4. /6 SEPTEMBRIE 2022 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT

IOANA CĂPRARU

Ioana Căpraru
Date personale
Născută	6 septembrie 1952 (68 de ani)
Cetățenie	Moldova
Ocupație	cântăreață
Activitate
Instrument(e)	voce[*]
Ani de activitate	1971 - Prezent
Modifică date / text

Ioana Căpraru (n. 6 septembrie 1952, Cotihana, Cahul) este o interpretă de muzică populară din Republica Moldova, artistă a poporului.^[1]

CUPRINS

• 1Biografie
• 2Discografie
• 3Referințe
• 4Legături externe

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Ioana Căpraru s-a născut la 6 septembrie 1952, în satul Cotihana, situat pe malul Prutului, în raionul Cahul, RSS Moldovenească, Uniunea Sovietică, într-o familie de țărani cu șase copii.^[2] Tatăl Ioanei Căpraru cânta la fluier, iar un frate de-al ei la acordeon. Mama ei, de asemenea, cânta adesea pe la petreceri, nunți si cumetrii.^[3]

În anul 1975 absolvit Școala de Iluminare Culturală „E. Sîrbu” de la Soroca. Între anii 1978–1982 a studiat la școala medie de muzică „Șt. Neaga”. Iar începând cu anul 1982 și-a continuat studiile la Institutul de Arte „G. Musicescu” din Chișinău.

Ioana Căpraru și-a făcut debutul profesional în anul 1971. A fost solistă a Orchestrei de muzică populară „Miorița” (anii 1971-1972), apoi a orchestrei de muzică populară „Mugurel” (anii 1980-1990) și a orchestrei de muzică populară „Lăutarii” (din anul 1990). A colaborat cu orchestrele „Lăutarii”, „Plai Moldovenesc”, „Fluieraș”, „Mărțișor” , Orchestra Fraților Advahov. Pe parcursul carierei sale artistice a înregistrat la Radio Chișinău mai multe cântece populare.

În 1993 i-a fost conferit titlul de Maestru în Arte.

Pe 28 octombrie 2006, Ioana Căpraru a lansat albumul „De dragul fetelor mele”.

În 2009, Ioana Căpraru a primit distincția Artist al Poporului Republicii Moldova.^[4]

În prezent, Ioana Căpraru este solistă a Orchestrei de muzică populară „Plai moldovenesc” a Ministerului Afacerilor Interne, condusă de soțul ei, violonistul și dirijorul Vladimir Serbușcă și concomitent mai activează în orchestra de cântece și dansuri populare "Fluieraș", condusă de maestrul Serghei Ciuhrii.^[3] Ioana Căpraru are trei fiice: Viorica, Tudorița și Sofia.^[1][5]

DISCOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Albume^[3]

Titlu album	Piese
Bună vreme, bun găsit	Bună vreme, bun găsit Cu drag de sora mai mare Nu-i crede bărbatului Unde joacă om frumos Eu mă duc mândruțo Scripcăraș din viță veche Știu că mă vorbește satul Măi badiță Gheorghieș Mi-a trimis scrisoare mama Hai la joc, haideți cu mine Vorniceii vestea poartă Asta-i viața omului Asta-i hora de la Sud Viața repede mai trece
De dragul fetelor mele	Mândru bade mi-am ales Mă vorbesc în sat de ciudă Cântecel de altă dată Cu nevasta mea frumoasă Ziceți băieți sârba bine Arzî-i focul măritat Foaie verde trei gheorghine Om frumos la frumos trage Am avut doi megieși Bine-i stă mamei cu prunci Chipul mamei Du-te vreme și te trece Bădița cu oile Am un caieruț în furcă Aoleu m-aș mărita Hai să ridicăm paharul Hai la masa mea străine

CD-uri

• „De dragul fetelor mele”
• „Bună vreme, bun găsit” (cu orchestra „Lăutarii” și Nicolae Botgros)
• „Sârba ca la nord”
• „Puiul bunicuței, pui”
• „Fraților, rămâneți frați!” (muzică Tatiana Popa, versuri Vasile Romanciuc)

IOANA CAPRARU si orchestra LAUTARII Asta i hora de la sud

Ioana Căpraru și Lăutarii - Sârba ca la Nord

MIHNEA BLIDARIU

Sari la navigareSari la căutare

Mihnea Blidariu
Date personale
Născut	6 septembrie 1979 (41 de ani) Bacău
Naționalitate	România
Cetățenie	România
Ocupație	poet, romancier, muzician
Limbi	limba română
Activitatea literară
Activ ca scriitor	Literatura română contemporană
Modifică date / text

Mihnea Blidariu este un muzician român, membru al formației rock Luna Amară, din Cluj-Napoca. Interpretează vocal, la trompetă și la chitară.^[1] Este autorul a două volume de poezii "No Future" și "mânia.Ro". Component al cenaclului literar Klu.^[2]

CUPRINS

• 1Biografie
• 2Activitate
• 3Referințe
• 4Legături externe

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

S-a născut în Bacău și a urmat cursurile Facultății de Litere „Babeș-Bolyai“ din Cluj Napoca.^[3]

ACTIVITATE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Colaborează cu revista culturală online EgoPHobia unde are o rubrică permanentă, "punk_politik"^[4]. A publicat articole și poezii în revista Tribuna și în revista online Tiuk.^[5][6] Este organizator al Festivalului FânFest de la Roșia Montană și sprijină campania Salvați Roșia Montană, fiind membru al organizației MindBomb. În 2007 publică cel de-al doilea volum de poezii, "Mânia.ro".^[7] Împreuna cu trupa Luna amară a concertat pro bono (gratuit) la toate edițiile festivalul FânFest, Roșia Montană în cadrul campaniei „Salvați Roșia Montană”. Tot în cadrul aceleiași campanii, Mihnea Blidariu, participă alături de Paul Socol – actor, Bogdan Buta – inginer în telecomunicații, Raluca Dan – specialist în relații publice, Ana Bănică și Bianca, ambele arhitect, la protestul "Ocupați Conti (fostul Hotel Continental din Cluj-Napoca) pre-ocupati Clujul". Aceștia au ocupat simbolic în 7 noiembrie 2011 clădirea "Conti" din Piața Unirii, în semn de protest față de exploatarea auriferă de la Roșia Montană.

Seara Cuvintelor #2 - Mihnea Blidariu (Luna Amară)

ANDREEA D

Andreea D
Date personale
Nume la naștere	Elena Andreea Dorobanțu
Născută	6 septembrie 1986 (34 de ani)  Ploiești Ploiești, România
Cetățenie	România
Ocupație	muzician
Activitate
Gen muzical	pop, dance, dance-pop
Ani de activitate	2005 - prezent
Case de discuri	Metropolitan Records
Interpretare cu	Sasha Lopez, Dj Sava, Broono, J Yolo
Prezență online
Site web
Modifică date / text

Andreea D (nume real Elena Andreea Dorobanțu; n. 6 septembrie 1986, Ploiești, România) este o cântăreață de muzică dance și house din România. Piesa ei „All My People” a intrat în top 10 din Germania, Austria și Spania.^[1] Aceeași piesă s-a situat pe locul al treielea în clasamentul românesc, iar cântăreața mai are un cântec în acest clasament, „Money Maker”.^[2]

Andreea D feat. BoyFlow - Zuli Zuli (Official Video)

ION DUMITRESCU

Ion Dumitrescu
Date personale
Născut	2 iunie 1913[1]  Oteșani, Vâlcea, România
Decedat	6 septembrie 1996 (83 de ani)[2]  București, România
Cetățenie	România
Ocupație	compozitor
Activitate
Studii	Universitatea Națională de Muzică București
Prezență online
Internet Movie Database
Modifică date / text

Ion Dumitrescu (n. 2 iunie 1913,^[1] Oteșani, Vâlcea, România – d. 6 septembrie 1996,^[2] București, România) a fost un compozitor român de muzică cultă. Face parte din familia muzicală Dumitrescu.

CUPRINS

• 1Biografie
• 2Funcții
• 3Distincții și premii
• 4Creația muzicală
  • 4.1Muzica de teatru
    • 4.1.1Muzica simfonică (vor fi enumerate in ordinea in care au fost scrise):
  • 4.2Muzica de film
  • 4.3Muzică de cameră
  • 4.4Muzică corală
• 5Familie
  • 5.1A se vedea și articolele
• 6Note, referințe
• 7Legături externe

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Compozitor si profesor Ion Dumitrescu a început studiile muzicale la Seminarul din Râmnicu Vâlcea (1925 – 1933), cu Alecu Popescu (muzica vocală), Emil Ștefănescu (vioară), Ion Mardare (psaltichie), continuându-le la Conservatorul din București (1933 – 1940), cu Faust Nicolescu (teorie – solfegiu), Alfonso Castaldi (armonie – contrapunct), Mihail Jora , Dimitrie Cuclin (forme muzicale, estetica, compoziție), Constantin Brăiloiu (istoria muzicii, folclor), George Breazul (enciclopedia si pedagogia muzicii), Ionel Perlea (dirijat orchestra), Silvio Florescu (vioara, viola). S-a perfecționat cu Mihail Jora (compoziție, contrapunct, fuga).

A scris eseuri; studii, articole, cronici în „Muzica”, Studii de Muzicologie, “Enesciana”, “Contemporanul”, “Scânteia”, “Romania Literară” “Revue Roumaine”, “Drum Nou” (Brașov) etc.

A făcut parte din jurii naționale și internaționale de concursuri muzicale (București – 1958,1961, 1964, 1967, 1970, 1973, 1976, Paris – 1971, Versailles – 1972).

A susținut prelegeri, conferințe, concerte – lecție, comunicări științifice, emisiuni de radio si televiziune. A cules, a notat și a prelucrat folclor.

A făcut parte din numeroase consilii artistice si științifice, comisii de învățământ artistic superior, comitete de îndrumare artistică, colegii redacționale.

A desfășurat o susținută și multilaterală activitate de organizare a Uniunii Compozitorilor și filialelor din țară a Editurii Muzicale și Tipografiei Muzicale din Bucuresti, a Magazinului Muzica din București a atelierului de Grafică Muzicală etc.

FUNCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

• Profesor de muzică la Liceul „Gheorghe Lazar”, „Sfântul Gheorghe” și „Matei Basarab” din București (1938 – 1940),
• Profesor de teorie – solfegiu la Academia de Muzică Religioasă din București (1939 – 1940);
• Dirijor și compozitor la Teatrul Național din București (1940 – 1947);
• Profesor de armonie la Liceul Militar Muzical din București (1940 – 1944),
• Profesor de teorie – solfegiu (1944-1948), armonie (1948 – 1979), decan la Facultatea de Compoziție (1951 – 1952)
• Profesor șef de catedra – armonie, contrapunct – forme – compoziție (1956 – 1979) la Conservatorul din București,
• Profesor de teorie – solfegiu si armonie la Conservatorul de Jazz din București (1946 – 1947)
• Secretar (1954 – 1956), prim secretar (1956 – 1963) si președinte (1963 – 1977) la Uniunea Compozitorilor si Muzicologilor din Romania.

DISTINCȚII ȘI PREMII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

A fost distins cu Premiul de compoziție “Paul Ciuntu” (1940), Premiul de Stat (1949, 1954), a primit titlul de Maestru Emerit al Artei (1954), Premiul Academiei Romane (1957), Ordinul Meritul Cultural (1966), titlul de Profesor Universitar Emerit (!970), Ordinul Steaua R. S. Romania cls. I (1973), titlul de membru corespondent la “Institut de France” – “Academie de Beaux Arts” din Paris (1977) si al “Academiei Tiberină” din Roma (1981), Marele Premiu al Uniunii Compozitorilor si Muzicologilor din Romania.

CREAȚIA MUZICALĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

În domeniul compoziției, Ion Dumitrescu a avut o activitate impresionantă, abordând aproape toate genurile.

Muzica de teatru[modificare | modificare sursă]

• „Hamlet”,
• „Noaptea Regilor” ,
• „Regele Lear”- W. Shakespeare;
• „Vlaicu Vodă” – A. Davila;
• „Lucreția Borgia” – V. Hugo;
• “Madame Bovary” – G. Flaubert – Gaston Baty;
• “Astă seară se joacă fără piesa” - L . Pirandello;
• „Don Juan”,
• „Burghezul gentilom”,
• „Școala femeilor” – Molierre;
• „Cezar si Cleopatra” – G. B. Show;
• „Mincinosul” – Goldoni;
• „Unchiașul Sărăcilă ” – Macedonski;
• „Corsarul ” – M. Achard;
• „Ifigenia in Taurida” – Goethe;
• „Don Carlos” – F. Schiller;
• „Coana Chirita” – T. Musatescu;
• „Luceafarul ” – M. Eminescu;
• “Oedip Rege” – Sofocle, (etc.)

Muzica simfonică (vor fi enumerate in ordinea in care au fost scrise):[modificare | modificare sursă]

• Suita nr. 1 pentru orchestra,
• Suita nr. 2 pentru orchestra,
• Doua piese pentru orchestra: Cântec și dans;
• Poem pentru violoncel si orchestra,
• Suita nr. 3 pentru orchestra,
• Simfonia I in Fa major,
• Preludiu Simfonic,
• Concert pentru orchestra de coarde,
• Suita Simfonica “Muntele Retezat” (1956),
• Simfonietta în Re major.

Muzica de film[modificare | modificare sursă]

• „Grădinile Capitalei” (1942 – regia Paul Călinescu)
• „Pădurea Îndrăgostiților” (1947 – regia Jean Mihail),
• „În sat la noi” (1953 – regia Victor Iliu),
• „Nepoții gornistului” (1953 – regia Dinu Negreanu),
• „Brigada lui Ionuț” (1954 – regia Jean Mihail),
• „Desfășurarea” (1955 – regia Paul Călinescu),
• „Muntele Retezat” (1956 – regia Paul Călinescu)

Muzică de cameră[modificare | modificare sursă]

• Sonata in La major pentru pian,
• Suita in stil vechi pentru viola si pian,
• Sonatina pentru pian,
• Doua piese pentru pian (Ursul, Căprița),
• Cvartet de coarde nr. 1 in Do major.

Muzică corală[modificare | modificare sursă]

• „Mărăcinul ” pentru cor mixt,
• „Cântece și coruri”,
• „Cântece pentru pionieri si școlari”,
• „Cântec de excursie”,
• „Cântece pentru copii” pentru voci egale.

Ion Dumitrescu - Prélude symphonique