4. /9 SEPTEMBRIE 2022 - MUZICĂ; PE O ARIPĂ DE CÂNT
NICOLAE SULAC
Nicolae Sulac, biografie (1936 - 2003)
Nicolae Sulac (n.1936-d.2003), cîntăreţ român de muzică populară din Republica Moldova, solist al orchestrei Lăutarii |
Nicolae Sulac (n. 1936 - d. 2003) a fost un cîntăreţ emerit de muzică populară din Republica Moldova, solist al orchestrei Lăutarii.
Regretatul Nicolae Sulac s-a născut în data de 9 septembrie 1936 în satul Sadîc, Cahul, România (astăzi Republica Moldova).
Activitatea s-a artistică a început-o în cadrul Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti (R.S.S.M.). şi anume în cadrul capelei corale "Doina" (din 1959). În 1965 Nicolae Sulac devine solist al ansamblului "Fluieraş", ansamblu care a lansat mulţi interpreţi de muzică populară în R.S.S.M.
În anii 70 şi începutul anilor 80 concertează în calitate de solist al ansamblului "Lăutarii". Nicolae Sulac este decernat lauriat al premiilor Uniunii Republicilor Sovietice Socialiste (U.R.S.S.), artist al poporului R.S.S.M. şi ulterior al Republicii Moldova, cavaler al ordinului Republicii din Republica Moldova.
În anul 2002 a creat un fond de susţinere a muzicii populare. Nicolae Sulac a interpretat piese exclusiv în limba română fiind aplaudat de fiecare dată de către toată sala, chiar şi de cei ce nu cunoşteau limba română.
În perioada vieții sale remarcabile, Nicolae Sulac a reacționat spontan cu un cîntec la bucuriile și durerile poporului său, cu dulcele și dramaticele: "Ce frumos mai cîntă cucul", "Tinerețe-tinerețe", "Foaie verde magheran", "Cînd tata va veni", "Floarea lui Sulac", Doinele: "Miorița" și "Doina de jale", "În pădurea de la Prut" și multe altele.
Este artist al poporului, laureat al Premiului de Stat, cavaler al "Ordinului Republicii". A evoluat în Capela Corala Academică "Doina" și orchestrele de muzică populară "Folclor", "Mugurel", "Fluieraș", "Lăutarii".
“… maestrul Nicolae Sulac a rămas o legendă în folclorul moldovenesc, iar balada “Mioriţa”, cîntată de atîtea ori de el este culmea măiestriei interpretative. Nicolae Sulac ne-a lăsat o moştenire spirituală bogată– a înregistrat sute de piese compuse şi intrepretate de el, a evoluat în cadrul sutelor de concerte cucerind spectatorii noştri şi cei de peste hotare. Pe firmamentul culturii noastre Nicolae Sulac a strălucit nu numai cu harul său interpretativ, ci şi cu cu umorul său fin şi profund filozofic. Istorioarele şi bancurile sale circulă şi azi în popor”, (Veaceslav Madan, ministrul culturii).
“Nicolae Sulac a fost înzestrat cu har Dumnezeiesc pentru a bucura sufletele noastre”, (Valentin Goga, directorul Palatului Naţional).
“…Nicolae Sulac nu ştia cine este Nicolae Sulac, el aparţinea unui timp,unei epoci, unui popor…”, (Emil Loteanu).
Spre sfîrşitul vieţii Sulac a dorit să se stabilească cu traiul la Iaşi, oraş care îi plăcea mult şi unde obişnuia să se înţîlnească cu prietenii.
Sulac este singurul artist de muzică populară din Moldova care a fost înscris în "Marea enciclopedie sovietică". în 2007 a apărut pe piața albumul "La o margine de drum" a lui Nicolae Sulac.
A decedat la Chişinău (2003) şi a este înmormîntat în cimitirul din strada Armeană din Chişinău, Republica Moldova. La 9 octombrie 2004, în cadrul Cimitirului Central a fost inaugurat bustul interpretului de muzică populară Nicolae Sulac.
Trebuie remarcat că numele lui Nicolae Sulac îl poartă un festival-concurs de rang naţional al tinerilor interpreţi de muzică populară din Republica Moldova, precum şi Şcoala de muzică din oraşul Floreşti, în curtea căreia a fost inaugurat un bust al artistului.
"... maestrul Nicolae Sulac a rămas o legendă în folclorul moldovenesc, iar balada "Mioriţa", cîntată de atîtea ori de el este culmea măiestriei interpretative. Nicolae Sulac ne-a lăsat o moştenire spirituală bogată- a înregistrat sute de piese compuse şi intrepretate de el, a evoluat în cadrul sutelor de concerte cucerind spectatorii noştri şi cei de peste hotare. Pe firmamentul culturii noastre Nicolae Sulac a strălucit nu numai cu harul său interpretativ, ci şi cu cu umorul său fin şi profund filozofic. Istorioarele şi bancurile sale circulă şi azi în popor", Veaceslav Madan, ministrul culturii.
Nicolae Sulac - Colaj muzical
COSTIN CAZABAN
Costin Cazaban | |
Costin Cazaban | |
Date personale | |
---|---|
Născut | 9 septembrie 1946 București, Regatul României |
Decedat | (62 de ani) Paris, Franța |
Părinți | Jules Cazaban Irina Nădejde |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | compozitor, muzicolog |
Activitatea literară | |
Specie literară | muzică spectrală |
Modifică date / text ![]() |
Costin Cazaban (n. 9 septembrie 1946, București, Regatul României – d. 20 februarie 2009, Paris, Franța), a fost un compozitor, muzicolog și profesor universitar francez de origine română.
BIOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Costin Cazaban a fost născut în data de 9 septembrie 1946, în București, Regatul României. A fost fiul actorilor Jules Cazaban și Irina Nădejde.
Absolvent al Conservatorului Național Superior de Muzică din București; critic muzical și compozitor de muzică spectrală; profesor de armonie și scriitură la Conservatorul George Enescu din București (1971-1983); bursier DAAD (1974-75, Germania); participant la cursurile de vară de la Darmstadt (1982-1983); laureat cu premiile I și II la concursurile de compoziție ICONS (Torino, 1987). În 1983 s-a stabilit la Paris. Doctor al Universității Paris I Panthéon-Sorbonne, cu teza Temps musical / Espace musical comme fonctions logiques (1994), în care elaborează un sistem de compoziție și analiză muzicală bazat pe logica lui Ștefan Lupașcu. Profesor la Universitățile Paris I, Paris III și Paris IV și Lyon II. Compozițiile sale au fost interpretate în Franța, Italia, Spania, Marea Britanie, Statele Unite, Olanda, Germania și România. A participat asiduu la conferințe și congrese de specialitate. A fost membru al Centrului Internațional de Cercetări și Studii Transdisciplinare (CIRET) și al SACEM (din 1981). A publicat peste 3.000 de studii și articole de muzicologie și critică muzicală în "Muzica", “Le Monde”, “Le Monde de la Musique”, “La Revue Musicale”, “Silence”, și a fost corespondent al Radio France International. Costin Cazaban a fost căsătorit cu mezzosoprana Steliana Calos și cu violonista Diana Cazaban (născută Josan), și este socrul istoricului religiilor Bogdan Tătaru-Cazaban.
Pe 28 octombrie 2017, asociația Memorie și Speranță l-a comemorat pe Costin Cazaban în saloanele Uniunii Compozitorilor din București, în prezența a numeroși muzicologi și critici.
Distincții[modificare | modificare sursă]
Ordinul Meritul Cultural, în grad de cavaler (2008)
Opera[modificare | modificare sursă]
COMPOZIȚII[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Muzică pentru Saint-John Perse (1972),
- Reflet dans mon visage caché (1973),
- Zig-zag (1974),
- Naturalia I (1975),
- Antimemoria (1977),
- Natură moartă cu instrumente și compozitori (1978),
- Naturalia II (1980),
- Croisements recherchés, choral et évasion (1980),
- Notorious (1981),
- Variations-divertissement pour violon seul (1981),
- Ras-Timp (1982),
- Treillis (1985),
- Flûtes à vide (1986),
- El Aleph (1986),
- Umbra lui Euclide (1987),
- Deus ex machina (1988),
- Au-delà de Vienne (1989),
- Pneuma-Vorstellung (1990),
- Solve e coagula (1992),
- Sonate (1995),
- ...contineri minimo... (1997),
- Alcyon (1998),
- Dedalus (1999),
- Trei mici studii pentru pian (2000),
- Aletheia (2001),
- Flying (2003),
- Calam (2004),
- Pax vobiscum - in memoriam Jean-Paul II (2005),
- Hossana (2008).
CĂRȚI ȘI ARTICOLE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
- Les quatuors de Beethoven (1985),
- Les sentiers qui bifurquent : Luigi Nono (1987),
- L'Avenir du passé : Albab Berg (1992),
- Temps musical : espace musical comme fonctions logiques (1992),
- Temps musical et temps spacialisé (1994 & 1995),
- Michaël Lévinas ou la quête du concret imaginaire (1998),
- Signification musicale et tautologie (1998),
- Le temps de l'immanence contre l'Espace de la transcendance (1998),
- Le temps, l'espace et la signification musicale (1998),
- Entre immanence et intentionnalité. Le temps musical et le temps de l'écoute (1999),
- Temps musical / espace musical comme fonctions logiques (2000),
- Anatol Vieru : formalisation algébrique et enjeux esthétiques (2006),
- Husserl et la mélodie électroacoustique (2007),
- Bruit et matériaux à la fin du siècle dernier (2008).
APRECIERI CRITICE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
„… La disparition de Costin Cazaban crée un grand vide. Je pense à cet esprit européen acteur et témoin à la fois de cette culture du XX-ème siècle qui s'éloigne. Costin Cazaban appartient à cette lignée d'humanistes qui nous sont venus du cœur de l'Europe, des hommes éprouvés qui croyaient néanmoins aux valeurs qui nous ont tenu quoiqu'il puisse arriver: le progrès, la tolérance, la création et l'espoir d'un monde meilleur à venir. Costin Cazaban, cet homme à la fois artiste et intellectuel avait connu les régimes totalitaires mais aussi le grand brassage des cultures qui traversaient ces pays si riches de traditions, ces pays de l'Europe centrale. Sa force de caractère alliée à sa douceur, une intelligence érudite et créatrice, c'est ce qu'on aimait en lui. Ses jugements, ses avis étaient toujours marquants et discrètement raffinés. C'est l'ensemble Itinéraire qui l'a joué pour la première fois à Paris: une œuvre très originale qui participait à ce renouvellement des courants des années '80. Il s'agissait de la redécouverte du timbre et des lois acoustiques dans l'écriture musicale. Compositeur très singulier, c'est dans le sillage du courant spectral qu'il a développé un art exigeant et imaginatif. C'est aussi dans ce paysage musical qu'il a fait ses recherches musicologiques et rédigé sa thèse. Costin Cazaban n'a jamais accepté la moindre concession ni le moindre reniement, imposant le respect et l'estime à tous, accédant finalement à la reconnaissance en temps que créateur et musicologue. Costin nous a quitté à un tournant de la vie musicale: la fin de la contemporanéité de "la musique contemporaine". Beaucoup de ses écrits annonçaient cette mutation en train de s'opérer. ”
„… A fascination with musical time and musical space has fueled the innovative compositions of Romania-born and France-based composer Costin Cazaban. Inspired by the philosophies of Stephen Lupasco, Cazaban has continued to develop his unique theories of composition and music analysis. His thesis, "Temps Musical/Espace Musical Comme Fonctions Logiques," introduced his interpretation of Lupasco's philosophy. Cazaban's music has been presented in a variety of formats. While his debut album, Four Stars, focused on solo flute compositions by Salvatore Sciarrino, his second album, Flutes a Vide, featured original pieces composed for double basses, a clarinet, and string trio and a string quartet; as well as compositions for piano and recording tape, and flute and recording tape. ”
„… “Pax Vobiscum” est une œuvre composée en 2005, sous l'impression de la mort du Pape Jean-Paul II. L'analyse de la parole, sous ses aspects sémantique et sonore, est devenue ici, pour moi, un sujet de méditation sur le thème du sens du message, de sa perception et de l'harmonisation entre le discours et le monde. Le Verbe (dans le sens de Saint Jean) est notre salut. Sous un autre angle, il peut être une énergie dispersée troublant l'harmonie du monde. L'analyse du discours, dans ma pièce, produit un pseudo langage, qui s'épanche dans le Désert, pour s'harmoniser, par la suite, dans un monde irréel, formé de nos projections. ”— Costin Cazaban
Costin Cazaban - Naturalia (piano and tape version) - Adrian Tomescu
ION SURUCEANU
Ion Suruceanu | |
![]() | |
Date personale | |
---|---|
Născut | (71 de ani) Suruceni, raionul Ialoveni, RSS Moldovenească |
Cetățenie | Republica Moldova |
Etnie | moldoveni ![]() |
Ocupație | Cintăreț |
Activitate | |
Ani de activitate | 1968 - prezent |
Partid politic | Partidul Comunist al Uniunii Sovietice, Partidul Comuniștilor din Republica Moldova ![]() |
Premii | Artist al Poporului în RSS Moldovenească (1990) |
Modifică date / text ![]() |
Ion Suruceanu (n. 9 septembrie 1949, Suruceni, Ialoveni) este un cântăreț moldovean și fost parlamentar. În 1990 a fost distins cu titlul de Artist al Poporului în RSS Moldovenească [1]A fost membru al Partidul Comunist al Uniunii Sovietice și este simpatizant al Partidului Comuniștilor din Republica Moldova[2].
DISCOGRAFIE (VINIL)[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Prima dragoste (1976)[modificare | modificare sursă]
- Г62-05469-70 «Мелодия» / «Мelodia»
- Prima dragoste / Первая Любовь (M. Dolgan — A. Strîmbanu)
- Dorința mea / Мое Желание (P. Teodorovici, Ion Teodorovici — E. Ciuntu)
- În Moldova mea frumoasă / В Моей Красивой Молдавии (A. Luxemburg — G. Miron)
- Casa mare / Касе Маре (D. Fedov — М. Roman)
- În românește / Молдовенеште.
Un singur cântec știu (1986)[modificare | modificare sursă]
(Denumire: «Un singur cântec știu / Одну только песню пою») 1986
- С60-24007-08 «Мелодия» / «Мelodia»
- De ce? / Зачем? (Petre Teodorovici — Grigore Vieru)
- Trandafir / Роза (P. Teodorovici — G. Vieru)
- Elena / Елена (Ioan Raiburg — G. Vieru)
- Ce să fac? / Что мне делать? (I. Raiburg — Vladimir Chernov)
- Astă seară / В этот вечер (I. Raiburg — G. Vieru)
- Grație / Грация (P. Teodorovici — G. Vieru)
- Irina, zeița păcii / Ирэна, богиня мира (P. Teodorovici — Ion Hadârcă)
- Clar de lună / Ясный месяц (I. Raiburg — G. Vieru)
- Un singur cântec știu / Одну только песню пою (I. Berșadschi — G Vodă)
- În românește / Молдовенеште.
Soarele cel mare (1987)[modificare | modificare sursă]
(Denumire «Soarele cel mare / Великое солнце»)
- 1987 С60-25361-2 «Мелодия» / «Мelodia»
- Floare albastră / Голубой цветок
- Maria / Мария
- Două toamne / Две осени
- Două primăveri / Две весны
- Tangoul bunelor speranțe / Танго добрых надежд
- Soarele cel mare / Большое солнце
- Vrăjitoarea / Колдунья
- Numai tu / Только я
- Verde plai / Поклонение Родине
- Bună seara / Добрый вечер
Muzica Iona Enache. Versuri: Dumitru Matcovschi (1-7, 9, 10), Leonida Lari (8)
- În românește / Молдовенеште.
DISCOGRAFIE (CD)[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
Ninge floarea de tei (2002)[modificare | modificare sursă]
2002 Music Master
- Eu dansez tu dansezi
- De cîte ori
- Lăcrămioara
- Singurătatea
- Felicia
- Alo, alo
- Nadea
- Lalelele
- Toamna
- Ce nostalgie
- De dragul unui zîmbet
- Domnișoara
- Țigăngușa
- Fete frumoase
- Viața e frumoasă
(în română)
20 de ani mai târziu (2003)[modificare | modificare sursă]
(Denumire: «20 de ani mai târziu - 20 лет спустя: Песни Яна Райбурга поёт Ион Суручану»)
- 2003 Master Sound Records
Roze, roze (2004)[modificare | modificare sursă]
2004 Can Records, CD-сборник
- Bună seara
- Eu dansez, tu dansezi
- Ce să fac
- Roze, roze
Anii tinereții
- Nezabudka (Незабудка)
- O melodie de amor
- Septembrie
- Guleai, guleai (Гуляй, гуляй)
- Nostalgia (Ностальгия)
- Adriatica
- Un, doi, trei
- Odinocestvo (Одиночество)
- Fetele-cochetele
- Luna, luna
- Drumurile noastre
(în română și rusă)
FILMOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
MORRIS
Morris | |
Date personale | |
---|---|
Nume la naștere | Marius Iancu[1] |
Născut | (44 de ani)[2]![]() Roman, Neamț, România ![]() |
Cetățenie | ![]() ![]() |
Ocupație | solist, DJ |
Activitate | |
Gen muzical | House, Popcorn |
Ani de activitate | 2008[3] - prezent |
Case de discuri | Roton, Cat Music |
Interpretare cu | Sonny Flame |
Colaborare cu | Play & Win[3] |
Prezență online | |
Site web | |
Modifică date / text ![]() |
Morris (n. Marius Iancu pe 9 septembrie 1976 în Roman, România) este un solist și DJ de muzică house și popcorn din România. În 2008 a început să colaboreze cu Play & Win și a debutat cu piesa „Till The Morning Light”.
DISCOGRAFIE/VIDEOGRAFIE[MODIFICARE | MODIFICARE SURSĂ]
(Selectivă)
- 2008: "Till the Morning Light"
- 2009: "Desire"
- 2009: "Havana Lover" feat. Sonny Flame
- 2009: "Destiny"
- 2009: "Lost"
- 2010: "Angel Eyes"
- 2011: "Because of U"
- 2012: "Boca Linda"
- 2013: "Awela"
- 2017: ”Boca Boca” (Seeya feat. Morris)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu