vineri, 9 septembrie 2022

 6. /10 SEPTEMBRIE 2022 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT


MIHAI POCORSCHI

Mihai Pocorschi
Mihai stage.jpg
Date personale
Nume la naștereMihai Pocorschi
Născut10 septembrie 1955
București
Cetățenieromana
Ocupațiecântăreț, compozitor, producător
Activitate
Gen muzicalpop, rock
Instrument(e)chitară, pian
Ani de activitate1978-prezent
Case de discuriRoton Music, Electrecord, Nova Music, Tvr Media, Cat Music, Pm Production
Interpretare cuHolograf, VH2, Mihai Pocorschi & Formula 5

Mihai Pocorschi (n. 10 septembrie 1955) este un cântăreț, compozitor și producător de origine română, cunoscut ca fiind fondatorul proiectelor Holograf, Mihai Pocorschi & Formula 5 și VH2, pentru care a și compus muzica și versurile.

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Primul contact cu muzica a fost la 11 ani. 

Este fondatorul formației românești de pop rock Holograf și compozitorul muzicii și versurilor pentru primele două albume ale trupei („Holograf 1” și „Holograf 2”). Este și fondatorul formației „Mihai Pocorschi & Formula 5”, trupă care a fost aleasă să interpreteze Imnul echipei de fotbal a României pentru Cupa Mondială din 1990 (transmisă, de asemenea și în Italia). A mai fondat formația VH2 și a compus muzica și versurile a trei albume de studio ale trupei („Greatest Hits”, „Dacă N-ai Iubi” și „2 de la VH2”) și a unui album live („Live în garajul Europa FM”). Multe dintre piesele trupei au fost șlagăre la radio: „Trecea Vremea”, „Mai Stai”, „Fiecare Zi Fără Tine”, „Numai Iubirea”, „Dacă N-ai Iubi”, „Balada Controlorului”, „Păsări de Fum” și altele. Trupa este încă activă, lansând piese de radio și susținând concerte în România. Ultima piesă lansată este „Nu mă uită”[1].

Între 2008-2012 a făcut parte de trei ori din juriul selecției naționale Eurovision, iar în 2015, Mihai a fost membrul juriului internațional de la Eurovision[2]. De asemenea, artistul a fost producătorul muzical al Eurovision România în 2015, 2016 și 2017 și este compozitorul genericului Eurovision România, folosit de Televiziunea Română începând din 2015.

Alături de colegii săi din trupa VH2, Mihai a deschis concertele unor artiști internaționali precum: Elton John în Piață Constituției în 2010[3]Roxette la Zone Arena în 2011[4] și Status Quo la Sala Palatului în 2012[5].

Mihai Pocorschi a compus și pentru artiști ca Doina Matei, Dida DrăganNarcisa SuciuLuminița Anghel și alții. Multe dintre piese au fost șlagăre la radio.

Artistul compune și muzică de film pentru diferite coloane sonore, precum: „KM 36”, „Meda sau partea nu prea fericită a lucrurilor” și „Dragoste Pierdută”. În 2018, a fost nominalizat la Premiile UCIN[6].

Este director de creație și producător pentru peste două sute de spoturi publicitare pentru radio și televiziune.

DISCOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Albume de studio[modificare | modificare sursă]

  • Holograf 1 (LP, 1983)
  • Holograf 2 (LP, 1987)
  • Mihai Pocorschi (LP, 1988)
  • Made in România (LP, 1992)
  • Mihai Pocorschi - Cântec pentru tricolori (LP, 2000)
  • VH2 - Greatest Hits (LP, 2002)
  • VH2 - Dacă n-ai iubi (LP, 2004)
  • VH2 - 2 de la VH2 (LP, 2011)
  • VH2 - Live în garaj (LP, 2014)

Mihai Pocorschi - Acum cerem lumii pacea


Mihai Pocorschi - Suntem noi, generația de mâine




CRISTIAN PAȚURCĂ

Cristian Pațurcă
Cristian Pațurcă.jpg
Cristian Pațurcă, în decembrie 2010
Date personale
Nume la naștereCristian Pațurcă
Născut10 septembrie 1964
BucureștiRomânia Modificați la Wikidata
Decedat (46 de ani)
BucureștiRomânia Modificați la Wikidata
ÎnmormântatCimitirul Bellu Modificați la Wikidata
Cauza decesuluituberculoză Modificați la Wikidata
CopiiVlad Pațurcă
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiesolist vocal, compozitor
Activitate
Alte numeCristi Pațurcă
Gen muzicalfolk
Instrument(e)chitară
Ani de activitate1990 - 2011

Cristian Pațurcă (n. 10 septembrie 1964BucureștiRepublica Populară România – d. 18 ianuarie 2011BucureștiRomânia[1]) a fost un cantautorcompozitor, revoluționar și prodemocrat român. Este autorul "Imnului Golanilor" precum și al altor piese cântate la Manifestațiile din Piața Universității, în perioada aprilie - iunie 1990.[2]

DECESUL[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Cristian Pațurcă a murit în data de 18 ianurie 2011, la vârsta de 46 de ani, după o lungă bătălie cu tuberculoza. A fost găsit mort în garsoniera în care locuia cu chirie, de către proprietarul locuinței.

A fost înmormântat[3] la Cimitirul Bellu, pe Aleea Artiștilor, fiind vecin cu Tatiana StepaFlorian Pittiș și Adrian Pintea. A lăsat în urmă un fiu.

DISTINCȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

În data de 27 aprilie 2010, Cristian Pațurcă a fost decorat de președintele Traian Băsescu, cu Crucea Națională „Serviciul Credincios - clasa a III-a”, cu motivarea: în semn de apreciere pentru înalta sa ținută morală, pentru curajul și credința dovedite în apărarea și promovarea drepturilor și libertăților democratice în țara noastră.


Cristian Pațurcă - Noi, nu! (1997)


Imnul Golanilor Cristi Paturca




DRAGOȘ VLAD NEAGU

Caddy
BUG Mafia.jpg
De la stânga la dreapta: Caddy, TataeeUzzi
Date personale
Nume la naștereDragoș Vlad-Neagu
Născut (44 de ani)
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
Ocupațiecântăreț
Activitate
Alte numeCaddillac
Klax 187
Daddy Caddy
OrigineBucurești România
Gen muzicalhip-hoprapGangsta Raptrap
Instrument(e)Voce
Ani de activitate1993-prezent
Case de discuriLegend Audio , Casa Productions
Interpretare cuLoredanaJerryCoLa FamiliaCasinoMario V

Dragoș Vlad-Neagu (n. 10 septembrie 1976BucureștiRomânia), cunoscut ca Caddillac, prescurtat la CaddyDaddy Caddy sau ca Klax 187, este un rapper român și totodată component al trupei de hip-hop, B.U.G. Mafia.

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

În 1993 formează împreună cu Doom (Tataee) trupa Bucharest UnderGround (astăzi B.U.G. Mafia), sub numele de scenă Klax 187. 187 vine de la codul folosit de polițiștii americani pentru crime. În 1996 își schimbă numele în Daddy Caddy.

VIAȚA PERSONALĂ[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

Pe data de 4 mai 2010, la ora 23:50, se naște Neagu Alexandru Ștefan, primul copil al lui Dragoș.


Loredana feat. CADDY - Gliteratti


Neagu Vlad - Cantec pentru părinți [Oficial Video]2020




IONEL BĂJESCU OARDĂ

Ionel Băjescu-Oardă
Ionel Băjescu-Oardă.jpg
Actorul, cântărețul, compozitorul și scriitorul Ionel Băjescu-Oardă.
Date personale
NăscutRomânia 7 ianuarie 1889București
DecedatRomânia 10 septembrie 1979București
CetățenieFlag of Romania (1965–1989).svg România Modificați la Wikidata
Ocupațieactor Modificați la Wikidata
Activitate
Gen muzicalromanțeușoară

Ionel Băjescu-Oardă (7 ianuarie 1889București – 10 septembrie 1979București) a fost un compozitor, scriitor, actor în trupele lirico-dramatice din diferite orașe ale țării, cântăreț român. A fost inițiatorul romanței autohtone, lansând în 1905 celebra romanță „Flori de nufăr” (Mândra mea de altădată).[1] A imprimat discuri de muzică ușoară și cuplete la diferite case de discuri.[2]

BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]

S-a născut la 7 ianuarie 1889 în București. Urmează primele două clase la Gimnaziul Real din Tecuci. Își continuă studiile Facultatea de Drept din București, apoi Conservatorul de Artă Dramatică.

În 1938 a editat volumul „Amintiri. Cutreierând trei continente” și „Louvain” (Belgia). În 1969 publică vol. „Di Granda” 50 de ani de teatru, 70 de ani de cântec în care își rememorează cu destul umor viața îndeosebi anii copilăriei și ai adolescenței petrecuți la Tecuci.

Aici s-a căsătorit fără știrea părinților la vârsta de 19 ani cu o tecuceancă „de o frumusețe răpitoare”. Viitoarea soacră nu s-a împotrivit mariajului, când a aflat că el este compozitorul unor romanțe deja folclorizate: „Flori de nufăr”, „Mi-e dor”, „Frumoasa mea cu ochii verzi”. Pe textul „Poema ochilor” al lui Cincinat Pavelescu, Oardă a compus o romanță nemuritoare.

Se stinge din viață la 10 septembrie 1979, tot în București.


Trubadurul ,romanță românească


Alexandru Grozuta-Mandra mea de alta data(Flori de nufar)



MUZICĂ PENTRU SUFLET:

1.




Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

PERIOADA ROMANTICĂ 8. louis spohr

 PERIOADA ROMANTICĂ 8. Louis Spohr