5. /23 SEPTEMBRIE 2022 - TEATRU/FILM
Geo Saizescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Oprișor, Mehedinți, România |
Decedat | (80 de ani) București, România |
Copii | Cătălin Saizescu |
Cetățenie | România |
Ocupație | regizor de film actor scenarist |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Gheorghe (Geo) Saizescu[1] (n. 14 noiembrie 1932, Prisăceaua, județul interbelic Mehedinți – d. 23 septembrie 2013, București[2]) a fost un regizor, scenarist și actor român de film.
Fiul său, Cătălin, este actor, regizor și producător.[3]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
Regizor[modificare | modificare sursă]
- Doi vecini (1959)
- Celebrul 702 (1962) - regizor secund
- Un surîs în plină vară (1964)
- Dragoste la zero grade (1964) - în colaborare cu Cezar Grigoriu
- La porțile pămîntului (1966)
- Balul de sîmbătă seara (1968)
- Astă seară dansăm în familie (1972)
- Păcală (1974)
- Eu, tu, și... Ovidiu (1978)
- Șantaj (1981)
- Jocul de-a vacanța (1981) - teatru TV
- Grăbește-te încet (1982)
- Secretul lui Bachus (1984)
- Sosesc păsările călătoare (1985)
- Secretul lui Nemesis (1987)
- Harababura (1991)
- Călătorie de neuitat (1994) (serial TV)
- Păcală se întoarce (2006)
- Iubire elenă (2010)
Scenarist[modificare | modificare sursă]
- Doi vecini (1959)
- Balul de sîmbătă seara (1968) - în colaborare cu Dumitru Radu Popescu
- Astă seară dansăm în familie (1972) - în colaborare cu Ion Băieșu
- Păcală (1974) - în colaborare cu Dumitru Radu Popescu
- Eu, tu, și... Ovidiu (1978) - în colaborare cu Alexandru Struțeanu și Beno Meirovici
- Șantaj (1981) - în colaborare cu Rodica Ojog Brașoveanu
- Harababura (1991) - în colaborare cu Ion Băieșu
- Păcală se întoarce (2006)
Actor[modificare | modificare sursă]
- S-a furat o bombă (1962)
- Celebrul 702 (1962)
- Partea ta de vină (1963)
- Asediul (1971)
- Astă seară dansăm în familie (1972) - Bizarul
- Păcală (1974)
- Eu, tu, și... Ovidiu (1978)
- Rug și flacără (1980)
- Lumina palidă a durerii (1980)
- Șantaj (1981)
- Saltimbancii (1981)
- Am o idee (1981)
- Grăbește-te încet (1982)
- Un saltimbanc la Polul Nord (1982)
- Buletin de București (1983) - avocatul Toplița
- Pe malul stîng al Dunării albastre (1983) - Teodor „Bobby” Davidescu
- Fram (1983)
- Căruța cu mere (1983)
- Secretul lui Bachus (1984) - poetul Ieronim Stâncă
- Sosesc păsările călătoare (1985) - Foto Bujor
- Căsătorie cu repetiție (1985) - nea Gică de la Primărie
- Figuranții (1987)
- Secretul lui Nemesis (1987)
- Harababura (1991)
- Telefonul (1992)
- A doua cădere a Constantinopolului (1994)
- Paradisul în direct (1995)
- Milionari de weekend (2004) - Saizman
- Păcală se întoarce (2006) - deputatul „Cioara de pe gard”
George Mihăiță | |
George Mihăiță (decembrie 2011) | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Gheorghe Mihăiță |
Născut | (73 de ani) Moreni, județul Dâmbovița |
Căsătorit cu | Delia Seceleanu |
Cetățenie | România |
Ocupație | actor regizor de film |
Alma mater | Colegiul Național „Gheorghe Lazăr” din București Universitatea Națională de Artă Teatrală și Cinematografică „Ion Luca Caragiale” din București |
Alte premii | |
Ordinul Național „Serviciul Credincios” | |
Prezență online | |
Modifică date / text |
George Mihăiță (n. 23 septembrie 1948, Moreni, județul Dâmbovița) este un actor român de film, radio, televiziune, scenă și voce.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A absolvit în 1971 Institutul de Artă Teatrală și Cinematografică "I. L. Caragiale" București, secția Actorie, clasa prof. univ. Sanda Manu. Începând cu anul 2000 este directorul Teatrului de Comedie din București.
Actorul George Mihăiță a fost decorat la 13 decembrie 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru devotamentul și harul artistic puse în slujba teatrului romanesc, cu prilejul împlinirii unui veac și jumătate de existență a Teatrului Național din București”.[1]
Roluri la Teatrul de Comedie[modificare | modificare sursă]
- Castor/Polux - Fata Morgana de Dumitru Solomon, regia Mihai Dimiu, 1971
- Soldatul - Mutter Courage de Berthold Brecht, regia Lucian Giurchescu, 1972
- Billy the KId - Buffalo Bill și indienii de Arthur - L. Kopit, regia Lucian Giurchescu, 1973
- Nano - Volpone de Ben Jonson, regia Ion Cojar, 1974
- Arlequin - Jocul dragostei și al întâmplării de Marivaux, regia Tudor Florian, 1976
- Juratul nr. 8 - 12 oameni furioși de Reginald Rose, regia George Teodorescu, 1977
- Soldatul - Cercul de cretă caucazian de Berthold Brecht, regia Lucian Giurchescu, 1977
- Cristian Marinescu - Măseaua de minte de Corneliu Marcu, regia George Teodorescu, 1978
- Trofimov - Livada cu vișini de A. P. Cehov, regia Lucian Giurchescu, 1979
- Barnaby Tacher - Pețitoarea de Thorton Wilder, regia Valeriu Moisescu, 1979
- Harold - Harold și Maude de Colin Higgins, regia Sanda Manu, 1980
- Strigoiul - Strigoii la Kitahama de Kobo Abe, regia Cătălina Buzoianu, 1982
- Bouzin - Scaiul de Georges Feydeau, regia Ion Lucian, 1989
- Mercur - Ce ne facem fără Willy? de George Astaloș, regia Ludmila Syekely Anton, 1992
- Willy - Ce ne facem fără Willy? de George Astaloș, regia Ludmila Syekely Anton, 1992
- Tersit - Troilus și Cresida de William Shakespeare, regia Dragoș Galgoțiu, 1994
- Arthur, regele gândacilor - Fuga de Mihail Burgakov, regia Cătălina Buzoianu, 1995
- Fadinard - Pălăria de Eugène Labiche, regia Horațiu Mălăele, 1998
- Henry Perkins - Bani din cer de Ray Cooney, regia Horațiu Mălăele, 2001
- Titel - Poker de Adrian Lustig, regia Alexandru Tocilescu, 2004
- Pișănțap, marchiz de Brizăbrează - Ubu înlănțuit de Alfred Jarry, regia Gábor Tompa, 2004
- Anton Antonovici Scvoznic-Dmuhanoshi, primarul orașului - Revizorul de N. V. Gogol, regia Horațiu Mălăele, 2006
- Narcis Pasăre, fost boxer - Clinica de Adrian Lustig, regia Aurel Palade, 2008
- Alexandr Tarasovici Ametistov - Casa Zoikăi de Mihail Bulgakov, regia Alexandru Tocilescu, 2009
- St Clair Bayfield - În plină glorie! de Peter Quilter, regia Răzvan Mazilu, 2015
Teatrul Bulandra[modificare | modificare sursă]
- Ziariștii de Alexandru Mirodan, regia Valeriu Moisescu, 1971
Teatrul Național București[modificare | modificare sursă]
- Guliță - Coana Chirița de Vasile Alecsandri, regia Horea Popescu, 1969
Teatrul Baia Mare[modificare | modificare sursă]
- Spiridon - O noapte furtunoasă de Ion Luca Caragiale, regia Magda Bordeianu, 1972
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Reconstituirea, regia Lucian Pintilie, 1968
- Căldura, regia Șerban Creangă, 1969
- Prieteni fără grai (1969)
- Castelul condamnaților (1970)
- Brigada Diverse intră în acțiune (1970) - brigadierul silvic Harpalete
- Mirii anului II (1971)
- Brigada Diverse în alertă! (1971) - brigadierul silvic Harpalete
- Urmărirea, regia Radu Gabrea - serial TV, 1971
- Veronica (1973) - șoricelul Aurică
- Veronica se întoarce (1973) - șoricelul Aurică
- Capcana (1974) - mirele
- Zidul (1975) - Sile
- Ilustrate cu flori de cîmp (1975) - mirele
- Filip cel bun (1975) - Țigănosul
- Comedie fantastică (1975) - Ol
- Ultimele zile ale verii (1976) - Șerban
- Ultima noapte a singurătății (1976)
- Tufă de Veneția (1977) - Tase
- Accident (1977) - Tudor Cuceanu
- Mama (1977) - măgarul Petrică
- Pentru patrie (1978) - Peneș Curcanul
- Drumuri în cumpănă (1979) - fiul lui Octavian Borcea
- Brațele Afroditei (1979) - Gigi
- Falansterul (1979)
- Omul care ne trebuie (1979) - instructorul de la Căminul cultural
- Ultima noapte de dragoste (1980) - sergentul Zamfir
- Capcana mercenarilor (1981) - Onuț, fratele lui Luca
- Duelul (1981) - subcomisarul Petrescu
- Saltimbancii (1981) - clovnul
- Un saltimbanc la Polul Nord (1982) - clovnul
- Cucerirea Angliei (1982) - Gollet, bufonul ducelui Normandiei
- Melodii la Costinești, regia Constantin Păun, 1983
- Fram (1983)
- Zacharicus, regia Claude Girinberg, 1983
- Siciliana regia Olimpia Arghir, 1984
- Sosesc păsările călătoare (1985)
- Promisiuni (1985) - Cornel
- François Villon – Poetul vagabond (1987) - student
- Niște băieți grozavi, Cornel Diaconu, 1987 - Gigi
- Zîmbet de Soare (1988)
- Duminică în familie (1988) - cercetătorul științific Alexandru Ionescu
- Campioana (1991) - Marian
- Paradisul în direct (1995)
- Punctul zero (1996) - revoluționarul Radu
- Omul zilei (1997) - Florentin
- Supraviețuitorul (2008) - Haral bătrân
- Nunta mută (2008) - Valentin Gogonea
- Undeva la Palilula (2012) - Ilie Tudorin
- Moromeții 2 (2018) - Aristide[2]
Roluri în televiziune[modificare | modificare sursă]
Teatru TV
- DUBLAJ MEMORABIL, ÎN FILMUL LEMONADE MOUTH, ÎN ROLUL DIRECTORULUI BRENIGAN (2011)
- Să umplem pământul cu visuri, de Dan Tărchilă, regia Eugen Todoran
- Doctor în filosofie, de Branislav Nușici, regia Matei Alexandru
- Siciliana, de Aurel Baranga, regia Olimpia Arghir
- Șeful sectorului suflete, de Alexandru Mirodan, regia Letiția Popa
- Îndrăzneala, de Gheorghe Vlad, regia Letiția Popa
- Viori de primăvară, de Al. Stein, regia Domnița Munteanu
- Căsnicia nu-i o joacă, de I.D. Șerban, regia Olimpia Arghir
- Vilegiatura, de Constantin Stoiciu, regia Andrei Blaier
- Fata care a mutat Parângul, de I.D. Șerban, regia Nae Cosmescu
- Ziariștii de Alexandru Mirodan, regia Valeriu Moisescu
- Speranța nu moare în zori, de Romul Guga, regia Nae Cosmescu
- Căsătorie imposibilă, de Alex Ștefănescu, Silviu Jicman
- Capul de rățoi, de Gheorghe Ciprian, regia Constantin Dicu
- Când vine barza, de Andre Roussin, regia Constantin Dicu
- Caragiale, dar nu teatru, regia Sanda Manu.
Emisiuni de divertisment[modificare | modificare sursă]
- Revelion 1973, Revelion 1992, Revelion 1995, Revelion 2002
- Moderator "Careul de aur" TVR 1
- Telerecital Silviu Stănculescu
- Telerecital Mircea Șeptilici
Seriale TV[modificare | modificare sursă]
- Urmărirea, regia Radu Gabrea
- Mușatinii, regia Sorana Coroamă Stanca
- Secretul Mariei, regia Valeriu Lazarov
- Vine poliția, regia Peter Kerek
- Moștenirea, regia Iura Luncașu
- Adela, regia Radu Grigore, Ruxandra Ion
Premii[modificare | modificare sursă]
- 2010 - Premiul UNITER pentru cel mai bun actor într-un rol principal, pentru rolul Alexandr Tarasovici Ametistov - Casa Zoikăi de Mihail Bulgakov, Teatrul de Comedie, București
- 2001 - Henry Perkins, Bani din cer de Ray Cooney, regia Horațiu Malaele, Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină în cadrul Festivalului Național de Comedie de la Galați
- 1994 - Tersit, Troilus si Cresida de William Shakespeare, regia Dragoș Glagotiu, Premiul pentru cea mai bună interpretare masculină oferit de Asociația Umoriștilor Români
- 1975 - Premiul III în cadrul Festivalului de Teatru de la Bacău cu un recital Marin Sorescu
- 1976 - Premiul Cenaclului Flacăra
Alte activități[modificare | modificare sursă]
- 1990 Directorul revistei Salut[3], Salut paranormal, Salut rebusist, Integrame salut, Sexualitatea
- 1992 Președintele Clubului UNESCO Adolescenții
- 1994 Propune Camerei Deputaților și Parlamentului României proiectul de lege privind Ziua Adolescentului
- 1997 Președintele României semnează Legea nr 197/1997 privind instituirea Zilei Adolescentului în a doua duminică din luna mai
- 1998 Directorul revistei Salut Generația Pro
- 2000 Directorul onorific al revistei Super
Șerban Ionescu | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 23 septembrie 1950 Corabia |
Decedat | 21 noiembrie 2012 (62 ani) Spitalul Floreasca, București |
Înmormântat | Cimitirul Bellu |
Cauza decesului | cauze naturale (scleroză laterală amiotrofică) |
Căsătorit cu | Magda Catone |
Cetățenie | România |
Religie | Biserica Ortodoxă |
Ocupație | actor |
Alte premii | |
Ordinul Național „Serviciul Credincios” (2002) | |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Șerban Ionescu (n. , Corabia, România – d. ,[1] București, România) a fost un actor român de film, radio, scenă, televiziune și voce.
A activat la Târgu Jiu, apoi în București, la Teatrul de Comedie, la Teatrul Odeon și la Teatrul Național.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A fost căsătorit cu actrița Magda Catone, cu care a avut un fiu, Carol.
Actorul Șerban Ionescu a fost decorat la 30 mai 2002 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler, alături de alți actori, „pentru prestigioasa cariera artistică și talentul deosebit prin care au dat viață personajelor interpretate în filme, dar și pe scenă, cu prilejul celebrării unui veac de film românesc”.[2]
A murit la 21 noiembrie 2012.[3]
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Cuibul salamandrelor (1977) - luptător de judo
- Blestemul pămîntului – Blestemul iubirii (1980) - Ion
- Burebista (1980)
- Capcana mercenarilor (1981)
- Lumini și umbre (TV, 1981)
- Lumini și umbre: Partea II (TV, 1982)
- Acasă (1984)
- Imposibila iubire (1984)
- Salutări de la Agigea (1984)
- Horea (1984) - Cloșca
- Marele premiu (1985) - Tatăl
- Furtună în Pacific (1986)
- Bătălia din umbră (1986)
- Pădureanca (1987)
- Martori dispăruți (1988)
- Umbrele soarelui (1988)
- Misiunea (1989) - serial TV
- Mircea (1989)
- Lacrima cerului (1989)
- Cezara (1991)
- Rămînerea (1991)
- Șobolanii roșii (1991)
- Atac în bibliotecă (1993) - Andrei Mladin
- Începutul adevărului (Oglinda) (1994) - Lucrețiu Pătrășcanu
- Prea târziu (1996)
- Aerisirea (TV, 1998)
- Față în față (1999)
- Maria (2003) - Ion
- Sindromul Timișoara - Manipularea (2004)
- „15” (2005)
- Cuscrele (serial TV, 2005)
- Azucena - Îngerul de abanos (2005) - Grănicerul Vaniușa
- Om sărac, om bogat (serial TV, 2006) - Emilian Maxim
- Păcală se întoarce (2006) - primarul
- Happy End (2006) - senatorul Costea
- De ce eu? (2006) - Tatăl
- Visuri otrăvite (2006) - Eugen
- Anticamera (serial TV, 2008)
- Serviciul omoruri (serial TV, 2008) - Lenți
- Vine poliția! (serial TV, 2008) - soțul Iolandei
- Dincolo de America (2008) - Yan Vesa
- Fetele marinarului (serial TV, 2008) - Amza Trifan
- Pac! Ești mort (2009)
- Narcisa Sălbatică (serial TV, 2010)
- Umilința (2011) - Dumitru
Teatru[4][modificare | modificare sursă]
- Teatrul Național București
- Dineu cu proști de Francis Veber, regia Ion Caramitru, 2010; ca Pierre
- Livada de vișini de A.P. Cehov, regia Felix Alexa, 2010; ca Gaev, Leonid Andreevici
- Molto, gran' impressione de Romulus Vulpescu, regia Dan Tudor, 2009; ca Greceanu
- Eduard al III-lea de William Shakespeare, regia Alexandru Tocilescu, 2008; ca Regele John al II-lea
- Comedie roșie de Constantin Turturică, regia Alexandru Tocilescu, 2006; ca Ministrul de Interne
- Inimă de câine de Mihail Bulgakov, regia Yuriy Kordonskiy, 2005; ca Schwonder, Președintele comitetului de bloc
- Gândirea de Leonid Andreev, regia Felix Alexa, 2005; ca Savelov
- Apus de soare de Barbu Ștefănescu Delavrancea, regia Dan Pița, 2004; ca Paharnicul Ulea
- O scrisoare pierdută de I.L. Caragiale, regia Grigore Gonța, 2003; ca Pristanda
- Revizorul de Nicolai Vasilievici Gogol, Serghei Cerkasski, 2002; ca Dobcinski
- Crimă pentru pământ după Dinu Săraru, dramatizarea și regia Grigore Gonța, 2002; ca Niculaie Cursfânt
- Teatrul Odeon (1992 - 2002)
- Comedii de Cehov după A.P. Cehov
- Richard III de William Shakespeare, regia Mihai Măniuțiu
- Demonul meschin de Feodor Sologub, regia Adrian Giurgea
- La țigănci după Mircea Eliade, regia Alexander Hausvater
- Platonov de A.P. Cehov, regia Gelu Colceag
- Lulu de Frank Wedekind, regia Dragoș Galgoțiu
- Frații de Sebastian Barry, regia Alexandru Dabija
- Saragosa 666 zile de Jan Potocki, dramatizare și regia Alexandru Dabija
- Cartofi prăjiți cu orice de Arnold Wesker, regia Alice Barb
- Teatrul de Comedie (1982 - 1992)
- Doi tineri din Verona de William Shakespeare
- Regele Ioan de William Shakespeare, regia Grigore Gonța
- Visul unei nopți de vară de William Shakespeare, regia Alexandru Darie
- Troilus și Cresida de William Shakespeare, regia Dragoș Galgoțiu
- Sfântu Mitică Blajinu de Aurel Baranga, regia Valeriu Moisescu
- Avea două pistoale cu doi ochi albi și negri de Dario Fo
- Slugă la doi stăpâni de Carlo Goldoni, regia Tudor Mărăscu
- Procesul de Aleksandr Vasilievici Suhovo Kobilin, regia Gyorgy Harag
- 3 x Havel de Vaclav Havel
- Cârtițele de Mihail Zoscenko, regia Valeriu Paraschiv
- Comedia erorilor de William Shakespeare
- Teatrul din Sibiu
- Dirijorul de Dumitru Radu Popescu, regia Florin Fătulescu
- Camino real de Tennessee Williams, regia Iulian Vișa
- Teatrul Mic
- Niște țărani de Dinu Săraru, scenariul dramatic și regia Cătălina Buzoianu
- Moartea mănâncă banane de Alfonso Zurro
- Inelul dragostei
- Teatrul din Petroșani
Jules Cazaban | |
Date personale | |
---|---|
Născut | Fălticeni, Suceava, România |
Decedat | (60 de ani) București, România |
Înmormântat | Cimitirul Bellu |
Cetățenie | România |
Ocupație | actor |
Activitate | |
Alma mater | Universitatea de Arte „George Enescu” din Iași |
Prezență online | |
Modifică date / text |
Jules (Iuliu) Cazaban (n. , Fălticeni, Suceava, România – d. , București, România) a fost un actor român de teatru și film.
Biografie[modificare | modificare sursă]
A fost fiul inginerului francez Ludovic Cazaban și al austriecei Aneta Checais. Jules Cazaban a fost fratele scriitorului Theodor Cazaban.
A urmat gimnaziul și liceul la Fălticeni. Pasionat de muzică, a fost violoncelistul orchestrei Liceului „Nicu Gane” din Fălticeni, condusă de prof. Aurel Mihăilescu. Vocația lui principală a fost, însă, cea actoricească. A început prin a juca în piesele puse în scenă la Liceul „Nicu Gane”. În 1924 s-a înscris la Conservatorul de artă dramatică din Iași. A debutat pe scena Teatrului Național din Iași, în piesa Cafeneaua cea mică de Tristan Bernard și a jucat, la Teatrul Național din Cernăuți, în Azilul de noapte de Maxim Gorki (rolul Alioșa), Volpone de Ben Jonson, Poveste de iarnă de William Shakespeare, Învierea după Lev Tolstoi, Crimă și pedeapsă după Fiodor Dostoievski, Viforul de Barbu Ștefănescu Delavrancea, Răzvan și Vidra de Bogdan Petriceicu Hasdeu, în regia lui Victor Ion Popa.
În 1929 s-a mutat la București, unde a colaborat cu mai multe trupe teatrale independente, printre care compania Maria Ventura, teatrul Bulandra-Maximilian-Storin și trupele îndrumate de Sică Alexandrescu. În 1941 a fost angajat la Teatrul Nostru, condus de Dina Cocea. După 1944 a jucat la Teatrul Municipal din București, condus de Lucia Sturdza-Bulandra (la 18 septembrie 1947 a devenit chiar director adjunct al teatrului). A avut interpretări de mare succes în: Cum vă place (în rolul bufonului Touchstone) și A douăsprezecea noapte (Malvoglio) de Shakespeare, Vizita bătrânei doamne de Dürrenmatt (rolul Alfred al III-lea), Moartea unui comis voiajor de Arthur Miller (Willy Loman), Mamouret de J. Sarment, Nu se știe niciodată de G. B. Shaw (chelnerul William), Baia de Maiakovski (Teribilov), Take, Ianke și Cadâr de V. I. Popa (Ianke).
A avut o bogată activitate în cinematografie, radio și televiziune și a fost profesor la Institutul de a Artă Teatrală și Cinematografică „I. L. Caragiale” din București. A primit distincția de Artist al poporului și a fost laureat al Premiului de Stat. În ultima parte a vieții a dorit să-și revadă fratele mai mic, Theodor, scriitorul, aflat în exil la Paris. Autoritățile comuniste au acceptat să-i acorde pașaportul numai cu condiția de a nu se vedea la Paris cu nici un exilat român. În aceste condiții, Jules Cazaban a renunțat la pașaport și la călătorie.
Căsătorit cu actrița Irina Nădejde, fiica jurnalistului și cronicarului dramatic Iosif Nădejde, a avut un fiu, compozitorul si muzicologul Costin Cazaban. Jules Cazaban este înmormântat în Cimitirul Bellu din București.
A fost distins cu titlul de Artist Emerit și apoi cu titlul de Artist al poporului (înainte de 1960).
Pe 15 mai 2017, asociația Memorie și Speranță l-a comemorat pe Jules Cazaban în Sala Media a Teatrului Național București.
Filmografie[modificare | modificare sursă]
- Bulevardul Fluieră vântu (1950)
- Viața învinge (1951)
- Brigada lui Ionuț (1954)
- Bijuterii de familie (1957)
- Telegrame (1960)
- Băieții noștri (1960)
- Furtuna (1960)
- Setea (1960)
- Darclée (1960)
- Celebrul 702 (1962)
- Vacanță la mare (1963)
- Corigența domnului profesor (1966)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu