cu A. Pippidi si I. Campeanu).
    • Virgil, Aeneis, Bucuresti, Paideia, 2000, 2 vols. (I. Editie critica)
    • D. Cantemir, Incrementorum & Decrementorum Aulae Othmanicae libri III, editia critica princeps, Amarcord, 2001.
    • D. Cantemir, Descriptio Moldaviae, editia critica princeps, Bucuresti, Anastasia, 2005.
    • D. Cantemir, Sacro-Sanctae Scientiae Indepingibilis Imago, editie critica, Bucuresti, EUB, 2005.

    Traduceri

    • Dimitrie Cantemir, De antiquis et hodiernis Moldaviae nominibus; Historia Moldo-Vlachica Opere complete, Vol.IX, Partea I: De antiquis et hodiernis. Moldaviae nominibus, Prefața de Virgil Cândea. Ediție critică, traducere, introducere, note și indici de Dan Slușanschi, Editura Academiei, București, 1983.[11]
    • E. Benveniste, Vocabularul institutiilor indo-europene, Bucuresti, Paideia, 1999, I; 2005, I-II.
    • Eneida de Publius Vergilius Maro, Editura Paideia, București, 2000 [12]
    • Homer, Iliada, traducere de Dan Slușanschi, ilustrații de Mihail Coșulețu, Editura Humanitas, București, 2012, ISBN 978-973-50-3702-4
    • Homer, Odysseia, tradusă în hexametri de Dan Slușanschi și ilustrată de Alexandru Rădvan, Editura Humanitas, București, 2012, ISBN 978-973-50-3701-7.
    • Dimitrie Cantemir, Istoria cresterilor si descresterilor Curtii Otomane, prima traducere româneasca, Editura Paidea, 2008, 2010, 2012.

    Îngrijitor de volume

    PREMII

  • 1944 - S-a născut solistul vocal, producătorul şi compozitorul american de succes Barry White; (m. 4 iulie 2003).
  • 1950: Ioan Rus (n. 12 septembrie 1950) este un politician român, senator în Parlamentul României în mandatul 1990-1992 din partea FSN Alba. În cadrul activității sale parlamentare, Ioan Rus a fost membru în grupurilr parlamentare de prietenie cu Regatul Thailanda, Australia și Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord.

    Ioan Rus este avocat dinainte de 1989 și s-a remarcat ca parlamentar și secretar al comisiei de redactare a Constituției României la începutul anilor 1990.[1]

    Ioan Rus a fost prefect în județul Alba și președintele PSD Alba până în anul 2003, când, în urma unor scandaluri interne din organizația PSD Alba a fost schimbat din funcție.[2][3] [4][5][6] A revenit după 2004 la conducerea PSD Alba, dar nu a reușit să revitalizeze partidul.[2] Eșecul din 2008 l-a determinat să se retragă și să se ocupe de avocatură.[2] Ioan Rus este în prezent decanul Baroului de Avocați Alba.  

    Ioan Rus
    Date personale
    Născut (69 de ani)
    CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
    Ocupațiepolitician Modificați la Wikidata
    Prefect al județului Alba Modificați la Wikidata
    În funcție
     – 
    Succedat deMugurel Sârbu
    Senator Modificați la Wikidata
    În funcție
     – 
    CircumscripțiaAlba
    Partid politicPSD
  • 1952: Neil Peart, muzician și autor canadian, bateristul trupei Rush (d. 2020)
  • 1958: Constantin Ionescu (n. 12 septembrie 1958, Brașov) este un șahist român, maestru internațional și mare maestru în șah.

    A făcut parte din lotul României la opt olimpiade de șah (1986—2000).

  • 1959: Mariana Stănescu (n. 12 septembrie 1959, Beiuș, județul Bihor) este o interpretă a folclorului românesc.  În 1975, devine interpretă de muzică populară în Ansamblul Tineretului Lioara din Oradea.

    În 1979, a absolvit studiile liceale la Oradea - profil Filologie Istorie.

    Începând din 1980, participă la festivalurile și concursurile folclorice și de artă tradițională populară, câștigând numeroase premii de-alungul timpului.

    În 1982, a absolvit Școala Populară de Artă din Oradea, clasa Silvia Pop D. Popa.

    În 1996, a absolvit Facultatea de Artă, secția Etnomuzicologie și Folclor, din cadrul Universității Hyperion din București.

    În 1996 devine membră a Asociației Creatorilor Populari din Balcani.

    În prezent, redactor muzical la Radio Antena Satelor.  

    Mariana Stănescu
    Marianastanescu.JPG
    Mariana Stănescu
    Date personale
    Nume la naștereMariana Stănescu
    Născută (60 de ani)
    Beius, județul Bihor
    România România
    CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
    OcupațieCântăreață, compozitoare
    Activitate
    OrigineRomână
    Gen muzicalFolclor
    Ani de activitate1975 - prezent
    Case de discuriOltenia Star Music

  • 1961: Ionel Rotărescu (n. , Botoșani, România) este un fost jucător român de fotbal care a activat pe postul de portar.[1] Se ocupă în prezent de funcția de antrenori cu portari la FC Botoșani unde este antrenor Costel Orac.

  • 1967: Simona Iovănescu (n. Manea[2], pe 12 septembrie 1967[3], în Constanța[4]) este o fostă mare handbalistă română care a jucat pe postul de pivot la Hidrotehnica Constanța și CS Oltchim Râmnicu Vâlcea. Timp de peste 10 ani, ea a fost și căpitanul echipei naționale a României.[5] Iovănescu a luat parte la Campionatele Mondiale din 1990, 1993 și 1995, precum și la Campionatul Mondial pentru Tineret din 1985,[6] și este triplu medaliată cu aur la Campionatele Balcanice.

    În total, handbalista a jucat pentru echipa națională de senioare în 171 de meciuri, în care a înscris 250 de goluri.[1] După numărul de prezențe la echipa națională, Iovănescu se situa, în iulie 2014, pe locul 19 în clasamentul tuturor timpurilor. Simona Iovănescu și-a petrecut prima parte a carierei la Hidrotehnica Constanța, cu care a reușit o clasare pe locul IV al Cupei României.[8] La începutul anilor 1990 s-a transferat la Chimistul Râmnicu Vâlcea, echipă la care a rămas până la retragerea din activitate. Cu Chimistul, redenumit apoi Oltchim, Iovănescu a câștigat de opt ori campionatul și tot de opt ori Cupa României.

  • 1971: Daniel Movilă (n. 12 septembrie 1971, Hunedoara ) este un fost jucător român de fotbal care a jucat pe postul de mijlocaș.

  • 1973: Paul Walker, director si actor (d. 2013)
  • 1974: Sergiu Cioclea (n. 12 septembrie 1974, Chișinău) este un economist din Republica Moldova, care din 11 aprilie 2016 este Guvernator al Băncii Naționale a Moldovei. La data numirii în funcție, Sergiu Cioclea are peste 17 ani de experiență în sectorul financiar-bancar. Înainte de a deveni guvernator al BNM, a ocupat funcția de director gerant, șef al Departamentului Finanțe Corporative pentru Rusia și țările ex-sovietice în cadrul grupului BNP Paribas (2008-2015).  
    Sergiu Cioclea
    Date personale
    Născut (45 de ani)
    Chișinău, RSS Moldovenească
    Guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova
    În funcție
    11 aprilie 2016 – 30 noiembrie 2018
    Precedat deDorin Drăguțanu
    Succedat deOctavian Armașu
    Alma materASEM[1]
    Universitatea Pantheon-Assas
  • 1975: Cosmin Cernat (n. 12 septembrie 1975, București, România) este un prezentator de știri sportive din România.

    Cosmin Cernat a avut primul contact cu presa sportivă în 1994, la redacția Sport a ziarului Dimineața. În 1996, acesta și-a început activitatea la TVR după care a intrat în echipa Kanal D, în 2007, odată cu lansarea stației pe piața audiovizualului din România. A fost redactor-șef al Știrilor sportive Kanal D și prezentator și realizator al emisiunilor „Fluier de start” și „Fluier final”. Acesta a mai prezentat în trecut și o serie de formate TV de divertisment precum „Ploaia de stele”, „Spune-mi prețul” , „Stele de 5 stele” și „Șatră”. Pe lângă ocupația de prezentator, Cernat a fost și comentator în domenii precum handbal, atletism, baschet și sporturi de iarnă. Acesta a fost comentator la șapte ediții consecutive ale Jocurilor Olimpice și recompensat pentru activitatea sa de Asociația Profesioniștilor din Televiziune din România (APTR), în 2000.

    În toamna anului 2010, Cernat a părăsit Kanal D și s-a alăturat echipei de prezentatori ai știrilor sportive de la TVR 1, unde a continuat să realizeze și să prezinte Studiourile UEFA Champions League, a meciurilor echipei naționale de fotbal și a transmisiunilor sportive speciale la televiziunea publică. Tot în 2010, Cernat a devenit directorul Departamentului Sport al TVR.[1]

    În prezent, Cernat este prezentatorul reality show-ului Exatlon difuzat pe Kanal D.[2]

  • 1976: Sergiu Epureanu (n. 12 septembrie 1976 la Tiraspol) este un fost fotbalist din Republica Moldova. Ultima echipă la care a jucat el a fost FC Neman Grodno.

  • 1978: Decebal Gheară (n. 12 septembrie 1978 în Hunedoara) este un fost fotbalist român.

  • 1980: Adrian Iordache (n. 12 septembrie, 1980 în Pitești, România) este un fotbalist român care este legitimat la clubul Khazar Lankaran, în Azerbaidjan. Evoluează pe postul de fundaș central.

  • 1981: Gabriel Crăciun (n 12 septembrie 1981 în Vaslui) este un jucător român de fotbal, care evoluează pentru Petrolul Ploiești în Liga a II-a.

  • 1986: Emmy Rossum (născută Emmanuelle Grey Rossum la 12 septembrie 1986) este o actriță americană, cu origini basarabene (bunica lui Emmy este din Republica Moldova, orașul Telenești  
    Emmy Rossum
    Emmy Rossum at 2010 Independent Spirit Awards.jpg
    Date personale
    Nume la naștereEmmanuelle Grey Rossum
    Născută (33 de ani)
    New York City, New York, Statele Unite
    Căsătorită cuhttp://www.emmyrossum.com/
    CetățenieFlag of the United States.svg SUA Modificați la Wikidata
    Religieiudaism
    creștinism Modificați la Wikidata
    Ocupațieactriță de televiziune[*]
    actriță de film
    cântăreață
    actriță
    cântăreață de operă Modificați la Wikidata
    Alma materUniversitatea Columbia
    Universitatea Stanford
    Premii Globul de Aur
    Best Performance by an Actress in a Motion Picture - Musical or Comedy
    The Phantom of the Opera (2004)
  • 1994: Kim Nam-joon, cunoscut și sub numele de RM, este un rapper,compozitor și producător sud coreean,membru și lider al trupei sud coreene Bangtan Boys, cunoscută ca și BTS
  • 1999: Yasin Hamed (n. ,[1] Salonta, România) este un fotbalist profesionist româno-sudanez[2] care joacă pentru Miercurea Ciuc , în Liga a II-a, împrumutat de la Sepsi Sfântu Gheorghe. Deși s-a născut în România, acesta reprezintă Sudanul la nivel internațional.
la

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

Abonați-vă la: Postare comentarii (Atom)

PERIOADA ROMANTICĂ 8. louis spohr

 PERIOADA ROMANTICĂ 8. Louis Spohr

  • (niciun titlu)
    MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU MIERCURI 15 IULIE 2020   PARTEA A TREIA - ARTE; GÂNDURI PESTE TIMP; GLUMEȘTE, FII VESEL ȘI VEI RĂMÂNE TÂNĂR...
  • (niciun titlu)
      7. /14 IULIE 2021 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT MARIA TRIPON Maria Tripon Date personale Născută 14 iulie 1962  (58 de ani)  orașul  Negreș...
  • (niciun titlu)
    INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ ȘI BALET 15 Iulie Dorin Teodorescu Dedic acest material drei Dr Andreea Teodorescu! Câteva cuvinte de...