vineri, 2 septembrie 2022

 7. /3 SEPTEMBRIE 2022 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT; INVITAȚIE LA OPERĂ, OPERETĂ, BALET


MARIA CIOBANU

Imagini pentru maria ciobanu
Imagini pentru maria ciobanu
Imagini pentru maria ciobanu
Imagini pentru maria ciobanu
Imagini pentru maria ciobanu




Maria Ciobanu
Date personale
Nume la naștereMaria Diaconu
Născută (84 de ani), comuna Roșiilejudețul VâlceaRomânia
VâlceaRomânia Modificați la Wikidata
Căsătorită cuIon Dolănescu Modificați la Wikidata
CopiiLeontina VăduvaCamelia CiobanuIonuț Dolănescu
CetățenieFlag of Romania.svg România Modificați la Wikidata
OcupațieCântăreață
Alte numeMaria Ciobanu  Modificați la Wikidata
OrigineRomână
Gen muzicalFolclor
Instrument(e)Voce
Ani de activitate1962 - prezent
Case de discuriElectrecordEurostar (casă de discuri)Oltenia Star Music
Interpretare cuIon DolănescuLiliana CiobanuCamelia CiobanuIonuț Dolănescu
PremiiOrdinul Național „Serviciul Credincios”
Ordinul Meritul Cultural în grad de mare ofițer[*][1]  Modificați la Wikidata
Discografie
Listă completăDiscografia Mariei Ciobanu  Modificați la Wikidata

Maria Ciobanu (n. 3 septembrie 1937Roșiilejudețul Vâlcea) este o interpretă de folclor românesc. Repertoriul său cuprinde peste 600 de piese înregistrate pe discuri, la Radio și TV: „Lie, ciocârlie”, „Aurelu’ mamei...”, „Vântul de vară mă bate”, „Lângă poartă am un tei”, „Cei mai frumoși ani ai mei”, „Ce n-aș da să mai fiu mică”, „Roată, roată...” ș.a.m.d. A fost căsătorită cu Ion Dolănescu.

Studii[modificare | modificare sursă]

  • Școala de Artă Populară din București (1965)

Activitate profesională[modificare | modificare sursă]

  • Debut pe Scena Ateneului Român alături de Orchestra „Barbu Lăutaru” a Filarmonicii „George Enescu” (1961)
  • Solistă la Ansamblul „Ciocârlia” (1962-2004)
  • Colaborează cu toate marile orchestre de muzică populară din țară, cântând sub bagheta unor dirijori maeștri: Ionel Budișteanu, Paraschiv Oprea, Gheorghe Zamfir ș.a.
  • A concertat în toată lumea, cunoscând personalități marcante ale lumii muzicale: Placido Domingo, Jose Careras, Luciano Pavarotti, Viorica Cortez, Roberto Alagna ș.a.

Discografie[modificare | modificare sursă]

Premii și distincții[modificare | modificare sursă]

  • Distinsă de 2 ori cu „Discul de Aur"
  • Președintele României Ion Iliescu i-a conferit artistei Maria Ciobanu, la 29 noiembrie 2002, Crucea națională Serviciul Credincios clasa a III-a, „pentru crearea și transmiterea cu talent și dăruire a unor opere literare semnificative pentru civilizația românească și universală”.[2] Tot el i-a conferit, la 7 februarie 2004, și Ordinul Meritul Cultural în grad de Mare Ofițer, Categoria D - „Arta Spectacolului", „în semn de apreciere a întregii activități și pentru dăruirea și talentul interpretativ pus în slujba artei scenice și a spectacolului”.[3]

În data de 23 octombrie 2014, într-o ceremonie care a avut loc la Castelul Peleș din Sinaia, a primit din partea Casei Regale a României decorația Ordinul Coroana României în grad de Cavaler, cu ocazia celei de-a 93-a aniversări a Regelui Mihai I al României, decorație înmânată de Principesa Moștenitoare Margareta a României. După eveniment a urmat un dineu în Sufrageria de Stat a Castelului Peleș. Printre personalitățile care au mai fost decorate s-au aflat Draga Olteanu-Matei și Stelian Tănase, președintele-director general al Televiziunii Române, care au primit Ordinul Coroana României în grad de Ofițer, și interprera de muzică populară Sofia Vicoveanca.[4]




GHERASE DENDRINO

Imagini pentru gherase dendrino

Gherase Dendrino (n. 2 septembrie 1901 Turnu Măgurele – d. 4 ianuarie 1973București) a fost un compozitor și dirijor român. Acesta a fost elevul lui Dumitru Georgescu-Kiriac și Alfonso Castaldi. A compus operete (Lăsați-mă să cântLysistrata), muzică ușoară, muzică de film ș.a.

Compoziții[modificare | modificare sursă]

În lipsa unor informații cronologice, titlurile nedatate vor fi așezate la capătul listei și ordonate alfabetic.
Titlul pieseiForma muzicalăVersuriAnul
apariției
Interpretări mai cunoscute
Cântă o mandolinăromanțăAurel FeleaSurorile Kosak
Ce faci astă seara tu?tangoD. Dubae, P. SabinDorel Livianu
Drum buntangoPuiu Maximilian

Dorel LivianuGică PetrescuMihaela Runceanu

În cârciumioara unde cântă un cobzarromanțăMihai MaximilianDoina Badea
În satu-n care m-am născutromanțăGherase Dendrino, Ștefan Cristodulo, Vasile VasilacheGică Petrescu, Gliceria Gaciu
În vals ne-am întâlnitușoarăAurel FeleaMihaela Runceanu
Mai spune-mi odată "te iubesc"tangoR. CostăchescuNicolae Nițescu
PlouăușoarăȘtefan CristoduloMihaela Runceanu
Poate cânți și tutangoNicolae KirițescuJean Moscopol, Nicolae Nițescu
Să nu ne despărțimromanțăGherase DendrinoMia Braia
Să nu te superi dacă plângromanțăPuiu MaximilianIon Luican, Lavinia Slăveanu
Un gondolier cânta o melodietangoAurel Felea, Gherase DendrinoGică Petrescu
Vor trece aniiromanțăAurel FeleaNicolae Nițescu





Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu

 MATERIALE SELECȚIONATE PENTRU 12 IULIE 2024 ISTORIE PE ZILE 12 Iulie Evenimente ·           1153: Anastase IV (Corrado del Suburra), este i...